Vă avertizez din capul locului că postul de faţă nu-i recomandat slabilor de inimă, celor cu papila gustativă sensibilă, pofticioşilor, sărmanilor cu colesterolul-rău urcat binişor la ceruri, diabeticilor, femeilor însărcinate şi copiilor mici, că e atîta ciocolată în cele ce urmează că mi se cariază măselele şi mi se umflă rînduri rînduri de colăcei pe coapse numa cînd mă gîndesc la ce-am să scriu în cele ce urmează. Da-s fericită, băi, sînt fericită! Aia e, iubesc ciocolata, am la capătul patului o icoană din ciocolată 100% cacao cu o cruce mică din cremă caramel încrustată-n mijloc şi mă închin la ea în fiecare seară, m-aş scălda în cascade de ciocolată amăruie, aş purta la gît şi-în urechi numai praline sufocate-n cacao, m-aş parfuma cu praf de ciocolată în decolteu şi-aş citi numai cărţi cu foile din ciocolată de casă, să îmi ung degetul în ele de fiecare dată cînd tre să dau pagina. Visez să fac wind surf pe nişte dealuri d-astea.
Aşa. Ciocolată deci. 70 de feluri de bomboane cu ciocolată. Atîtea feluri se găsesc la Leonidas, pe Calea Dorobanţi. E şi la Universitate un magazin, dar acolo vînzătoarele se poartă de parc-ai merge să cumperi grenade să omori cu ele pui de pisici, nu ciocolată ca să te simţi bine sau ca să ajuţi alt om trist să se simtă bine. Cînd eşti derutat, mergi aici. E un magazinaş mic de tot, aproape de ASE, chiar înainte de Cambridge School.
Mic, dar vă jur, 70 de feluri de ciocolată nu-s deloc puţine… Eu am gustat cu diferite prilejuri vreo 30. Le ţin minte pe toate. Mi le puteţi trece prin faţa nasului în timp ce ţin ochii închişi şi vă voi spune ce soi de cremă se ascunde sub crusta subţire de ciocolată amăruie sau cu lapte. Uneori le visez noaptea. Cupele Tiramisu cu ganache amaretto, cremă de tiramisu şi zahăr brun dansează cu cele cu cremă de ciocolată şi nuci caramelizate.
Sau perlele astea de cacao umplute cu cremă de alune, cum stau ele cuminţi lîngă cele albe, pline de ele însele şi de cremă de şampanie…
Pentru că ştiţi doară ce părere am eu despre ciocolată. Iar dacă nu ştiţi, vă poftesc să aflaţi din scurtmetrajul de-acum două luni filmat pentru Zazou. Pe scurt, ciocolata e viaţă şi viaţa e tristă fără nişte ciocolată, măcar ocazional, măcar cînd nimic altceva nu funcţionează. Nici o cură de slăbire nu se ruinează după două praline, hai să fim serioase, doamnelor. În schimb ce bine-i să le muşti cu nerăbdare, să-ţi rămînă nişte cacao în puful de deasupra buzei de sus, să asculţi cum se ceartă limba cu cerul gurii care să pună mai întîi papila pe crema aromată, să asişti neputincios la dansul fineţurilor prin gură, să le asculţi cum alunecă ele uşurel pe gît în timp ce toate problemele lumii dispar undeva în fundal, chiar şi pentru cinci secunde…
Şi tot aşa, cu creme de unt, cu alune, cu fructe uscate, cu alcool şi fără, amărui sau dulci, cu marzipan sau fără zahăr, zeci de surate de praline care v-aşteaptă să vă facă fericiţi…
N-am luat bani de la companie, nu le sînt ambasador prin barter sau şpăgi, dar ce-i bun merită atenţie, mai ales dacă e cu ciocolată, părerea mea.
Bun, ştiu ce întrebare pluteşte acum deasupra minţilor voastre îmbăloşate. Mbine, bune or fi, da’ îs scumpe, domle? Vă răspund elegant aşa:
Eu mănînc dintr-o cutie de 250 de g care costă 42 de lei cam cinci zile, secondată puternic de soţ şi de amicii norocoşi care-mi mai calcă pragul în zilele cu pricina. O pralină are 15 g. Asta înseamnă că pentru 63 de lei (cît costă o cîrpă ordinară la Zara) primiţi fix 25 de praline, toate diferite. dacă mîncaţi 4 pe zi (presupunînd că vă număraţi printre persoanele care sînt în perfect control cînd vine vorba de mîncare) vă ajung aproape o săptămînă. Bluza de la Zara n-o să vă ţină la fel de mult. Ia gîndiţi-vă, cînd vă sună o amică să vă anunţe că iar s-a deprimat, în loc să daţi banii pe clame roz de la meli melo, nu mai bine îi duceţi o cutie d-asta cu serotonină? I rest my case.
Acestea fiind spuse, vă invit să nu mai surghiuniţi ciocolata, ba dimpotrivă, s-o lăsaţi să vă iubească.
Poze de la şedinţa foto cu rochie de mireasă şi pepene galben am mai pus aici. Facem progrese şi cu Ioana, mîine ne întîlnim cu un artist urban care-o s-o deseneze pe micuţă ca să facem tricouri mişto cu ea. Vă ţin la curent.
Bun, ia să aud, ce îmi luaţi cadou de ziua mea? 😀 1 decembrie, mark the day, să nu v-aud că plecaţi la ski şi iar sărbătoresc singură cu ditamai plăcinta cu caise. Nu mă supăr dac-o să fie ceva cu ciocolată pe-acolo prin cadou, să ştiţi…
eu am lesinat deja de pofta!
deci 70 de bucati diferite (1/ sortiment)… circa 1 kg… cca 170 lei
daca ma las de fumat, compensez cu 2 kile/ luna
Daca iesi cu bibicleta in fiecare seara, garantez ca nu pui nici un gram.
170 de lei sa gusti tot magazinul, wow, gata, e clar ce fac la salariu!
Aaa, carevasazica ce rost are sa le mai gust si eu? Te cred pe cuvant, doar ai spus tot ce se putea spune despre ele. :-p
PS Si eu te iubesc! :-)))
Circotasa mai esti, doamna mea zina!
Aceeasi adoratie pentru ciocolata o am si eu…renunt la orice dulce, dar la ciocolata nu 🙂 Un cubulet langa cafeaua de diminteata face ziua frumoasa.
Preferata mea este ciocolata de la Neuhaus (trufele…yummy)… din pacate nu este inca in Romania, asa ca ma impac cu Lindt pana una-alta 😀
E buna si Lindt, Neuhaus n=am gustat inca, dar trebuie sa le gusti si pe astea… Eu zic ca Lindt nu le ajunge nici la degetul mic!
Vai de mineeeee. O să visez fiecare bucăţică de ciocolată din pozele astea şi o să mi le închipui pe celelalte până la 70. Abia aştept să ajung în Bucureşti, să dau de oaza aia de fericire şi să îmi încânt papilele :X
P.S. Abia aştept tricourile cu Ioana, o să mai vorbesc şi eu cu nişte prieteni, poate strângem o sumă mai măricică să o depunem.
Asa, ia sa-mi spui daca si care ti-a placut.
Tricourile or sa iasa nemaipomenit, abia astept sa le „scoatem” pe piata! 🙂 Te tin la curent, multumim pentru interes!
Am descoperit magazinul Leonidas de la Universitate acum aproape 3 ani. Si de atunci am trecut de destule ori pe acolo ca sa iau diverse chestii. N-am avut probleme cu vanzatoarele, au fost mereu foarte dulci. Si ciocolata la fel. Foarte dulce. De cele mai multe ori prea dulce pentru gustul meu. Imi place mult cum se simte cand se topeste in gura, dar gustul e prea dulce pentru mine.
La inceputul anului asta am descoperit alte doua nume delicioase: Rausch si… Zotter. Zotter sunt absolut geniale. Eu n-am intalnit pana acum nimic mai bun in materie de ciocolata. Sunt scumpe, 18 lei tableta de 70g cu umplutura, 7 lei tableta de 35g de cioco simpla, 7 lei acadeaua de ciocolata de 20g, 380 lei cutiuta cu 100g de ciocolata care se topeste in lapte pentru a scoate ciocolata calda. Dar suficient de bune incat sa nu-mi para rau de banii dati si sa ma intorc la ele.
Stiu Rausch, sint intr-adevar foarte bune.
Ce le lipseste insa e varietatea. Prefer o cutie cu 20 de sortimente unei tablete. Sigur ca uneori, tableta aia e atit de buna incit ucide din fasa orice urma de curiozitate pentru orice alt fel de ciocolata. Dar numai uneori. 🙂
Corect. Uneori. 🙂
Nici eu n-as renunta vreodata definitiv la ciocolatele cu diverse umpluturi in favoarea celor simple, oricat de bine facute ar fi.
Desi ieri am incercat penru prima data o tableta din gama Labooko de la Zotter si n-am putut sa nu ma gandesc ca e putin nedrept ca sunt in primul rand cunoscuti pentru tabletele cu combinatii de umpluturi inedite (branza + nuci + struguri; castane; cirese negre + vanilie; cuisoare + pere; maracuja + struguri + pasta de migdale; mac + scortisoara + brandy; migdale + jeleu trandafiri; ananas + nuci caju; smochine + menta; susan + visine; zmeura + cocos) si uneori de-a dreptul tampite, dupa parerea mea (mamaliga; jumari + pasta de alune; cocos + untura de peste, arahide + ketchup; cafea + prune + sunca; mandarine + mustar; masline + lamaie; otet; telina + vin; trandafir + busuioc; jumari + vin + pasta de migdale). Si tabletele simple „single origin” din gama Labooko sunt cel putin excelente si cu siguranta le-as prefera mereu in locul celor cu combinatii aiurite, unde umplutura e in prim plan si nu ciocolata (pacat, pentru ca ciocolata lor neagra e wow!)
Imi puteti spune, va rog frumos, unde as putea gasi ciocolata Rausch?
Multumesc frumos!
Ah, am uitat de Lauenstein. Care au niste trufe „betive” absolut dementiale.
Uite ca pe-astea nu le stiu. Unde le gasesc?
In GMarket. In Plaza au cel mai bogat sortiment. Cam asa arata (poze cu o parte din chestiile incercate de mine). Trufele cu Kir Royal sunt probabil cele mai puternice chestii incercate de mine vreodata. Foarte alcoolizate si gustul prafului de coacaze de deasupra e si el foarte puternic.
Aha, bun, am notat, am vizionat, te anunt imediat ce ajung ele dragutele in posesia-mi! thx! 🙂
uaauu…imi e pofta…daca ai cumva 7 minute si cateva secunde : http://www.youtube.com/watch?v=CYkwsfz52L0&feature=youtu.be pare asa de simplu… 🙂
Cred ca tre sa-ti iei o combina frigorifica mai mare… sau macar sa te rogi sa fie un decembrie racoros! Ca ma bag si eu cu o cutie de ziua ta, livrata personal, sa stii de-acum!
Ah ce bine, excelent, te-am trecut pe lista de invitati de onoare!
I mean…, really?! :))
Dimineata cu chiftelutele si piureul si acum cu pralinele?
De ce nu ma omori direct? E mai simplu :))))
Intamplarea face ca eu chiar am mancat azi 2 praline de la Leonidas, insa erau atat de consistente, incat fierea mea s-a declarat ultragiata, asa ca m-am oprit 😀
Insa din cauza celor mai sus citite, acum, in lipsa de praline, am mancat vreo 1/4 de kurtos…
La ora 11 noaptea!!!! Si eu nu mai mananc dupa ora 6… Ce-mi faci,aaaaaaah!!!!! :)))
Care bre dimineata, povestea cu chiftelutele a fost la 3 dupa amiaza!
Da, sint consistente, e adevarat, ceea ce e bine, ca nu poti minca multe. 😀
Am gresit, iarta-ma, o sa public despre delicatese numai dimineata la prima ora, bine?
Macar inainte de 6 seara : ))))
Dar, adevarul e ca, nu numai delicatesele sunt ispititoare, ci si felul unic in care atat de bine stii sa povestesti despre ele 😛
😀 mda, eu azi chiar ajung in Bucuresti. prin zona ASE chiar 😀 😀
Nuuuu te cred. Really? Pai si pe la ce ora?
pai undeva pe la 2. stai ase ca iti dau un mesaj pe febeu.
Ioana… m-ai omorat……..[faints]
Draga mea Ioana te invit in tara de ciocolata… adica in Belgia pentru „niscaiva” ciocolata de calitate si o sa ti se para Leonidas un soi de Poiana :). Daca iti place cico atat de mult musai sa ajungi aici sa gusti ciocolata adevarata preparata artizanal in „laboratoarele” din Bruxelles, Bruges, Namur & Co. Mai ales ca majoritatea au pereti de sticla prin care poti vedea direct in „bucatarie” ce si cum se prepara cioco. Aaaaa si mai sunt si domnisoarele care se plimba prin „laborator” cu tavi in mana si te incurajeaza sa gusti din creatiile „alchimistilor” din „laboratotul – bucatarie”
Cu drag,
Iulia
Ei haideeee, ca si bomboanele Leonidas tot din Belgia vin, nu e ca si cum sint facute pe genunchi in spate la Ase… Sint sigura ca acolo-n tara lor, se gasesc lucruri mai multe si poate chiar si mai bune, dar comparatia cu Poiana mi se pare putin, da numa putin exagerata.
E Belgia pe lista, inca nu stiu cind ajungem si acolo, dar of, tare-mi mai doresc…
Sigur, sigur ca tot din Belgia vine, insa sunt cu mondializarea asta nu-i nicio diferenta daca mananci pralinele facute de ei in Piata Univarsitatii sau Grand Place sau in Piata Tiananmen :). Tot produsul ala e… facut la scara larga in „uzina”. Pana si ideea aia de prezentare in cutii e identica peste tot… Doar moneda difera. Nu ma intelege gresit. Nu zic ca nu e o nebunie de ciocolata, ce vroiam eu sa subliniez e ca adevarata ciocolata e aia facuta in butique-rile de familie, unde cofetarii sunt deja la a treia-patra genertie.
Vino tu aici si mai discutam dupa aia 🙂
Pupici si seara faina,
Iulia
Of of, bomboanele Leonidas au fost primele in topul meu pana sa gust Neuhaus care sunt raiul pe pamant, mult mai bune decat Leonidas. Imi vine sa dau fuga pana la St Pancras sa imi cumpar o cutie;-).
Of, suna departe si inaccesibil St. Pancras asta…
si apropo de ciocolata, un update astazi primit (stiu ca e cam stiintific, am lasat un link dar nu cred ca functioneaza fara cont) – http://www.medscape.org/viewarticle/749142?src=cmemp
Chocolate Intake Benefits the Heart and Brain
„According to Ogbera in the January 12, 2010, issue of Diabetology & Metabolic Syndrome, approximately one fifth of adults worldwide are likely to have metabolic syndrome, a set of factors linked with a greater risk for type 2 diabetes and cardiovascular disease. The consumption of chocolate might be beneficial in the prevention of cardiometabolic disorders. A study by Allen and colleagues in the April 2008 issue of the Journal of Nutrition found that daily chocolate consumption had a positive effect on cardiovascular risk factors.
This meta-analysis by Buitrago-Lopez and colleagues assesses the association between chocolate intake and the risk for cardiometabolic disorders overall, in addition to the risk for cardiovascular disease, diabetes, stroke, and heart failure.”
Ei da, uite o veste cu adevarat buna! Sa dam iama, asadar!
De la mine ai o cutie de bomboane Milka, preferatele mele :)) N-am ştiut de Leonidas…chiar am să mă duc să degust ceva de acolo. Particip şi eu dacă e vorba de tricouri pentru Ioana, încă nu am primit niciun răspuns de la domnul Prigoană, dar eu nu mă dau bătută, am văzut că postul dedicat micuţei a avut destule vizualizări, aşa că nu se poate să nu se concretizeze ceva. Te pup. LEXY
🙂 Multumesc, A, te astept la placinta cu mare drag!
Imediat ce sint gata tricourile, te anunt. Si eu sint increzatoare.
Mda, foarte inspirat , mai ales ca te citeam in timp ce mancam …..CIOCOLATA, fina, cu caramel si alune de padure…mmmmmm
1 Decembrie? Data asta nu am cum s-o uit vreodata , ca e ziua mea 😀
Ah, pai putem sa ne sarbatorim impreuna! 😀
Si eu am mancat asfel de ciocolata. Nu am prea mult de spus despre ea dar o vei descrie intr-un singur cuvant scris cu majuscule si anume DELICIOASA.
Cand citesc aceste randuri am in fata o cutie cu toate cele 70 de sortimente de la Leonidas venita pe calea aerului din Germania……. nu se poate exterioriza in cuvinte amalgamul de gusturi trait de papilele gustative cu ajutorul celor de la Leonidas. Pur si simplu superbeeee……..i-mi vor insotii cafeaua in fiecare dimineata……