E nevoie de bani ca să ținem în mână prima carte românească despre înțărcarea blândă! Hai să ajutăm!

LE: S-au strans banii, iupiiii! Multumim!

Mame care iubiți cărțile pentru copii, vă invit să ajutăm o autoare (Dana Gânja) să publice prima carte 100% românească (text și ilustrație) despre alăptat și înțărcare blândă! Știu sigur că e mare nevoie de literatură frumoasă pentru copii pe acest subiect dureros, înțărcarea e încheierea unei etape minunate și poate fi dureroasă pentru mamă și pui. Și o carte bună poate ajuta mult întregul proces!

Textul este plin de candoare și iubire, vă las mai jos câteva fragmente, eu am citit-o pe toată. Ilustrațiile de Cristina Ignatiuc sunt tare frumoase, aveți mai jos câteva dinre ele.

Mai este nevoie doar de 5.000 de lei pentru ca tirajul de 300 de exemplare să fie tipărit! Dacă 100 dintre voi pun câte 50 de lei (veți primi și cartea cadou în schimbul donației, dacă vreți), cartea poate intra în tipar. Campania de strângere de fonduri se încheie pe 14 septembrie, mi-aș dori mult să avem această carte pe piață (am donat și eu chiar în ziua în care am aflat despre proiect).

Vă mulțumesc pentru ajutor și implicare. Puteți dona aici: http://crestemidei.ro/Doartitiramanemica

Și puteți da vestea mai departe, poate dacă se strâng mai mulți bani, Dana (autoarea) va tipări mai multe cărți, sunt mii de mame și de copii care s-ar bucura de ea!

Doar ţiţi rămâne mică (fragmente din carte)

Mami stinge lumina, se aşează în pat cu un oftat de plăcere şi îşi petrece un braţ în jurul Anei. A avut o zi plină şi-abia aşteaptă să se odihnească. Pleoapele ei sunt grele de somn. Şi-ar dormi dusă! Dar cum să doarmă când Ana o ronţăie de ţiţi?

Buzele mamei sunt la fel de grele ca pleoapele. Aşa că începe să îngâne încet:
– Iubita mea, ţi-aminteşti când îţi spuneam că ai crescut în burtica mea? Daaa, te legănai acolo cât era ziua de lungă. Şi noaptea – ca şi-acum! – n-aveai somn. Inotai în apa călduţă din jurul tău. Şi-mi ascultai inima.

Vocea mamei se-nmoaie uşor. Ia cu blândeţe palma fetiţei de pe ţiţi şi i-o aşează deasupra inimii. Işi apropie nasul de obrajii calzi ai Anei şi spune ca pentru ea:
– Mmmm, ce frumos mirosi! A copil de lapte…

În întunericul camerei, fetiţa îşi lipeşte nasul şi buzele de pieptul mamei. Răsuflarea ei mică şi caldă e încărcată de dor. Induioşată, mami îşi strânge micuţa în braţe, sperând că Ana nu-i simte emoţia din voce când îi şopteşte:

– Draga mea dragă, te iubesc! Te iubesc tare-tare, din tot sufletul meu! Să ştii că dragostea vine din inimă, nu din ţiţi.

Citez de pe site-ul campaniei de donații: De ce să susţii cartea „Doar ţiţi rămâne mică”?

– pentru că este prima poveste ilustrată românească despre alăptare şi înţărcare blândă – sperăm să adaugăm o carte valoroasă extrem de puţinei literaturi universale pentru copii dedicate acestei teme
– pentru că ilustrează realist şi echilibrat actul alăptării, evitând pudoarea excesivă sau afişarea ostentativă
– pentru că respectă principiile moderne de parenting şi le vorbeşte copiilor cu naturaleţe despre naştere şi „ora magică”
– pentru că promovează babywearing-ul (sistemele de purtare ergonomice), bedsharing-ul (dormitul în acelaşi pat al întregii familii), alăptarea prelungită, alăptarea în public şi înţărcarea blândă ca alegeri personale sănătoase şi normale
– pentru că recunoaşte rolul tatălui în reuşita alăptării – fără acordul lui tacit, alăptarea prelungită n-ar avea nici o şansă
– pentru că recunoaşte alăptarea ca valoare demnă de transmis din mamă în fiică şi o confirmă ca practică încurajată peste generaţii

Cui se adresează povestea „Doar ţiţi rămâne mică”? Povestea le vorbeşte în egală măsură:
– copiilor alăptaţi mai mari de 2 ani – care au nevoie de ajutor în a înţelege că dragostea, sentimentele de siguranţă şi de confort oferite de mamă vor continua să existe chiar şi atunci când alăptarea se va încheia
– mamelor ce alăptează prelungit – care au nevoie de umorul, solidaritatea şi înţelegerea ce răzbat din poveste pentru a se ghida pe ele însele spre înţărcarea blândă

Please help!