Am mers ieri cu Sofia să-și ia rochie cu Elsa. Știți deja că suntem cu toții înnebuniți după Frozen II, am povestit aici. Între timp l-am văzut și a patra și cincea oară, știm pe de rost soundtrackul, povestim despre personaje, copiii fac joc de rol cu oricine le iese în cale. Nebunie mare! 🙂
Așa. Sofia și-a ales și și-a cumpărat din banii ei două rochii și o bluză cu Elsa și Ana și Spiritul focului. Când am plecat de acasă, Ivan mi-a spus:
– Îmi iei și mie?
– Rochie?
– Nu, dar ceva cu Elsa.
– O să caut, promit.
La raionul de băieți, era un singur tricou cu Olaf, unul foarte gros. Nu l-ar fi acceptat nici într-o mie de ani, era dublat și pufos. La fete, plin. Rochii, fuste, pantaloni, bluze, pijamale, papuci, șepci, căciuli.
De ce băieții nu au voie să o admire pe Elsa?
Elsa nu e o prințesă dintre cele care sunt preocupate exclusiv de chestii de fete. Elsa e despre a te descoperi și a te accepta, despre a-ți găsi puterea secretă, despre a rămâne aproape de familie fără a te anula, despre iertare și împăcare, despre curaj și asumare, despre a-ți îmblânzi fricile și furiile. Ce din toate astea e doar pentru fete?
Cum pot eu să-l împiedic pe băiețelul de 5 ani să o admire pe Elsa? A mers cu noi la film, nici nu mi-am pus problema să nu-l iau cu mine și Sofi la cinema, facem totul împreună. Cinema-ul nu e doar pentru fete. El știa deja Frozen 1, îl văzuserăm toți acasă de multe ori. Deja iubea toate personajele. I-a plăcut, normal. Chiar mai mult decât Sofiei. A învățat primul toate cântecele. Le cântă întruna.
Când se joacă și cu alți copii, vrea să fie și el Elsa, cum vor fetele. Și de ce n-ar vrea? E un personaj care-l inspiră și care-i place, iar faptul că ea e fată și el băiat nu-l încurcă. Pentru el nu contează că Elsa e fată.
De ce sunt haine cu Elsa doar pentru fete?
La conferința de educație cu blândețe de la Timișoara, un tată a întrebat psihologii de pe scenă dacă ar trebui să își facă griji din pricina faptului că băiețelul lor de trei ani se indentifică mult cu Ema din cărțile scrise de mine, se joacă mult ca și cum el ar fi Ema. Oare ar trebui să-i interzică aceste jocuri?
Ambii psihologi, și Adina Moldova și Oana Dău Gașpar, l-au asigurat că felul în care se joacă nu îi va schimba orientarea sexuală și nici nu e vreun indiciu al acesteia, la vârstă mică.
Și eu cred și simt asta: copiii se indentifică des cu multe personaje, unele sunt iepuri, altele sunt maimuțe sau Ema sau Elsa sau Harry Potter, iar asta e firesc și sănătos pentru dezvoltarea lor. Harry Potter nu are doar fani băieți, nu? Dacă un copil de doi ani se joacă de-a iepurele, asta nu înseamnă că vrea să fie iepure. Înseamnă doar că admiră ceva la acest personaj și vrea să exploreze prin joc diverse lucruri, prefăcându-se iepure.
Ivan vrea de asemenea să își facă unghiile de la picioare cu ojă. Nu mereu, doar când vrea sora lui. E felul lui de a fi mai mult ca ea, nu e felul lui de a fi fată. Îl las, nu am găsit niciun motiv serios pentru care să nu-și dea unghiile de la picioare cu sclipici, o dată pe an. Explorează.
A vrut și el LOL, că fetele din jurul lui numai despre asta vorbesc. I-am luat, când a primit și Sofia unul. Nu se joacă cu el. Dar a vrut să aibă, ca restul găștii.
Are și Lego, are și mașini și tren electric și tot felul de chestii cu telecomandă, are și bagheta lui Harry Potter. Nu prea se joacă mult cu niciunul. Piesele magnetice îi plac mult. Și joaca liberă cu Sofia. Nu văd nimic în neregulă cu asta, dimpotrivă, jocul liber e cel mai satisfăcător și benefic pentru ei.
I-am luat băiețelului bluză cu spiritul focului. De la fete i-am luat-o, că la băieți nu erau. Se vede că e bluză de fată, are pense la umeri și în spate e mai lungă decât în față. Pe el nu-l deranjează, așa că nici pe mine. Au amândoi bluză cu Frozen II, așa cum și-au dorit.
Văd părinți cum ridică din sprânceană. Uneori și copii, dar mai puțini ca adulții. Aș vrea să le pot explica și lor că pentru el nu e despre a vrea să fie fată, ci despre atât de multe alte lucruri… Și că nu e nimic greșit în asta, dimpotrivă, mi se pare o dovadă de respect și de generozitate care nu se lasă împiedicată de prejudecăți și frici iraționale.
Mi-ar plăcea să aud și părerea voastră despre acest subiect. Copiii voștri se identifică cu personaje de sex opus? Cum vă simțiți în legătură cu asta? Cum vă gestionați emoțiile față de ei și cu voi înșivă?
Cand baietelul meu avea tot asa, vreo 4-5 ani, spunea ca e regina. I-am facut si o coroana din hartie pe care o purta pe strada. Si lumea il intreba: ‘Esti rege?’. Si el ii contrazicea foarte serios: ‘Nu, sunt regina!’. Mai avea si parul lung… Degeaba incercau sa il convinga. Cred ca oamenii se amuzau pana la urma, nu imi amintesc vreun sentiment neplacut. Bine, mie imi era asa de drag de el… Dupa cativa ani ne-a explicat ca el a inteles ca reginele sunt mai puternice decat regii. Acum ne mai amintim din cand in cand si il intrebam, mai tii minte cand erai regina? Eu cred ca si acum crede acelasi lucru, ca e o regina puternica, dar nu mai zice 🙂
Are 13 ani.
Și de băiețelul meu au ras majoritatea când au auzit ca merge la film. Va chiar a vrut o păpușă barbie și mai umilit ca în ziua aia (la rude acasă) sper ca nu va fi niciodată.
M-a durut și l-a durut și pe el.. Si ma doare de fiecare data când aud „ca îl fac fetita”. Dar pt mine contează ce își dorește el, ce ii place lui. Asa ca am învățat amândoi sa nu dam importantă.. Prea mare
Baietelul meu de 5 ani admira colegele frumoase de la gradi care vin cu fel de fel de rochite. Vrea si el uneori rochita, sa danseze, sa faca piruete si sa vada cum plutesc in aer volanasele. A vrut si sa fie pictat ca Elsa la o petrecere, si sa isi faca unghiile colorate. Copiii sunt curiosi, nu vad nimic in neregula cu a explora aceasta latura a lor. Imi pare rau ca lumea judeca si pune etichete unor copii nevinovati cand de fapt tot lumea le hraneste „foamea” de sclipici, Else, masini de curse etc
Băiețelul meu când avea 3 ani, la petrecerea unor prietene, toate fetițele se certau pe rochițe, care să și-o pună fiecare etc. A rămas o rochiță pe care nu a vrut-o nicio fetiță, dar a vrut-o al meu. A zis că vrea și el rochiță ca peietenele lui fetițe, așa că i-am pus-o pe el. Era tare caraghios cu ea, dar pt el nu era nicio diferență, doar un articol vestimentar. De fiecare dată când mă vede că mă machiez vrea să îl dau și pe el pe față cu ceva: să mă pictrz și eu pe față, cum zice el. Nu văd nimic in neregula cu asta, e tot băiat, numai că e curios si vrea să descopere, iar eu îl las și nu mă interesează câtuși de puțin ce zic cei din jur.
P.S: A fost și el la cinema la Frizen II, cu tati ?.
Am un baiat in varsta de 3 ani, spune ca este balerina. Chiar mi-a spus “fii atenta ca sunt balerina, nu balerin!” Ne uitam la balet si dansam impreuna. Nu cred ca este vreo problema, dimpotriva, ma bucur sa vad ca apreciaza arta 🙂
Băiețelul meu (4ani) a fost foarte impresionat de Frozen II. Chiar a vrut sa îsi cumpere set mic dejun cu Elsa și Ana. Casierita îl întreba de Spiderman, el ii dădea înainte cu Ana și Elsa. Asta e. Are doua seturi cu Spiderman și cel cu Frozen II. Nu am nicio problema cu asta. E ok sa exploreze și sa mixeze diverse stiluri. Chiar sănătos, as spune.
Nu mi se pare o problema ca o admira pe Elsa.
Mi s-ar parea o problema daca admira doar personaje feminine, atunci da.
Si chiar daca ar vrea sa fie fata, tot nu ar fi nimic gresit ?!
Ce nu inteleg eu e de ce toti copiii sunt innebuniti dupa Elsa, cand mie Anna mi se pare mai matura, stabila si amuzanta. Elsa e mai troubled ?. Probabil raspunsul e pentru ca are rochie cu sclipici si puteri magice ??.
Ba mie mi se pare gresit!
La fel cum mie mi se pare gresit o fata super baietoasa, care refuza complet complet sa vada orice tip de papusa, filme cu printese etc.
Ideal orice copil e un amestec din cele doua. Eu uram sa merg cu bicicleta sau sa alerg, dar imi placea sa trag cu pistoale si cu sageti. Ma plictiseau papusile dar adoram sa port rochite.
100% complet doar printese si povesti si roz sau cealalta extrema inseamna ca doar atat i se prezinta, doar atat vede si e influentat intr-o directie.
M-ai inteles gresit, nu am zis ca e ok sa fie influentat intr-o directie si sa i se refuze complet cealalta, ci daca isi manifesta preferinta pt hainele/jucariile sexului opus, sa nu i se dea in cap ?.
Baietelul meu o adora pe Elsa de vreo 3 ani.
@Mihaela: eu sunt femeie măritată și cu copil, straight ?. Am urat toată Copilăria păpușile care mi se băgau pe gat cu forța, in timp ce eu voiam lego și sa ma catar in copaci. De asemenea uram rochiile, sclipiciul și rozul. Acum ma inbrac numai cu rochițe și ma machiez zilnic. Ce vreau sa spun…nu mai forțați copii sa se încadreze in norme, e foarte frustrant pentru ei și le transmite mesajul ca sunt greșiti. Eu și acum ma simt greșita atunci când nu sunt conform standardelor. Mi-as dori sa nu mai simt așa, dar nu reușesc încă.
Eu nu am copii, deci nu pot sa dau exemple proprii, dar mi se pare foarte fain cum ai procedat si nu inteleg deloc sprancenele ridicate.
Chiar daca ar insemna ca vrea sa fie fata, chiar daca ar da indicii despre orientarea sexuala, pentru ca de fapt astea sunt fricile importante ale multor romani…E foarte misto sa zaresc momentul in care prejudecatile astea or sa fie niste puncte mici si indepartate.
Si fratele meu si-a facut unghiile vand era mic. Acum e om cu familie, om de bine. 🙂
Fata mea cea mare e mereu in zona de baietisme. Am lasat o mereu, cum sa insist sa isi schimb joaca? Are aproape 8 ani. Nu am nicio problema, chiar mi se pare ciudat cand cate un parinte vrea pentru copilul lui musai joaca doar in limitele traditionale fete/baieti.
Baietelul meu o adora pe Elsa de vreo 3 ani.
Ce ma bucur ca ai scris despre asta! Și al meu e fan mare Elsa, Ana și Ema din cărțile tale. De Crăciun și-a dorit un singur cadou, un lego cu Elsa și Ana. Nu-mi fac griji deloc și nici taica-su.
Dupa ce tot am dat peste articole despre copii care doreau sa fie de alt sex (in Daily Mail), m-am gandit cat din sentimentul asta vine natural de la copil si cat e indus de parinte. E o adevarata „moda” toata treaba cu non-binary si trans, ca cica suntem deschisi la minte, nu? Angelina Jolie are o fetita pe care de cand era mica o imbraca precum un baiat si o tunde baieteste. Asa vrea fetita, sau asa vrea mama?
Nu are nici o legatura cu Ivan si admiratia lui fata de Elsa, doar am facut o legatura cu o posibila tema de gandire. Ca parinte, nu as insista prea mult cu pasiunile copiilor care o iau in directii mai neconventionale. E destul de grea viata si daca te incadrezi in tipar, daramite daca nu.
@Maddy, mai naspa e daca il incadrezi tu intr-un tipar nepermitandu-i sa fie el insusi, atunci e mai probabil sa sufere decat daca il lasi sa-si faca unghiile si sa se imbrace in rochie daca asta vrea. Astea nu o sa-l faca gay daca el nu s-a nascut gay. Si daca s-a nascut gay, la un moment dat tot o sa descopere asta, oricat l-ai tine tu in pantaloni si cu jucarii “de baieti”.
@MADDY, nu neaparat! Iti dau ca exemplu, in familia mea, nepotica mea(si unica fetita din toți nepotii) s-a jucat doar cu verișorii ei băieței, era băiețoasă de mica, ii plăceau mașinile, sa se ia la trântă, etc. Mama ei a imbracat-o mereu in rochițe, parul prins in codițe, clamite de tot felul si in aceeasi culoare, sandalute, ii cumpara păpuși peste păpuși, chiar a avut si una preferată până foarte tarziu, a avut si o prietena imaginara (fetita), o ducea si la activitati de dans, balet etc, care bineînțeles nu i-au plăcut!
Acum e mare, ii plac fetele(sau cum se zice, este gay), are o prietenă cu care iese! Se tunde baieteste si se îmbracă baieteste! Nu depinde doar de părinți, eu cred ca te naști așa, o fi și împrejurările dar in mica parte! Noi o iubim nespus, asta este ea, speram doar sa nu aiba de suferit, cum zici tu e greu sa te încadrezi în tipar darămite nu!
De ce ar fi vrut Angelina Jolie sa o imbrace intr-un fel sau altul pe fetita? Eu, din toate informatiile publice (nu ca as fi neaparat o mare fana, dar na, mai citesti una alta), inteleg doar ca Angelina si Brad (ca, apropo, nu doar mamele ar trebui sa se ocupe de dulapul copiilor, zic si eu, nu ca ar fi asta cazul unei familii ca Brangelina) si-au iubit si incurajat copilul. Ceea ce mi se prea foarte bine. Chiar minunat.
Gender fluid si restul de aspecte despre care zici nu sunt o moda, nici nu pot fi induse ca atare de parinte, cred ca merita sa te informezi un pic mai mult despre asta. Ca noi toti. Cu ghilimele sau fara, eu nu cred ca moda e un termen potrivit. E vorba doar de evolutia societatii, care a inceput sa faca loc si celor care nu incap in tiparele traditionale ale „normalului”.
Pana la urma si tu iti imbraci copiii cum vrei tu, adica si tu le oferi un model si le cumperi anumite haine. Le oferi un model, a ceea ce consideri tu ca e potrivit pentru ei. Modelele de haine de baieti si jucarii de fete si meserii pentru printese si cariere de barbati sunt poate conventionale, dar nu neaparat sanatoase.
Inteleg ce zici cu directiile neconventionale, viata e grea in afara tiparelor, asa e. Dar viata e mai frumoasa daca o traiesti asa cum simti si cum esti, nu? Si insist zicand ca orientarea sexuala si identificarea cu un gen sau altul nu sunt alegeri. Chiar nu sunt.
P.s. Tot legat de tema de gandire pe care o propui, gandeste-te cati tati romani din anii ´90, asta ca sa iau asa un exemplu, si au dorit baietei si au avut doar fetite. S-au purtat cu fetitele ca si cum ar fi fost baietei si totusi nu cred ca a fost un boom de gender fluid, nu? Nu poti controla ca parinte aceste lucruri, ba chiar incercand sa o faci apar probleme majore, uneori chiar tragedii.
P.s. 1. Cand aud pe undeva „stai cuminte, ca tu esti o domnisoara” sau „nu plange, ca esti baiat mare, vrei sa rada ceilalti de tine” simt ca imi urca tensiunea cu 100 mm Hg. Asta doar asa, ca fapt divers.
Habar nu am daca pana la 5-7 ani copiii fac diferentza intre sexe, sau ca sunt haine/jocuri diferite intre fete/baieti. Pt copii toate sunt de copii, unii copii sunt intr-un fel, altii sunt in alt fel. Unde sunt mai multi frati, cel mic va fi mereu in admiratia celui mai mare si vrea ca ala mai mare: sa se joace/poarte/vorbeasca/imbrace etc. asa ca pana isi are propriile decizii/pareri se va intampla sa vrea incaltaminte sau ghiozdan ca…sora mai mare sau ca prietenele surorii mai mari.
Si invers. O amica, mama de baiat si fata mica, fata de pe la 2-3 ani pana la scoala a imbracat NUMAI haine ca fratele mai mare si jocuri ca fratele mai mare – ca fratele venea acasa cu prietenii lui si cea mica voia si ea la fel la fel la fel la fel. Na 🙂 – si mama care se bucurase ca a facut si ea o fata sa ii cumpere funditze si coditze si rochitze si toate asteptarile ei au cazut. Ghinion 😉
Cred că mai mult are legătură cu preconcepția că femeile sunt mai slabe. Și atunci cum se poate ca el un bărbat, soldat, viitor stâlp al societății și familiei sa se identifice cu o fusta?
Trist, dar ideile astea preconcepute se vor șterge odată cu viitoarele generații. 🙂
Copiii imita f mult. Iar el e un baietel cu 2 fete pe care le divinizeaza. Muzica face jocul carevasazica.
Baietii mei vor fuste de la mine, cel mare s a dat cu ruj o data si mie imi vorbesc la masculin (gen esti sigur, mami?). Da, si cu oja i am dat alta data.
Da, copiii nu fac diferenta intre sexe la varsta asta.
Dar n as zice ca trebuie incurajati prea mult in directia asta. Adik baietii sunt baietii iar fetele sunt fete:). Suntem diferiti si ne purtak diferit. Si e ok sa recunosti asta si de fata cu ei.
Mi se pare deci cam mult sa ii iei bluza de fete dupa 5 ani:). Pt ca el e baiat.
Nu e asa extrem cu bluza, arata ca de baieti sincer, daca nu se mentiona ca e de la raionul de fete eu nu mi-as fi dat seama. 🙂
si noi suntem in situatia asta, baietelul meu de 4 ani o iubeste pe Elsa & gasca, dar mai ales pe ea. Si el vrea lucruri de imbracat cu Elsa si Ana, si i-am mai gasit pe fond albastru si … le purtam doar in casa, pentru ca in afara ei, chiar si in familie, nu gasim intelegere. Eu consider ca o ”iubeste”, atat cat poate sa iubeasca un baietel, barbat in devenire, un personaj de poveste: este frumoasa, face magie, face bine si greseste fara voie, nu are un print in preajma ei … O cunostinta, doctorita psihiatra, ne-a lamurit scurt ca nu avem de ce sa ne ingrijoram – am fost personal si am intrebat, la presiunea celor din jur: ” … dar cand fata (avem si o fata) se joaca cu masini si pusti, se mai ingrijoreaza cineva?!” I-am pus la respect si pe cei care nu intelegeau,iar acum este liniste si ne vedem de ”copilariile” noastre.
Buna ziua, eu sunt aia care imi radeam copila in cap toata copilaria ei ca asa ii placea ei din cauza ca si noi doi astia mari eram rasi in cap 🙂 Asa ne-ai cunoscut. Cat despre restul, Mara a vrut mai mult camioane, Lego cu roti si altele decat papusi. I-am dat tot ce a vrut si o sa ii dau in continuare. Ultima data cand aveam programare la tuns, venise si mama la noi acum si i-am zis Marei „vrei sa vii sau o lasi pe Nana in locul tau?”… s-a pipait la perciuni, ca pe ea aia o deranjeaza :))) Si a zis nuuuu, sa mearga Nana ca eu sunt ok, dar merg data vitoare!” Si nu, nu o incurca cu nimic tunsoarea scurta dar azi este una din putinele fete dintr-o scoala de 1100 de elevi, care are parul tuns scurt de tot. Bucuria e ca s-au luat si altele dupa ea 🙂 Si s-au tuns scurt si parintii plang :)))))
Avem un nepotel innebunit dupa Elsa, se indreapta spre 6 ani. Cand se joaca cu fi-mea se joaca si de-a Elsa si Anna, are papusa cu Elsa, microfon cu Elsa ba chiar il convinge verisoar-sa sa se imbrace si cu rochiile ei de printesa din cand in cand. Se joaca foarte frumos impreuna dar bineinteles ca ii plac si Paw Patrol si Spiderman.
Fiica-mea s-a imbracat cu haine de baiat pana spre 2 ani, erau de la fratele cel mare. Rochitelor si fustitelor cand sunt atat de mici eu nu le vad rostul…se pot juli, isi rup ciorapeii…nu le-a avut in garderoba. Este extrem de feminina acum, la spre 7 ani. Eu urasc rozul si movul (pentru ca le vad prea des peste tot la fetite) si doar astea ii plac, adora rochiile, sclipiciul, diamantele cum le mai spune ea, isi cumpara doar rochii si fuste, foarte greu accepta pantaloni si trebuie sa fie intr-un anumit fel 🙂
Cand era mica in joaca ei libera cu fratii…era printesa sau zana cu bagheta, rochie lunga cu sclipici dar avea sabia de Star Wars de al un frate si coif de la celalalt. 🙂
Fii-miu a cerut sa-i fac unghiile cand avea vreo 4 ani. Soc si groaza pe bunica. I le-am facut, i-a trecut, n-a mai vrut.
Culorile lui preferate sunt roz si mov. Cu sclipici, daca se poate. Acum vreo 2 ani avea o chestie pentru tatuaje. L-am lasat sa-si faca multe multe tatuaje, toata vara, dupa vreo 3-4 sesiuni a cate 5-6 tatuaje, nu l-au mai interesat.
Iubeste masinile, artele martiale, avioanele si in general tot ce are motor.
Un pic din toate, cam asta e politica mea de „parenting”. Copiii sunt curiosi, vor si ei ce vad la cei din jurul lui. Nu au minte corupta (din fericire) de chestiile „gender specific” si e bine sa fie asa.
Am 2 baieti. 6 ani si aproape 4. Au primit o carte cu spargatorul de nuci de Craciun.
Nici unul nu doreste in jocurile de rol sa fie personajul masculin. Isi aleg personajul feminin, zanele… am vazut si baletul iar acum sunt incantati sa isi improvizeze rochite tutu.
E ok. Ii inteleg. E o etapa. Daca facem mare caz abia atunci devine o chestiune mai serioasa. Nu au prejudecăți si asta e f bine.
unele comportamente ar putea fi inceput sau semne timpurii ale disforiei de gen sau doar manifestari de admiratie pentru personaje feminine. din păcate, disforia de gen este tinuta ascunsa de multe persoane ajunse adulte, din frica de stigmatizare…
We hate Elsa. Nu i-a placut niciodata, nici sa nu auda. Sincer, ma bucur ca am scapat de o cheltuiala. 🙂 Dar posibil si varsta sa conteze. Ceea ce nu a mers in cazul LOL-urilor.
@Maddy
Evita daily mail. E ca si cum ai citi Can Can.
Cat despre Shiloh, EA a ales sa se transforme in baiat. De cand era mica le cerea celor din jur sa i se adreseze cu numele de John.
Si noi am vazut de 3 ori filmul, ne pregatim pentru a 4a. De fiecare data observam elemente noi si legam altfel intamplarile…te rog, Ioana, spune-mi in ce magazin ai gasit bluzitele? Sigur i-ar placea si piticei mele, multumesc.
Sunt de la H&M.
Sper sa ai timp sa citesti, uite un link cu haine care merg si la baietei cu Frozen la preturi rezonabile, inclusiv hanorace etc:
https://kidlet.ro/haine-copii/disney/disney-frozen?page=2
Buna ziua. Am și eu o problema de acest gen care se adâncește din ce în ce mai mult. Baiatul meu de 8 ani, se joaca cu păpuși de pe la 3 ani, toate jucăriile sunt de fetițe, nu-si suporta chiloții pe el, pantalonii il deranjează mereu, sporturile pentru băieți nu l-au interesat niciodată, si-a creeat o prietena imaginară și…de curând i-a spus mamei lui ca de fapt el este acea fata imaginară și ca de ce el s-a născut în acest corp de băiat pentru ca el este fata. Ne este foarte greu sa acceptam asta și nu neapărat ca nu suntem noi deacord ci prin simplu fapt ca ii v-a fi lui foarte greu în aceasta societate plina de prejudecăți și hateri. O sa incercam sa ii facem teste genetice sa vedem exact ce se întâmplă.