Blogul meu a implinit de curind 200 de posturi. Pentru el (si deloc pentru mine :P), azi m-am trezit la 7.47 (ma rog, si pentru ca vecinul de deasupra a fost harnic si-a inceput sa darime un perete cu 13 minute inainte de ora 8), am fost la magazinul de carne si brinzeturi sa concurez la coada cu pensionarii din cartierul Delfinului, am facut piata si-apoi m-am apucat de treaba. Spalat, ales, curatat, cintarit, tocat, fiert, copt, amestecat, mirosit, pipait, strecurat in cuptor, asteptat cu emotie, tras cu ochiul pe gemuletul afumat al usii vechi de la cuptor… si tot asa vreme de vreo patru ore. N-am mai gatit patru ore de multi ani. Si-am gatit organizat, cum n-am facut-o niciodata. Am spalat fiecare vas imediat ce mi-am terminat treaba cu el. Am asezat la loc fiecare borcanas de condimente. Am pus inapoi in frigider fiecare jumatate de mar sau de broccoli care-a ramas pe dinafara. M-am abtinut sa gust din urda si din aluatul de tort. Am masurat cu cintarul fiecare gram. N-am deschis cuptorul in primele 15 minute, desi ardeam de curiozitate sa vad daca se topeste casul. Si daca imi creste aluatul peste merele coapte. In casa mirosea ba a smintina incinsa cu marar, ba a mar cu vanilie si scortisoara. Pisicile-mi dadeau ocol una dupa alta in speranta ca le pica si lor vreo portie mica, asortata la un pumn de boabe.
Mi-a iesit totul bine. Mai bine decit ma asteptam. Am facut si poze, ca rareori se intimpla sa-mi iasa totul fara cusur. Le pun aici pe blog, ca doar pentru blog am gatit. Ca a implinit el 200 de postari. De fapt, cred ca le-am implinit impreuna. Daaaaa, asta e, ma duc sa-mi mai pun o felie de tort, in cinstea mea de data asta.
Uite asta e o simbata buna. Chiar daca a inceput cu 3 ore mai devreme decit imi propusesem.
Sufleu cu piept de curcan, smintina, ceapa verde, ardei, broccoli, cas si urda, si mult marar
In sectiune, acelasi sufleu
Obviously, tortul de mere coapte cu scortisoara si vanilie
Prima mea felie.
Felicitari, draga mea gospodina!
mmmmmmmmmmmmmmm
Ah ce frumos tre sa fie acolo la tine-n bucatarie… Primesti oaspeti?
La multe posturi! Ce fericit tre sa fie cel de langa tine…
Trebuia sa pui un pic de frisca pe tort.
Multumesc, Cristi. Nu-mi place frisca, mi se pare ca altereaza gusturile celelalte, muult mai bune (cel de mar copt, dulce si un pic acru, scortisoara, aluatul crocant si vanilat)… Frisca e pentru prajiturile care nu-ti ies si pe care vrei sa le salvezi cu orice pret…
sa-ti traiasca blogul, fata mea! si noi, pe langa el.
de bucurie, m-as baga la niste tort cu mere. :-)))
Pai hai, pina ajungi tu, numa bine il bag un pic la cuptor, sa faca un contrast mai bun cu inghetata!
o sa ajung gata lesinata de pofta…da’ si cand o s-ajuuuuung!!!
La multi ani!
Mi-ai făcut pofta de tort de mere cu acest post. Ultima dată când am făcut eram însărcinată și a fost un eșec total, nici acum nu știu de ce. L-au mâncat cei 3 ciobănești caucazieni în final 🙂