Uneori chiar e simplu să-ți recapeți încrederea în tine (p)

Încrederea în tine vine din credința că poți face anumite lucruri.

Pot vorbi liber în fața a 500 de oameni. Pot să scriu o carte care să se vândă în 30.000 de exemplare. Pot să fac un ou ochi moale bun. Pot să îmi coafez părul în cinci minute. Pot să ascult fără să judec. Pot să merg cu trotineta o oră fără să obosesc.

Stima de sine vine din credința că ești valoros așa cum ești, indiferent de ce faci. Sunt valoros și contez.

Ea se construiește din primii ani de viață, iar dacă părinții nu știu să te ajute să capeți stimă de sine, foarte greu (spre imposibil) mai poți repara ceva la maturitate. Încrederea de sine însă e mai ușor de construit. De fiecare dată când vezi că ceva a ieșit cum ți-ai propus sau mai bine, de fiecare dată când cei din jur se simt mai bine cu ei sau cu tine datorită a ceva ce tu ai făcut, încrederea ta în tine crește.

Aici putem lucra toate. Deși cunosc zeci de femei care realizează lucruri extraordinare, nu cunosc absolut nici o femeie care să aibă multă încredere în ea. Mereu ne gândim că putem mai bine, că putem ajuta mai mult, că ne putem asuma încă un rol pe care să-l facem perfect.

Voi știți că eu nu-s de acord cu asta. Prea multă presiune punem pe noi, și foarte des ne iese pe urechi. Ne simțim vinovate, obosite, frustrate, ridicăm vocea, ne simțim și mai vinovate, ne frustrăm și mai mult. Ia să ne mai relaxăm oleacă, ce ziceți? Să mai lăsăm vasele alea în chiuvetă și bebelușul în brațe la tată-său, care e perfect să-i fie tată (nu mamă, da?). Să avem și noi seara noastră cu fetele o dată la două săptămâni. Să mergem la sală sau să alergăm prin cartier cât soțul pune copiii în pat. Să ne facem unghiile cât cel mic se luptă să bage o minge într-un pai. Să citim o carte bună cât el doarme, sau să dormim și noi lângă el. Ohooo, să vedeți câtă încredere în mine câștig eu când reușesc să sforăi lângă copii o oră duminica la prânz!

Pierdem multe lucruri când devenim mame (merită, normal că da, nu zic că-i vreo dramă, dar îmi place să spun lucrurilor pe nume): prietene, timp pentru noi, forma fizică, cheful de a face amor, parte din garderobă, volumul părului, hobby-uri, obiceiuri de persoană fără responsabilități. Pierdem și încrederea în noi pe alocuri, pentru că e foarte greu să fii mama perfectă, de fapt, hei, e imposibil, și câtă vreme facem doar asta și simțim că nu ne iese prea bine, e normal să nu ne placă de noi. Iar dacă nici stimă de sine nu avem, hop tristețea și cercul vicios.

Recunosc, mi-e dor de prietenele mele. De când muncesc pentru mine, nu mai am deloc timp pentru ele. Nu ieșim la cafele, nu mergem la film decât de trei ori pe an, când trag ele de mine, doar vorbim la telefon pe fugă în timp ce mintea și mâinile noastre fac multe alte lucruri.

Acum câteva săptămâni am reușit o premieră: o zi de muncă de 16 ore împreună cu două bune prietene. Vă arăt întâi ce-a ieșit, apoi vă povestesc cum s-a petrecut minunea.

Luați și niște popcorn înainte, e un scurtmetraj cu mine, Miruna și Tily în rolurile principale (de fapt, doar noi trei apărem, deci cred că nu prea e corect să zic așa câtă vreme personaje secundare nu există, în fine).

Ei, acum înțelegeți și voi de ce m-am făcut scriitoare. E pentru că n-am deloc talent la jocul actoricesc. Daaar vreau să știți că ne-am super distrat, eu, Miruna și Tily. Noi suntem destul de apropiate în viața adevărată și deși am tras jdemii de duble pe tocuri, în picioare, am repetat de zeci de ori scene și replici, de fiecare dată natural și cu zâmbet și mai bine ca în dubla anterioară, deși n-am mâncat aproape nimic de la 7 dimineața la 11 noaptea, deși ne-a fost dor de copii și ne ardeau ochii, a fost frumos.

Pun și câteva imagini de la filmare. Eram 16 oameni într-o cameră, deși în film ne vedem doar noi trei. Respect pentru cei care fac asta zilnic, zeci de ani la rând. N-aș putea.

Tily este atât de tonică și de bună la asta, Doamne, i se potrivește mănușă! Iar Miruna este foarte naturală și caldă, așa cum sigur o știți de pe blogul ei.

Mesajul nostru pentru voi este acesta: Nu uitați de voi. Ieșiți cu fetele. Făceți-vă frumoase. Nu e nevoie de foarte mult să-ți recapeți încrederea în tine. Un gest mic azi, un pensat mic mâine, o apreciere sinceră de la prietena ta poimâine și te vei simți mult mai bine! Ia uitați-vă la noi, zici că suntem vedete de la Hollywood!

A fost o zi grozavă! Mi-am adus aminte cât de bine ne distram când fetele mă vopseau în cămin, stăteam cu folia de staniol în cap, iar apoi, cât eu mă spălam pe păr, ele puneau pariuri pe ce culoare urma să-mi iasă în cap de data aceea (obișnuiam să experimentăm amestecând diverse nuanțe, am fost roz, grena, prună, negru abanos, portocaliu, mereu era o surpriză pentru toată lumea ce se ivea din cadrul ușii băii).

Vă invit și pe voi să trăiți experiența noastră (nu pe cea cu surpriza, pe cea cu petrecerea cu vopsit acasă). Bucurați-vă și voi de timp cu prietenele! Și să știți că n-aveți nevoie de noi pentru asta, aveți nevoie doar de voi, de puțin timp și de încredere că încă mai știți să vă distrați împreună.

Loncolor vrea să vă încurajeze, așa că vine la voi acasă cu toate accesoriile necesare unei petreceri și cu un specialist în vopsit. Voi vă invitați prietenele, puneți vinul la rece și garantat o să vă simțiți mai bine! Vă puteți înscrie în noua campanie Loncolor La tine acasă AICI, apoi, dacă aveți noroc și vă numărați printre cele zece câștigătoare, veți lua parte la o petrecere la voi acasă organizată de Loncolor în cadrul căreia veți primi sfaturi cu privire la o colorare corectă a părului, dar și toate cele necesare pentru o petrecere reușită alături de cele mai bune prietene. Pentru că da, aveți nevoie doar de voi ca să fiți un pic mai sigure pe voi! Înscrieți-vă cu încredere pe Loncolor la tine acasă, o să vă placă experiența!

Așa, acum puteți să vă mai uitați o dată la clip și să vă bucurați alături de mine că totuși nu m-am făcut actriță! 🙂

Dar ne-am distrat. Sper că și voi, privindu-ne!