Recunosc, nu i-am povestit Sofiei despre zebră pînă acum cîteva zile. Nu despre zebra aia cu dungi care aleargă prin savană, că despre aia știe tot de pe la un an și jumătate, ci despre cealaltă, cea pe care NU traversează unuii pietoni și ajung să fie implicați în tot felul de accidente rutiere.
Noi îi spunem trecere de pietoni și respectăm cu strictețe această regulă cînd ieșim cu copiii sau singuri: traversăm strada doar pe zebră, nu trecem pe roșu. Chiar și atunci cînd semaforul e verde și sîntem pe trecere, ne uităm bine în jur înainte să traversăm strada. Cît traversăm nu dansăm, nu ne jucăm, nu țopăim. Ne mișcăm rapid, atenți la tot ce se întîmplă în jur. Aici, în orașul nostru nebun, sînt mulți șoferi neatenți care nu încetinesc la trecerile de pietoni, ba pe multe nici nu le observă. Așa că ne ținem bine unii de alții, așteptăm să ne adunăm mai mulți pietoni, să căpătăm imunitate de turmă, căscăm bine ochii și traversăm. Copiii știu bine regula asta, nu doar pentru că le-am repetat-o de zeci de ori, ci mai ales pentru că nu ne abatem niciodată de la ea în practică.
Cînd era mică, Sofia era foarte atrasă de stradă, cum îmi imaginez că sînt majoritatea copiilor. Acolo e zgomot, acțiune, trec mașini colorate, în plus, acolo NU E VOIE, deci sigur e ceva interesant de văzut sau de făcut acolo, în stradă, printre mașini. Mi se trăgea din mînă, se smucea, plîngea și se zbătea dacă n-o lăsam. Și n-o lăsam. Îi explicam de zeci de ori în fiecare zi. Dacă în continuare se trăgea spre stradă, o puneam în cărucior sau în sistemul de purtare pînă se liniștea, explicîndu-i că este periculos ce face și nu pot risca să se accidenteze grav. O puneam în partea opusă a trotuarului, departe de stradă. Ne jucam diverse jocuri de-a mersul pe linia umbrei, ca să uite de atracția străzii. În cîteva luni a trecut această curiozitate, acum nu se mai smucește, cînd ne apropiem de treceri mă ia de mînă, nu se apropie singură de marginea trotuarului, nici cînd e cu trotineta sau cu bicicleta.
Cel mai adesea sînt doar eu cu copiii la plimbare, cu Sofia de mînă (sau ea pe bicicletă) și Ivan de mînă sau în cărucior, ne plimbăm prin cartier, mergem la piață, traversăm de cîteva ori. Întotdeauna respectăm toate regulile, de fiecare dată le repet fiecare regulă în parte. Este esențial pentru viața lor.
Azi am făcut cu Sofia un mic interviu despre acest subiect.
După cum observați, degeaba îi repet toate cele, tot uită dacă o iau repede. E clar că încă nu i-am repetat destul. Foarte bine, nu mă doare gura.
Și vă sfătuiesc și voi să abordați cu strictețe și consecvență acest subiect. Este vital pentru cei mici să înțeleagă și să aplice de mici aceste reguli, fără excepție.
Sîmbătă (19 septembrie) de la ora 10.00 are loc un eveniment foarte util din acest punct de vedere. Poliția Română și Lidl organizează cea mai amplă campanie de educație rutieră la nivel național: copiii cu vârste între 4 și 10 ani sunt așteptați în parcările tuturor magazinelor Lidl din România. Acolo, reprezentanți ai Poliției Rutiere vor prezenta o secțiune teoretică, în care cei mici vor afla toate informațiile legate de semnele de circulație, dar și care sunt cele mai importante reguli de respectat atunci cînd vor să traverseze. Apoi, ei vor fi invitați să aplice cele învățate în cadrul unui orășel miniatural. La final, toți participanții vor primi premii de la Lidl.
Este ar treilea an în care Lidl și Poliția Rutieră organizează acest eveniment uriaș, iar reprezentanții Poliției spun că în 2015, numărul de accidente rutiere în care sunt implicați cu vină copiii a scpzut, ceea ce înseamnă cu acțiunea aceasta a avut rezultate. Mergeți sîmbătă de la 10.00 cu cei mici în cea mai apropiată parcare Lidl! vei mici se vor distra și vor învăța ceva esențial!
Distracție plăcută! Și viață lungă!
In Irlanda e o campanie foarte faina pentru copii facuta de Road Safety Authority (care, pe alta parte, este superpremiata international la festivalurile de publicitate pentru creatiile tenebros de dure) care se cheama „You need the code to cross the road!”.
Lui D. i-am zis sa se uite in dreapta intai, apoi in stanga, insa pana la urma am ajuns la concluzia ca cel mai bine e sa se uite in ambele parti, ca nu stii niciodata, din pacate. Acum stie sa se uite, tinandu-ma de mana, si chiar daca e singurel cu bikeul tot se opreste pasnic si sigur la stop. Buna campania din RO, ma bucur pentru ea.
Pe fetita mea o bat intr-una la cap cu „nu e voie pe strada, ca te calca masina” … in asa fel incat aseara, am iesit pe trotuar sa iau un colet de la un curier, in timp ce ea ma astepta la poarta. La un moment dat am facut vreo doi pasi mai spre strada, la care ea mi-a strigat: „mama, vezi ca te calca masinile! 🙂 macar ceva-ceva tot s-a prins de ea
Nu există și un curs pentru adulți? Că poate așa am mai scăpa de comentariile: „Pe trecere pietonii au prioritate, așa că pot să dansez/ merg cu spatele/ îmi fac unghiile pe zebră fără să mi se întâmple nimic.”
Bunicul meu nu mai iese singur din casă, așa că eu și fratele meu mergem des să îl ajutăm. Luna trecută, întorcându-ne noi pâș-pâș de la piață, el cu bastonul, eu cu 10 plase, ajungem la o intersecție semaforizată. Unde tocmai se făcuse roșu pentru pietoni. Ei, și ce face bunicul meu care se deplasează 10 metri în 5 minute? Se aruncă pe trecere și îmi strigă: „Hai că dacă te grăbești, reușești și tu!”.
Dar da, supraviețuiește de 85 de ani în București…
Tatal meu este conducator auto si toata copilaria mea ni s-a tot repetat sa ne uitam in ambele parti inainte sa trecem strada si sa-i lasam pe soferi sa treaca, „ca nu stii ce nebun e la volan”.
Acum, de mult ori mi-am dat seama ca din reflex ma uit in ambele parti, chiar daca trec pe verde la semafor….
… si asta mi-a salvat viata acum cativa ani. Eram in centrul Iasului, si se facuse verde la semafor pentru pietoni. Din reflex, inainte de a trece m-am uitat si in stanga, la fix ca sa nu ma ia inainte unul cu un SUV care s-a gandit ca poate „forta” rosul. S-a oprit in mijlocul zebrei si reactia sa a fost” da’ ce, te-am omorat cumva?”.
Un comentariu mai sus spunea despre educatia adultilor. Sunt total de acord. Prea multi adulti, si din partea pietonilor si din partea soferilor, au impresia ca regulile se aplica altora, si nu lor.
In ultimul rand, felicitari Lidl si Politiei Rutiere, in mod special daca se vad rezultate pozitive in urma acestor evenimente.
Recomandarea tatalui mei: „ai rabdare sa afle si ei (soferii) ca e verde (pt pietoni)”.:)
Super! abia astept sa mergem si noi! 🙂 sunt sigura ca o sa-i placa si fetitei mele!
Si de ce nu si despre obligatia pe care si pietonii o au de a acorda prioritate autoutilitarelor speciale (salvare/politie/pompieri).
Nu pot sa uit o intamplare de acum cateva luni: pe trecerea de pietoni, pe verde era lume. Venea o salvare piuind din toate piuitorile si clipurind din toate beculetele. Nu vreau sa fiu rautacioasa sau sa insinuez mai stiu eu ce, dar dintre pietonii angajati pe trecere au oprit/incetinit sa faca loc salvarii doar cei sub 50 de ani (inclusiv genul cocalar de la care nu prea te-ai astepta; acum am prejudecati 🙂 ). Restul-erau pe trecere, era verde, ce daca trecea salvarea cu o urgenta (avand in vedere semnalele), ce daca doua colturi mai incolo era Spitalul de Arsi, ei aveau drepturi.
Daaa!!! Nu îmi pot da seama ce e in capul acestor oameni, de cate ori nu am văzut aceasta situatie in intersectie la Lujerului… Chiar nu pot pricepe cum unii oameni nu se gândesc decât la ei si atât, cand acele sec in plus poate pot face diferența dintre viata si moarte pentru omul din sau către care se îndreaptă ambulanta aceea. Si stiu cum e sa astepti ambulanta, cand fiecare minut pare o vesnicie. acelasi lucru este valabil si pentru soferii care nu dau prioritate ambulantelor, caci si acestia sunt foarte foarte multi…
Buna ziua,
Am comandat cartea cu link de pe blog in 13 septembrie si de atunci apare „Comanda in prelucrare”. Ai idee daca sunt ceva probleme de stoc. logistica, etc.?
Multumesc.
Salut, au fost multe.comenzi si a.durat procesarea lor. Nici unele dintre persoanele care au comandat pe 8 sau 9 septembrie nu le-au primit inca. Sper ca de luni sa intre in normal si sa ajunga la voi toate cartile. Imi cer scuze pentru intirziere.
In calitate de sofer si pieton am avut diverse experiente, unele chiar traumatizante. Citind articolul dar si comentariile, vreau sa ma adresez tuturor mamicilor cu copil in carucior care la trecerea de pietoni se opresc sa se asigure pe marginea trotuarului dar cu caruciorul deja in strada: sunteti inconstiente! In orasul in care locuiesc am intalnit foarte des situatia aceasta in care venind de pe trotuar, top cu caruciorul pe zebra si hopa sa ne mai si asiguram. La cati dementi sunt oricum pe strazi, e o chestiune de timp pana la o nenorocire. E nevoie de conduita pietonala asa cum e necesar un examen pentru permis.