Articol scris de Claudia Matei, psiholog și analist comportamental în cadrul ATCA – Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată
Înfruntarea oricărui diagnostic sau a oricărei dificultăți de dezvoltare începe cu identificarea sa.
Ca părinte, nu vrei niciodată să crezi că micuțul tău are o problemă. Însă, când vine vorba despre autism, identificarea din timp a simptomelor, chiar înainte de 1 an și 6 luni, poate crea o mare diferență în recuperare.
Deși este important ca intervenția să înceapă cât mai devreme, terapia are un efect semnificativ în dezvoltarea abilităților și în formarea independenței lui, indiferent de vârsta copilului .
Ce este autismul?
Autismul reprezintă un spectru de tulburări asociate, cu simptomatologie comună.
O parte din semnele tulburărilor de spectru autist (TSA) apar devreme, sub 1 an, însă devin evidente treptat, deoarece produc întârziere în ariile de bază ale dezvoltării copilului, precum dezvoltarea limbajului și comunicării, a jocului și interacțiunii cu ceilalți.
Simptomele variază destul de mult, iar repercusiunile asemenea. Unii copii diagnosticați cu TSA au dificultăți ușoare, iar alții au mult mai multe obstacole de depășit.
Toți copiii diagnosticați cu TSA au dificultăți semnificative la nivelul a trei arii:
- Comunicare verbală și non-verbală
- Relaționarea cu cei din jur
- Flexibilitate în gândire și comportament
| Povestea unui copil Andrei are 1 an și este un băiețel sănătos, însă părinții sunt îngrijorați din cauza dezvoltării lui fiindcă nu face multe dintre lucrurile pe care sora lui mai mare le făcea la aceeași vârstă, precum jocul ”Cucu-Bau!” sau imitarea expresiilor și gesturilor. Părinții lui Andrei se străduiesc să-l stimuleze cu jucării, muzică sau cântecele, însă nu pare interesat de acestea. Nu o caută pe mama cu privirea și abia stabilește contactul vizual. Deși auzul s-a dovedit a fi în regulă la controlul auditiv, Andrei nu vocalizează, nu imită verbal sunetele pe care le aude și nu se uită înspre părinți atunci când aceștia îl strigă. Acestea sunt motivele pentru care este necesar să fie consultat de către un specialist în dezvoltarea copiilor.
|
Semnele și simptomatologia autismului la copiii mici
Atunci când identificăm devreme această tulburare, terapia are un avantaj major: plasticitatea remarcabilă a creierului la copilul mic, iar în multe cazuri, simptomele devin reversibile.
Semnele timpurii ale autismului implică absența comportamentelor tipice, și nu prezența unora anormale, deci putem să învățăm a le identifica. În unele cazuri, simptomele sunt greșit interpretate ca semne ale ”copilului bun”, acesta fiind tăcut sau liniștit, independent, fără tendința de a cere părinților atenție sau lucruri.
Unii copii cu autism nu răspund cu reciprocitate la momentele de afecțiune ale părinților, nu întind mâinile pentru a fi luați în brațe sau nu stabilesc contact vizual când sunt hrăniți.
Trebuie să acordăm atenție atunci când copilul:
- Nu stabilește contactul vizual, nu se uită la tine când primește mâncare sau nu zâmbește înapoi unei persoane care zâmbește
- Nu răspunde la nume și nu întoarce privirea în direcția din care a fost strigat (pare că nu aude, că nu este atent, că nu vrea să răspundă sau că nu înțelege cerințele părinților și preferă să fie singur)
- Nu urmărește cu privirea atunci când cineva îi arată cu degetul un obiect
- Nu face pa-pa cu mâna sau nu folosește alte gesturi pentru a comunica
- Nu inițiază sau nu răspunde la gesturi de afecțiune și nu cere să fie luat în brațe
- Nu imită mișcări sau expresii de mimică
- Nu se joacă cu ceilalți sau nu pare interesat de jocurile propuse de adulți
- Nu vorbește sau are o întârziere mare în dezvoltarea limbajului: nu arată cu degetul spre obiecte; atunci când vrea ceva îl conduce pe părinte de mână, fără a comunica verbal; rostește doar câteva cuvinte și nu întotdeauna cu sens; are dificultăți în a imita verbal ceea ce aude în jur sau la solicitarea adultului
- Are preocupări repetitive: este mai degrabă interesat de sertare, de roțile mașinuțelor sau de a alinia obiecte, decât să se joace cu jucăriile în mod funcțional și diversificat
- Pot apărea manifestări motorii repetitive, precum fluturatul mâinilor sau mersul pe vârfuri
| Semnale de alarmă în dezvoltarea copilului mic: Ø 6 luni – lipsa zâmbetului social sau a expresiilor de bucurie Ø 6 luni – contact vizual limitat sau absent Ø 9 luni – absența manifestărilor vocale, a zâmbetelor sau altor comportamente non-verbale, direcționate către părinte Ø 12 luni – copilul nu răspunde la nume când este strigat, nu se uită in direcția respectivă Ø 12 luni – copilul nu vocalizează imitativ sau lalalizarea (”vorbirea de bebeluș”) este absentă Ø 12 luni – nu apar gesturi de interacțiune, precum a arăta ceva cu degetul, a face cu mâna Ø 16 luni – absența cuvintelor Ø 24 luni – nu folosește cuvinte cu semnificație, absența propozițiilor sau asocierilor din două cuvinte, cu sens (ex. mama – bobo)
|
Ca părinte, te afli în cea mai bună poziție pentru a depista devreme aceste semne. Tu îți cunoști cel mai bine copilul și poți observa comportamente pe care un pediatru nu are posibilitatea să o facă într-o oră de consultație.
Cele mai bune lucruri pe care le poate face un părinte:
Monitorizează dezvoltarea copilului tău
Nu orice întârziere în dezvoltare indică automat o tulburare de spectru autist, ci doar un risc mai mare. Toate întârzierile pot fi însă corectate mai ușor dacă le identificăm la timp.
Acționează dacă ești îngrijorat
Fiecare copil se dezvoltă în propriul ritm, așadar nu există motive pentru a te panica dacă cel mic începe să meargă sau să vorbească mai târziu. Însă, atunci când copilul nu dezvoltă abilități adecvate vârstei sau dacă suspectezi o problemă, adresează îngrijorările unui medic sau unui specialist.
Nu accepta o abordare de tipul ”mai așteptăm puțin”
Multor părinți îngrijorați li se spune să nu-și facă griji, să mai aștepte câteva luni sau li se oferă ca exemplu un copil care a început să vorbească după vârsta de 3 ani. A aștepta este cel mai riscant lucru pe care un părinte îl poate face. Poate fi pierdut un timp prețios pentru recuperarea copilului, indiferent dacă întârzierea în dezvoltare observată este o cauză a autismului sau de altă natură.
Ai încredere în instinctele tale
În cazul ideal, orice specialist va lua în serios îngrijorările tale și va realiza o evaluare amănunțită a dezvoltării copilului. Uneori, se poate întâmpla ca medicul să nu observe ceea ce părintele observă acasă sau să subestimeze anumite probleme. Dacă instinctul îți spune că ceva este în neregulă, solicită și o doua consultație sau nu ezita să ceri o altă părere.
Sursa foto: copil cu autism via Shutterstock.com
Un articol minunat pentru a identifica si a ajuta pe cei cu autism dar si parintii acestora!!
Daca doamna psiholog poate sa ne raspunda si la 2 intrebari:
– ce facem noi, ca adult, cand vedem copilul de alaturi (nu de langa noi) ca nu are aceste „repere”?
-ce facem noi cand vedem ca la 11 luni copilul e conform standardului (rade, contact vizual, se intoarce la strigat pe nume) si apoi la 1 an si 1-2 luni nu mai are astea?
1. Sugerezi politicos parintilor sa ceara sfatul pediatrului.
2. Cauti ce s-a intamplat intre 11l si 14l.
Usor de zis, greu de facut! Avem un caz in familie, bine, suspectez ca nepoțica mea de 2,5 ani suferă de o tulburare din spectrul autism. Am incercat de câteva ori sa le spun parinților, sa incerc sa le dau ceva de bănuit, dar ori nu au înțeles sau s-au facut ca nu înțeleg, direct nu am curaj sa le spun. Ceea ce fac in ultima vreme, e sa iesim toți in parc (eu am doi băieței gemeni de 2,2 ani) si poate asa isi dau seama ca ceva nu e in regula. Stiu ca e greșit ca nu le spun direct, dar nu am curaj.
Nu cred că este treaba ta să-ţi dai cu părerea.
Este exact aceeaşi situaţie în care copiii au tantrumuri şi cei din jur se uită urât sau fac comentarii.
Nu va înțeleg comentariul… aceeași situație ca si atunci cand copilul face un tantrum??? Pe bune??? Nu are nici o treaba una cu alta! Oricine stie: cu cat începe terapia mai devreme cu atat mai bine. Sa lăsam copilasii sa mai piardă luni bune pentru ca: “nu e treaba noastră sa ne dam cu părerea”. Daca ar fi copilul dumneavoatra, ati prefera ca lunea sa nu va zică nimic??? Mie una mi-ar place sa mi se spună daca eu ca mama nu vad semnele.
Cu mare drag!
Deși prima situație este una delicată, este important să informăm persoanele apropiate nouă în ceea ce privește o eventuală problemă de dezvoltare pe care o observăm, acționând însă într-un mod diplomat. Ar fi preferabil să orientați persoana în cauză către articole/literatura de specialitate, în care sunt adresate particularitățile pe care le-ați observat sau către materiale care indică etapele naturale de dezvoltare a abilităților copiilor.
Evident, dacă observăm pe stradă un copil ce are particularități, observațiile sau recomandările noastre vor fi complet nepotrivite. Situațiile care implică însă membri ai familiei și prieteni apropiați permit intervenția noastră, iar dacă o încercare subtilă nu are rezultate, poate fi încercată și o abordare directă.
În final, totul se rezumă la bunăstarea copiilor noștri, responsabilitate care ne revine nouă, adulților, chiar și atunci când nu este vorba doar de proprii noștri copii.
Referitor la cea de-a doua problemă, este important să observăm dacă au apărut modificări semnificative în jur, să încercăm să stimulăm abilitățile ce nu apar sau care au dispărut, să urmărim dacă apar alte abilități noi, să interacționăm mai mult cu copilul. În cazul în care, după 1-2 luni în care am încercat să modificăm factorii externi ce ar fi putut să influențeze dezvoltarea copilului, aceste abilități continuă să fie deficitare, este preferabil să căutăm și o părere avizată.
Intrebare
Fetita mea are 1 an și 5 luni și nu merge încă (a fost și operataa inima la 3 luni. Pana atunci nu a pus în greutate. A stagnat total pana la operație) . Nu pare sa se răspundă la nume. Nu înțelege dacă ii spun ca nu e voie.
Nu ma striga. Când era mai micuța 10-11 luni se speria de copilașii de vârsta ei care țipau. Dar cu cei mai mari 3 ani se distra foaste bine.
Jucăriile le baga în gura. Are tic de a-și muscaimba când ii e drag de cineva. Și a ne bate. Exista motive de îngrijorare. Mereu a fost mai în urma decât ceilalți copii din cauza operației.
Intrebare
Buna ziua,
Baietelul meu are 2 ani si doua si inca nu spune propozitii.Spune multe cuvinte,de ceva timp observ ca in fiecare zi spune ceva nou sau spune mai corect cuvintele pe care le stia.Intelege ce ii spun,daca il rog sa duca ceva la gunoi duce,sau sa imi duca mie peria sau alte obiecte la fel o face.Ingrijorarea mea este ca il vad foarte obsedat dupa trenuri, uneori aranjeaza papucii in sir si ma cheama f fericit sa imi arate” Mama ,ten” si o alta problema ar fi ca nu vrea sa se joace aproape cu nimeni daca nu sunt si eu prezenta,nici macar cu tata lui.Daca ,copilul stie ca sunt si eu acasa nu accepta sa faca nimic fara mine.Eu din toamna intentionez sa il dau la gradi dar mi-e putin groaza de cum se va acomoda.Eu de ceva timp citesc f mult despre autism si cu siguranta si asta ma panicheaza si ma face sa vad mai multe probleme decat cele care ar fi. Credeti ca ar trebui sa imi fac ceva probleme? Sa merg sa ii fac un consult la Npi ? Encefalograma?
Multumesc
Draga Gabriela, pt liniștea ta,iti poti duce copilul pt un control si o parere avizată, la un psiholog clinician cu specializare în abordarea copiilor cu autism si alte tulburări de dezvoltare.
Din ce scrii tu, copilul spune multe cuvinte, are atentie împărtășită(frt importantă – te poti documenta), dar ce e cel mai important este faptul ca INTELEGE ce i se spune.
Multitudinea informațiilor de pe internet te poate intoxica.
Interacțiunea, socializarea cu copiii de varsta apropiată este frt benefica (in ultimele luni nu au mai fost posibile.)
Iti cunosti copilul si modul lui de abordare…..vei gasi modalitatea ca incet, încet sa i diminuezi dependenta de tine…
Nu e cazul să te gândești la autism.
Multumesc frumos pentru raspuns.Sincer spun ca ma simt mai bine acum si simt ca m -am descarcat.O seara minunata?
Buna. Scriu si eu in speranta ca primesc un raspuns.
Am un băiețel de 1 an si 7 luni care nu vorbeste. Spune mama, dar nu ma striga (de cele mai multe ori spune cand e mofturos sau plange), tatăl este „ca”. Imita câteva animale, intelege ce ii spunem, ma imita prin bucătărie,vrea să folosească spatulele, oalele. Mănâncă singur, dar asteapta să-i dau si eu. Duce pampersul la cos, stie sa se joace cu mingea, mașinile, încearcă si cu lego.
O altă problemă este că face pa doar cand si cui vrea el. Totusi stie sa faca, de curând si spune ” ba ba”. Mi se pare ca repeta des ” tica tica”. Este foarte simpatic, dar nu inteleg ce inseamna asta.
Si uneori imi da senzatia ca ar vrea sa vorbeasca,dar scoate un sunet ca un urlet.
Doarme bine, mănânca, se joaca, pe afara este mai interesat de jucariile copiilor decât de copii,dar se joaca si cu copiii ( am observat ca are preferinte).
Este si un copil timid, dar sunt îngrijorată ca nu vorbeste.
Eu ma gandesc sa l duc la o evaluare, dar soțul imi spune ca exagerez.
Ce sfat imi puteti da?
Buna, Roxana,
Baietelul tau pare sa aiba cel mult are o usoara intarziere in dezvoltarea limbajului. Comportamental, este OK. Un copil cu varsta intre 1 an si 2 ani ar trebui sa aiba un vocabular intre 10 si 20 de cuvinte si/sau propozitii de 2 cuvinte, dar este o medie. Nu este obligatoriu sa fie asa fiindca copiii se dezvolta diferit si conteaza mult stimularea achizitiilor lingvistice din partea familiei. Dupa varsta de 2 ani poate deveni o problema. Sub 2 ani, se regleaza de acasa. Poata sa faca o evaluare, pentru dubla verificare, desigur, insa nu pare sa fie nimic grav din ce descrii. Daca totusi, simti ca este ceva mai mult, te asteptam cu drag la o evaluare la numarul de telefon 0756 678 219 sau pe e-mail contact@autismvoice.ro . De asemenea, iti recomandam sa citesti si articolul acesta – https://autismvoice.ro/importanta-cererilor-in-dezvoltarea-limbajului-si-comunicarii-copilului/ . Zile frumoase in continuare sa ai!
Va multumesc tare mult pentru răspuns si recomandări.
Dacă nu voi observa o evoluție favorabilă voi merge si pentru o evaluare.
O zi frumoasa!
Buna,am un băiețel de 2ani și 3luni, ceea ce ma neliniștește este ca nu răspunde când îl strig decât atunci când vrea sau are chief și nu vorbește în propoziții, cuvinte știe foarte multe, plus ca știe sa numere pana la 10 și în romana și în engleza, la fel și alfabetul, numește animalele.,culorile, forme geometrice, fructe, ne imita repeta cuvinte după voi, socializează, când îmi spune ceva și nu sunt atenta vine și îmi întoarce capul spre el și îmi repeta, de… Dar totuși ceva ma neliniștește, oare sunt eu paranoia sa să fie o problema
Buna. Am un baietel de 2 ani si 7 luni.. nu stiu daca trebyie sa imi fac griji sau nu dar deja pentru mine devine o obsesie..deci.. el nu vorbeste are cqtevq cuvinte care le zice doar gen mama,tata,nonna,apa,no si inca cateva,in limba lui vorbeste ca o moara stricata,tip lalaie nu stiu cum sa explic,intelege ce ii spun ,duce la gunoi ce ii dau sau imi da telecomanda cam tot dar asta numai cand vrea,sunt momente cand il strig si nici nu misca ochii dar daca ii apun uite ce are mama imediat se uita. Acum a inceput sa o strige si pe surioara lui de cateva zile..tare imi e frica ,poate sunt eu mai fixista,de ex fetita vorbea foarte bine la 1 an si 4 luni ,el la 2.7 luni are doar cateva cuvinte,repet intelege ce ii spun dar face numai cand vrea,nu e un fixist,se joaca si cu copii. Va rog dați-mi un sfat. Numai bine tuturor
Bună seara. Am un băiețel de 1 an si 10 luni! Va scriu în speranța sa primesc un răspuns de la dv și sa ma mai liniștesc un pic.. Am început sa îmi pun întrebarea dacă nu cumva copilul meu ar putea sa sufere de autism! El merge de la 10 luni, spune cuvine, nu multe (mama, tata, baba, apa, papa, caca, pa, țică țică, hai, arde, da), raspunde la nume doar când vrea, câteodată mi se pare absent, are contact vizual cu mine, duce hărți la coșul de gunoi, înțelege cam tot ce ii spunem. Ceea ce ma neliniștește este faptul ca nu ii place sa se joace cu copii de vârstă lui decât cu cei mari peste 4,5 ani și atunci sa alerge după ei, trântește de uși și de sertare, cu f puține jucării se joaca și atunci se plictisește f repede, nu arata cu degetul la obiecte și nici pa nu face mereu, doar rar. Este motiv de ingrijorare? Sa merg cu copilul la un consult? Va mulțumesc și aștept un răspuns.
Bună ziua . Copilul meu are 2ani și 4 luni (băiat ) Noi suntem în Germania el aici sa născut și tot aici a crescut. Nu are copii de vârsta lui sa poată socializa .
,noi îi scoatem afară în fiecare zi , îi place să alerge mult . Se joacă cu jucăriile uneori mai puțin sau mai mult ,mă ia pe mine sa pe soțul meu de mana sa ne jucăm . Dacă eu fac mâncare în bucătărie și el este în camera lui unde sunt jucăriile, el le aduce in bucătărie. Nu vrea să fie singur . Îi place să învârtă orice , de mic ia plăcut mai ales mingea . Construiește (cuburi ) se joacă cu cârligele ,le baca in găurile de la coș . Spune mama sau tata cang plânge spunea baba înainte . Bobi . Spune nu tot atunci când plânge . Sau daca vrei să-i dau de mâncare și insist spune nu. La masa pt că nu are răbdare îi puneam muzica de copii . Îi place să cânte .știe să cânte în același timp după voce și refren . Numără până la 10 . Când vrea afara îmi aduce papuci ,când vrea suc natural îmi aduce sticla. Uneori răspunde la . Matei !uneori nu parcă este în lumea lui . Am decis ca anul acesta din iunie să plec acasă în România cu el pentru că aici el nu are copii și o copilărie așa cum ar trebui să fie . In Ro are 2 verișoare de vârsta lui și verișori mai mari ,animale , bunicii , aude pe toată lumea vorbind românește. În trecut când mergeam în concediu era schimbat ,se cunoștea starea lui de bine . M-am consultat și cu soțul meu in legătură cu autismul . El spune că nu crede că ar fi suspect .Doar dacă îi trebuie copii de vârsta lui și mai ales fiecare copil are modul lui de. Dezvoltare .
Am încercat oarecum sa spun totul, nu știu dacă m-am făcut explicită ,am recitit și tastatura mea fiind automată am unele greșeli dar spre că se va înțelege. Mulțumesc pentru un eventual răspuns
Bună ziua . Copilul meu are 2ani și 4 luni (băiat ) Noi suntem în Germania el aici sa născut și tot aici a crescut. Nu are copii de vârsta lui sa poată socializa .
,noi îi scoatem afară în fiecare zi , îi place să alerge mult . Se joacă cu jucăriile ,uneori mai puțin sau mai mult ,mă ia pe mine sau pe soțul meu de mână să ne jucăm . Dacă eu fac mâncare în bucătărie și el este în camera lui unde sunt jucăriile, el le aduce in bucătărie. Nu vrea să fie singur . Îi place le învârtă (orice) , de mic ia plăcut mai ales mingea . !Construiește (cuburi ) se joacă cu cârligele ,le baca in găurile de la coș . Spune mama sau tata cang plânge , ( când nu îi permit )spunea baba înainte ,. Bobi . . Sau daca vreau să-i dau de mâncare și insist spune nu. La masă, pt că nu are răbdare , …îi puneam muzica de copii . Îi place să cânte .!știe să cânte în același timp după voce și refren . Numără până la 10 . Când vrea afara îmi aduce papuci ,când vrea suc natural îmi aduce sticla. Uneori răspunde la . Matei !uneori nu parcă este în lumea lui . Am decis ca anul acesta din iunie sau chiar mai devreme să plec acasă în România cu el pentru că aici el nu are copii și o copilărie așa cum ar trebui să fie . In Ro are 2 verișoare de vârsta lui și verișori mai mari ,animale , bunicii , aude pe toată lumea vorbind românește. În trecut când mergeam în concediu era schimbat ,se cunoștea starea lui de bine . Dar tot se juca singur pentru că așa era obișnuit .,,, ! M-am consultat și cu soțul meu in legătură cu autismul . El spune că nu crede că ar fi suspect .Doar că îi trebuie copii de vârsta lui și mai ales fiecare copil are modul lui de a se Dezvolta .
Bună ziua ,
Fetita mea de 1an și 7 luni nu spune nici un cuvint și nici nu vrea sa repete după mine nimic nici măcar simple vocale spune ceva in limba ei ca si cind ar vorbi dar doar in timp ce se joaca singura si nici nu prea înțelege multe lucruri cind ii vorbesc .
cind doreste ceva arata cu degetul sau ma ia de mina și ma duce sa imi arate ce dorește , ii place sa privim în cărți și chear arata cu degetul imagini și eu ii vorbesc ce imagine este . maninca bine și doarme bine cind o strig câteodată se intoarce imediat dar câteodată trebuie sa strig de mai multe ori pina reacționează
încearcă sa ma imite cind eu fac ceva de exemplu matur prin casa sau suflam baloane de săpun , se joaca cucu bau în timp ce închide și deschide ușa ii place sa ne jucam dea prinselea doar ca eu sa alerg după ea și sai ii spun stai ca te prind merge foarte des in virful degetelor și toată ziua privește doar desene animate la televizor dacă încerc sa îl sting face isterie și se trântește pe jos plângând și nu se oprește de plâns pina nu pornesc televizorul din nou la desene animate de dimineață pina seara uneori chear dacă nu privește televizorul prefera sa fie pornit
nu știu dacă are o problema sau nu sau dacă am greșit eu undeva , eu mereu încerc sa vorbesc cu ea sa ii explic dar ea ma evita și nu vrea sa asculte nimic si uneori chear se enervează și ma lovește sa o las în pace
nu știu ce să fac să înțeleagă ce ii spun și sa spună macar citevai cuvinte sa ii înțeleg nevoile ca uneori arătând doar cu degetul înțeleg ce doreste
Pentru Marinela! Cum te intrebi ce are fetita de nu vorbeste , de nu i atenta sa ti raspunda, cand spui ca o lasi toata ziua cu tv deschis pe, Programul Desene ???? Creierul ei deja este absent cand se uita la desene atata timp! Vai de copiii ai caror parinti le pun telefoanele in mama si desene de la varsta de 5-6 luni timp indelungat ! Copii distrusi pe viata ! Multa sanatate si redu din timpul desene si capriciile copilei ,daca doresti un copil normal!