ACEST ARTICOL APARȚINE UNEI CITITOARE CARE ȘI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI
În ultimele zile m-am simțit bine cu mine. Am citit presa liberă și OUG, am ascultat ambele tabere – pe una cu repulsie, pentru a înțelege cum vor evolua evenimentele și am ieșit în stradă de miercuri, când s-au organizat proteste în Drobeta Turnu Severin.
Reacțiile au fost diferite. Profesorii mei au ieșit în stradă imediat ce i-am anunțat că s-au trezit și oltenii, în sfârșit. Mama mi-a spus să mă îmbrac gros și că ar fi preferat să stau acasă. Tata m-a anunțat că îmi ajunge un protest. Greșești, tată. TU ai vrut să studiez dreptul, înainte să trec măcar la liceu. Am intrat la facultate, la Drepturi ale omului. Și oamenii trebuie să fie egali. Bunică-mea a schimbat singură canalul de știti când am mers pe la ea – ăia de la Antene mint. I-am mulțumit.
Acum am auzit zeci de scuze, de motive și am văzut mesaje de susținere, în principal în mediul online, de la oameni care stau în casă. Unii au motive reale, alții n-au chef să își sacrifice timpul. Și, din experiență proprie, pot să afirm următorele: să citești John Milton două ore nu face cât o baie de mulțime realistă și idealistă.
M-am întâlnit cu oameni din proiecte, cu care n-am vorbit până atunci, pentru că nu aveam lucruri în comun, de la convingeri religioase și pâna la tipul de umor. Și am discutat civilizat, fără pauze incomode. Ne-am întrerupt, să spunem cât mai mult, să ne contrazicem, să aflăm, să avem aceleași informații. Ieri am mers singură și o doamnă trecută de vârsta a doua m-a abordat. Era informată, printase mesaje și vorbea cu pasiune de presa liberă, despre cum ar vrea să fie tânără și să scrie la fel ca jurnalișii cărora le dă share. Știa mai mult decât mine – citesc presa constant de mai puțin de șase luni. Mi-a fost rușine și am simțit că o respect. A ieșit în stradă pentru că are un copil imun la ce se întâmplă în țară – și-a luat sarcina de a lupta pentru el. A ieșit pentru noi și un pic pentru ea. Mi-a spus că a trăit în comunism și că de peste 27 de ani așteaptă democrația. Vrea o societate corectă, nu o societate egală. Noi, cei care ajungem de la ora șase, ne cunoaștem deja și ne salutăm, vorbim despre ce am citit peste zi. Scandările, fluieratul și afișele au rol terapeutic, ne spală de declarațiile și mizeriile de peste zi, de acuzațiile pe care le primim de acasă, de toți anii în care idealiștilor li s-a râs în față.
În timp ce așteptam să vină ceilalți, s-a oprit lângă mine o bătrână. Vinde în piață, în fiecare zi și are 70 de ani. Nu îi ajung banii. Am rugat-o să rămână cu noi și a spus că stă departe, la gazdă. Urma să se trezească a doua zi și să lucreze. Ca să trăiască. La 70 de ani. Mi-a spus să rămân acolo, să rămânem acolo, până când pleacă toți hoții și i-am mulțumit. I-am mulțumit, pentru că m-a curățat de înjurăturile pe care doi domni între 50 și 60 de ani le-au asmuțit asupra mea, pentru că mergeam cu foaia în mână. Eu am 18 ani și sunt în ultimul an de liceu. Puteau fi bunicii mei. Bunicul a fost întotdeauna socialist, s-ar fi răsucit în mormânt dacă îi auzea. A fost un om simplu, strungar, care se întorcea din tura de noapte și pleca la câmp. Oamenii ăștia, care nu mi-au dat mâncare și nu m-au crescut, mi-au spus Du-te, bă, fată, acasă, că ne strici țara. Țara lor. Nu e țara lor, e țara noastră, în care vreau să pot să mă întorc după facultate, ca după o probă inițiatică. Vreau să am încă o perspectivă, ca punct de echilibru. Și să mă întorc în țara MEA, să ajut.
Azi, într-un grup de tineri, am aflat că sunt manipulată. Că susțin și ei cauza, dar nu protestează. Sunt interese mai mari la mijloc. E coincidență aia cu Colectiv și tehnocrații? Nu sunt apolitică, nu sunt detașată. Aleg întotdeauna o parte, chiar dacă nu îmi îndeplinește toate dorințele. N-au decât să îmi folosească prezența. Nu au decât să ne folosească pe toți, 400 000, suntem niște proști manipulați. Atitudinea e pentru proști. Să vrei schimbare e pentru proști. Rețeta ideală are legătură cu statul în casă și schimbatul de canale la teve, în timp ce critica lipsită de informație se amestecă cu înjurăturile. Au repetat oameni mult mai deștepți decât mine, în patru zile, cât pentru tot atâtea vieți. Protestul nu este politic. Nu susține un partid, unii oameni nu cer nici măcar căderea guvernului. Cerem demnitate și legi care să nu favorizeze funcționarii statului. Vrem respectarea Costituției și bun simț din partea clasei politice. Nici măcar eu, care îmi exprim clar preferințele, fără ocolișuri, nu cer un guvern tehnocrat. Oamenii au votat, majoritatea a ales. Dar nimeni nu a pus ștampila în secținea legi abuzive. Nu mă simt manipulată, nici împinsă în stradă. Fac ce simt și ce îmi dictează rațiunea.
Am mai spus și o repet. Nu trebuie să ne mândrim cu revolta și revoluția. Sunt un semn că am luat pauză de la realitate și am dormit. Iar somnul națiunii naște monștri. The day we give in is the day we die, așa cum spune afișul cu care se plimbă pe străzi profesoara mea de istorie, de patru zile. E unul dintre cei mai competenți dascăli pe care îi cunosc și își face meseria cu pasiune. Avem nevoie de mai mulți oameni la fel de inteligenți și empatici, tocmai ca istoria să nu se repete.
Credit foto: Alex Busuioceanu
Eu cer demisia guvernului acum pt ca guvernul actual nu mai are nici un fel de credibilitate, nici pe plan intern si nici extern.
Dupa o asemenea mizerie, in orice tara decenta guvernul trebuie sa plece.
De asemenea cer demisia din parlament a lui dragnea si tariceanu, pentru ca ei sunt liderii majoritatii care a propus si care sustine in continuare acest guvern.
Si dupa aia sa faca PSD si ALDE un alt guvern, ca ei au castigat alegerile.
Desi trebuie spus ca nu mai am nici o incredere nici in actuala majoritate parlamentara, dar ma rog.
Robo, te rogi? :))
Da, ma rog.
Problema e ca nu functioneaza.
:-))
presa liberă? E prima data cand aud sintagma asta (in fine, prima data dupa ’89, dar inteleg ca autoarea nu a trait vremurile alea). Nu prea urmaresc evenimentele, asa ca i-as oferi recunostinta mea oricui ar fi atat de amabil incat sa detalieze…
hai ca incerc eu, ca vad ca e prea greu sa folosesti dex-ul: „liber” cu referire la presa inseamna „independent”, „autonom”, care nu este aservit unui alt interes decat cel public.
toate trusturile media care au in spate patroni penali nu sunt libere, ca ele servesc scopurilor acestor patroni de a distruge justitia si statul de drept ca sa poata scapa ei.
iata o regula de policar (cum ar spune englezul) ca sa intelegi ce va sa zica „presa libera”.
Dex-ul il pot consulta si eu (desi nu e cazul, cateva sinonime am invatat si eu prin scoala generala), dar multumesc mult pentru concluziile pe care te-ai grabit sa le tragi.
Cum spuneam, chiar nu citesc presa si mi-e greu sa fac o categorisire. Sigur ca-mi trece si mie prin cap ca trusturile sunt aservite. Si-atunci, dupa ce le excludem pe astea, ramane „presa libera”. Ei, unde ii gasesc pe astia? Exemple, te rog…
nu m-am grabit sa trag concluzii, avand in vedere ca ai scris deja un alt comentariu la un alt articol in care ai dovedit ca nu cunosti sensul cuvantului „ipocrit”.
un exemplu de presa libera pentru tine ar fi http://patriarhia.ro/en/, vad acolo in stanga un tab „Latest news”.
tot ce am citit pana acum la ei a fost nepartinitor si in slujba interesului public.
nici nu s-ar putea sa fie altfel, doar Biserica n-are cum sa fie ipocrita.
Esti dragut, dar eu vroiam un raspuns serios. In principal de la cea care a folosit sintagma dar e ok si de la tine, pentru ca vad ca faceti referire la aceleasi lucruri…care pentru mine raman un mister. Si fara nicio urma de ironie, va rog sa ma scoateti din intuneric. Pe bune, chiar nu am timp sa citesc TOATA presa, cu atat mai putin sa o categorisesc. Daca luam Facebook ca sursa de informare, pe contul folosit in interes profesional abunda postarile de toate culorile, de la ziare ca Adevarul, pana la Moise Guran si link-uri catre site-uri obscure dar cu articole cu titluri bombastice. E si firesc, acolo e o adunatura de oameni cu interese cat se poate de diverse. Deci nu bun Facebook.
Astept si alte exemple, serioase de data asta. Te asigur de buna mea credinta. Stiu ca e greu de crezut ca vreo persoana e atat de distantata de evenimentele recente, dar m-au preocupat niste chestiuni destul de importante (n-am sa spun „mai importante” pentru ca stiu ca pentru unii a devenit prioritatea numarul 1 si poate ca ii deranjez cu lipsa mea de implicare). Acum insa as vrea sa ma pun la punct, luandu-mi informatiile de la cei care spun adevarul si nu incearca sa manipuleze. Inteleg ca se numesc „presa libera”. Asadar, unde-i gasesc?
PS. cu referire la ironia ta, care nu-si prea gaseste locul, dar in fine, inteleg ca e o chestiune care te preocupa atat de mult incat simti nevoia sa o abordezi destul de des. Atat as vrea sa-ti spun: Biserica poate ca e ipocrita (n-am eu caderea sa judec), Dumnezeu – niciodata! Daca tu ai simtit altfel, imi pare rau. Hai, n-o baga pe aia cu copiii care sufera. Sufera din cauza oamenilor, ei isi fac singuri rau, lor si celor din jur. Si pentru ca Dumnezeu respecta liberul arbitru, ii lasa sa faca ce vor, inclusiv sa-si chinuiasca si sa-si ucida copiii. Daca ar interveni, ar tipa cu totii ca nu mai sunt liberi, ca nu sunt lasati in pace sa-si traiasca viata cum vor. Na, au libertate, pot alege intre bine si rau, cu ce e de vina Dumnezeu ca ei aleg raul?
Iti reamintesc ca tu m-ai numit „ipocrit monumental” pentru ca am acceptat sa-mi botez copiii desi eu nu sunt credincios, asta la un articol care nu avea nici o legatura cu credinta sau cu botezul, fara ca eu sa fi scris ceva acolo (deci complet neprovocat) si pe deasupra folosind in mod incorect acest cuvant (nu sunt ipocrit, sunt cel mult conformist).
De la asta a pornit totul, asta e legatura cu referinta la DEX si cu site-ul patriarhiei.
Sunt foarte impresionat ca ma asiguri de buna ta credinta, dar nu sunt interesat nici macar sa discut cu tine, darmite sa-ti indic surse.
ok, astept atunci de la cea care a scris articolul.
E foarte ciudat cum tineti informatiile astea doar pentru voi si i le refuzati unei persoane care doreste sa se informeze corect, ca sa poata sa actioneze in consecinta. Din ce-am citit pe-aici, am inteles ca miscarea asta e a tuturor romanilor si ca cei care se alatura cauzei nu numai ca sunt bineveniti, dar ca sunt sprijiniti si incurajati. Or eu nu pot sa obtin nici macar un titlu, un link, ceva…Si asta (cred eu) pentru ca am deranjat avand o opinie diferita intr-o chestiune care n-are nicio legatura cu miscarea despre care se vorbeste. Nu stiu, cine facuse apel la toleranta? Parca presedintele Romaniei?…sau fac confuzie…
Nu stiu care ar fi presa libera, dar aici un link care iti spune de cine sa te feresti: https://verificasursa.ro