În cel mult o lună mă multiplic. 😀
Azi am fost la maternitate la Regina Maria să discut cu un anestezist și cu un neonatolog despre ce urmează să se întîmple în timpul și după naștere, despre ce așteptări am și despre ce urmează să se petreacă în diverse situații. Mi-au luat sînge, mi-au făcut un EKG, m-au descusut despre toate problemele de sănătate pe care le-am avut. După două ore, am plecat de-acolo încrezătoare. Nu știu dacă e clinica privată în general, dacă e ACEASTĂ clinică privată, dacă oamenii aceștia sînt speciali sau dacă hormonii îmi schimbă percepția asupra lucrurilor, cert e că abia aștept să nasc, și nu doar pentru că vreau să-i văd moaca ființei dinăuntru și pentru că abia aștept să NU mai fiu gravidă, ci și pentru că am încredere c-o să fie o experiență nemaipomenită pentru mine și pentru Om și pentru delfină.
M-a liniștit să aflu că Regina Maria practică walking epidural, adică epidurala care îți permite să mergi, să stai pe minge, să mergi la toaletă, să te dai în leagăn și să împingi, că dacă travaliul durează mai mult decît media, n-o să mă grăbească nimeni, că pot primi mai multe doze care nu afectează bebelușul. Și mai ales că n-o să-mi fluture nimeni epidurala pe la nas ca pe cheia de acces în paradis. O cer dacă și cînd o vreau, nu mă va ispiti nimeni cu cateterul erect.
M-a bucurat să aflu că grupa mea de sînge permite ca ombilicul bebelușei să nu fie tăiat imediat după expulzie și că mi-o vor lăsa în brațe cu o întrerupere de doar cîteva minute pentru verificarea funcțiilor ei vitale. Că nu-i vor da lapte praf, în schimb îmi vor da mie consilier de alăptare din prima oră. Dacă glicemia nou născutului scade sub 30, se administrează glucoză în prima zi și se insistă cu alăptarea. Dacă nici în a doua zi copilul nu se hrănește la sîn, i se dă lapte praf cu seringa, în tot timpul ăsta insistîndu-se cu mufarea bebelușului la sfîrc.
Important e să împlinim 38 de săptămîni de conviețuire. Asta se întîmplă pe 6 aprilie. Oricînd după asta se poate produce marea și însemnata noastră întîlnire. Doctorița mea crede că micuța se va grăbi, că e dolofană, iar eu nu am să-i ofer spațiul locativ necesar rotunjimilor sale. Așa că e posibil ca de Paște să adulmecăm cozonac împreună. Sau nu.
Pînă atunci, copacul nostru e aproape gata, îi lipsesc numai cîteva frunze.
Cercei mici, cu filet și protecție, din cei imposibil de scos și de înghițit, avem de la mama. Sînt așa mici încît poza asta am făcut-o prin lupă.
Hainele sînt călcate și așezate pe vîrste.
Am primit și primii papucei, mulțumim, Copilă.
Păturica se mișcă rapid, în două săptămîni o termin.
Decupajele pentru protecțiile de pat sînt gata și date la surfilat.
Tatăl se pregătește și el puternic, vedeți aici cum.
Și așteptăm. Păcat că nu mai pot dormi deloc noaptea. Iar ziua sînt mereu tulbure și agitată ca după o cisternă plină cu cinci sute de mii de espresso-uri d-alea tari.
Măi oameni buni, chiar nu mai e mult și mă multiplic! Nu e extraordinar? (de ciudat și de frumos în același timp?)
Ahhhhhhhhhhh ce bine sunaaaaaaaa……Ahhhh de abea astept! O sa fie o minune de la cap la coada!
e desigur extraordinatr pentru tine si in acelasi timp extraordinar de comun 🙂
rabdare, nu te emotiona prea tare si tine-ti firea pana la capat, nasterea e o experienta… pe care nu ai cum sa o anticipezi. Sunt atat de multe variante incat planul cel mai bun e sa nu-ti faci planuri prea mari si sa fii cat se poate de flexibila in ce priveste optiunile. epidurala poate fi sau e posibil sa nu mai fie timp pentru ea, deci nu te baza prea tare.
…
oricum ar fi, pune bebelina la san de cum ti-o aseaza in brate. lasa spalatul si alte alea pe mai tarziu, ca e timp si de ele. cu cat mai repede apropii copila de san, cu atat sansa reusitei alaptatului e mai mare. ei se nasc fometosi. bebul meu a supt o ora neintrerupt imediat dupa ce a iesit. 🙂
Ce grupa de sange ai? As vrea sa pot face la fel si sa nu taie imediat cordonul, dar inca nu am discutat detaliile (e drept ca inca mai am timp, DPN-ul meu e in jur de 23 iunie).
Eu am BIII, RH pozitiv. Inteleg ca probleme sint daca mama are grupa zero sau RH negativ, dar e bine sa confirmi cu medicul tau.
Hmmm, am 0 cu rh pozitiv. O sa vorbesc cu medicul sa vad ce si cum! Multumesc, printesa! 🙂
In principiu e problema cu mama cu Rh negativ si 0, dar cumva ar conta si tatal ce Rh si grupa are (ca sa nu fie diferenta mama-copil in sensul asta- copilul mostenind in principal Rh-ul si grupa tatalui)
Hm, din ce stiu eu, copilul mosteneste RH-ul tatalui, dar nu si grupa.
nu e adevarat, copilul poate avea Rh pozitiv daca oricare din parinti este Rh pozitiv. Si va fi cu certitudine Rh negativ daca ambii parinti sint Rh negativ. Proportia in populatia generala este de 85% Rh pozitiv si 15% Rh negativ.
Cat despre grupa de sange a lui bebe, depinde de tipul de gene de la parinti, autozomale sau recesive (pot intra in detalii pt interesati, dar e boring).
In facultate mi-am facut grupa de sange si…ups! reiesea ca tata nu e tata!!! IMPOSIBIL, am zis eu, si am refacut analiza (intepat deget din nou etc). Si de fapt, gresisem eu, tata E tata! 🙂
Aha, multumim pt precizari, Alina! LOL, cum era sa nu fie tata… 😀
Eu am mostenit grupa de sange a mamei. Rh pozitiv
Ce de hainute frumoase ai acolo si cerceii sunt minunati!
Sunteti foarte pregatiti pentru venirea EI!Sunteti niste parinti exemplari!
Nu mai e mult si o sa ne povestesti cum iti zambeste si cum e acasa in 3 (scuzati 4 cu Cacaua :)) ).
Hugs de la Cimi!
Ma gandesc la voi…
awww ce frumos e copacelul 🙂 si asteptarea asta ne omoara si pe noi…dar pe tine :*
Cu mare drag pentru pasii micutei balerine …
biiig hug pt burtica + salutari cordiale Altetei Sale Cacaua :*
Minunat! si copacul si cerceii si hainutele si mai ales feelingul:)
Ce frumos!!! Cum le-ati pregatit voi pe toate, din timp… minunat, felicitari!
Dupa ce-am citit articolul am ramas cu gandul la o poveste in care se va naste o mica printesa si vor trai cu totii fericiti, pana la adanci batraneti! 😡
Ce frumoase sunt toate! Sunteti o familie misto, ii va placea de voi cand va veni.
Sper, ca la cit ne-am straduit… 😀
Copacul de pe blogul lui are mai multe frunze :))
Foarte frumos, tot ce ati realizat, in special copacul … super, chiar va pricepeti!
Rabdare cu asteptatul … ca „asteptare placuta in continuare” nu se potriveste cu contextul 🙂 Deci 7 aprilie zici? 😀 ne pregatim 🙂
Da, el a facut poza dupa ce a mai desenat niste frunze. Intre timp a rasarit si o omida pe undeva… 😀
7 aprilie, da, ar fi dragut.
Uau ce de bufnite!!! Sapte sau n-am numarat bine? Sunt un fel de bufnite de paza si de vise bune!? 🙂 Pantofi din-aia mici de catifea as purta si eu – sunt superbi. Mi-am adus aminte cum m-au amenintat ca nasc de pe la 36 de saptamani si la fiecare control imi zicea ca nu mai ajung pana la controlul urmator de rutina, care devenise saptamana, si am nascut la aproape 42 de saptamani. Cu cat esti mai nerabdator cu atat trece timpul mai incet! Un lucru e sigur: n-o sa fii insarcinata forever! :)) Big big big hug!
Sint 6 bufnite in copac si una pe patut. 7 e numarul meu norocos, dar n-a fost premeditata treaba, atitea au incaput.
Te rog sa nu ma descurajezi. Daca o sa nasc la 42 de saptamini o sa fiu gata nebuna. Nu vrem asta.
Nu te descurajez: vine sigur la-ntalnire!
Asa, da, asta vreau sa aud! Multumesc! Si daca n-o sa fie asa, te alerg, sa stii! 🙂
AAAhh si paturica as purta-o. De unde ai luat ata aia speciala de paturici nou nascute :)?
De la o mercerie oarecare de pe-aici. Se numeste red heart baby si e spornic, plus ca vine in multe multe culori.
Printesa, nu cred ca e normal sa ma emotionezi atat de tare avand in vedere ca nu ne-am vazut decat o data cand am alergat prin zapezi si tot am intarziat 😛 Nici nu imi vine sa cred ca o sa nasti in curand, parca ieri ma emotionai toata cand ne anuntai ca esti gravida. Multa sanatate si voie buna, Printesa! Va imbratisez 🙂
Foarte frumos spus, din nou 🙂 Tinem pumnii sa fie bine si sa fie totul relaxant, intre timp donez 5 kg de rabdare si 10 m de somn dulce 🙂
Rabdarea a ajuns, am primit-o, somnul insa nu…
Ce drăguț e copăcelul!
Sarcină ușoară până la capăt, și o naștere ușoară! Abia așteptăm să vedem și noi minunea!
Mi se strange stomacul de emotie cand citesc si vad cum se misca lucrurile la voi.Pot sa fiu si eu nerabdatoare? Recunosc,sunt.Am nascut si eu cu epidurala ”umblatoare”,e ok.Aveti grija de voi,copii!
Incercam, dar e greu, emotiile-s mari! 😀
Moama cat de frumusei sunt papuceii si copacelul 😀 :X.
Superb!!! Felicitari!
Si eu am nascut la Regina Maria anul trecut, in octombrie. Experienta nu se compara cu sistemul medical romanesc, am numai cuvinte de lauda in ceea ce ii priveste. Multa sanatate si bafta!
Ma bucur ca ti-a fost bine la ei, asta ma incurajeaza si mai si!
Imi place la nebunie copacul cu bufnitele!! Super ideea!
Iti doresc mult succes! sa se termine totul repede si sa fii inapoi acasa cu micuta!
Mi-am adus aminte: cate task-uri ai bifat pe lista aia?
Sa stii ca pe majoritatea! A mers foarte bine!
Sa ti se indeplineasca ce ti-au promis! Astept sa ne povestesti cum fu 🙂
Ce frumooooossss! Iti multumim ca imparti aceasta fericire cu noi! Mi’ai facut ziua mai inseninata :D. Multa rabdare, a mai ramas putin 🙂
Ce minune o sa fie micuta in patutul ei alb, la umbra copacului cu bufnite … O sa fie o intreaga fericire si o mica lume completa la voi, presimt. Nici nu stii ce bucurie si ce emotie simt la gandul ca o sa se nasca EA.
E o perioada foarte frumoasa plina de asteptare, de emotie, de nerabdare, de dragoste si de liniste!
Ce dragut ca ai realizat toate aceste lucrusoare pentru ea! Acum ele au o valoare inestimabila fiind facute de mainile tale. Te pricepi! Din mainile mele nu poate iesi nimic….am doua maini stangi…
Despre epidurala (acum urmeaza o parere d’aia pe care nu o ceri dar o primesti, neavizata:) stiu ca nu se poate pune oricand adica nici mai devreme, nici mai tarziu de dilatatie 5 cm. 🙂
Nastere usoara! Abia astept sa va vad mocutzele de pe patul maternitatii! Sper ca vei transmite live pe blog! :))
La Lamaze am aflat ca epidurala se practica intre dilatatie 4 si 8. Am intrebat ieri pe anestezist fix asta si mi-a confirmat ca epidurala se poate face oricind intre dilatatie 4 si dilatatie 9, fara probleme, in cite doze sint necesare.
Multumesc pentru urari, ah ce bine-ar fi sa fie travaliul suficient de nedureros cit sa pot face live blogging… 🙂
Ba da e etraordinar de ciudat si de frumos…Eu nu spunt prea vorbareata dar ma bucur mult pentru voi….parca mai ieri aveai un articol despre cum toate burticile o data ce devin posibile mamici vorbesc numai despre asta…iar acum vazandu-te in ipostaza asta zambesc cu drag si ma bucur ca intr-adevar este aceasta transformare magica. 🙂
Ai grija de delfina ca mai e un pic.
Un pic, da un pic mare. 😀
Ma emotionezi de cate ori te citesc 🙂 Si e extrem de frumos ce vi se intampla si va doresc din suflet sa mearga totul asa cum va doriti!
hi hi :D…te citesc de ceva vreme si desi nu comentez pe aici, reusesti sa imi aduci mereu un zambet pe buze. Sper sa ai o nastere cat mai usoara si sa ne-o prezinti pe printesica repede repede :D. sunt convinsa ca va fi un sufletel cald si optimist ca al tau.
Multumim pt gindurile bune!
Multa sanatate si nastere usoara!
Este super sa simti ca poti avea incredere in cei care te vor asista la nastere, este importat pentru ca lucrurile pot evolua altfel decat planul initial si atunci trebuie sa te ajute sa iei o decizie.
Eu ma gandeam ca in primele 2 zile, daca nu am lapte nu o sa ii dau lapte praf dar nu am rezistat. Problema a fost ca el plangea de foame si adormea de epuizare. Desi nu avea probleme cu glicemia sau altceva, eu nu am mai rezistat sa il vad cum plange disperat si in a doua si a treia zi i-am dat cate 10-20 ml de lapte praf. Apoi totul a fost ok si i-am dat doar de la san. Cei din spital au fost draguti si am avut cu cine sa discut problema. Asta a fost ce mai important.
Totul e bine cind se termina cu bine, nu?
Ce frumos o asteptati voi pe cea mica! Imi place patura la nebunie, dar din pacate cos si tricotez groaznic, asa ca nu indraznesc sa cer detalii de ‘fabricatie’. Cred ca e mai fun sa ai fetita, adica cercei, rochite, tot felul de chestii care ma duc cu gandul la… fondante. Nu stiu de ce.
Hai, tine-te tare, nu mai este mult. Eu dupa ce am nascut inca mai duceam mana instinctiv la burtica, tot asteptand sa miste cineva acolo. Nu as compara cu nimic perioada asta.
Ah fondante, de cind n-am mai mincat….
Bravo! Si eu am nascut acolo si a fost minunat ! Cu ce dr nasti ?
Draga Ioana, m-au frapat amanunte din povestea ta care seamana teribil cu a mea. Numele, o rasturnare rapida de situatie in mai putin de-un an, un om, o sarcina, o bebelusa, saptamana 38 pe 16 aprilie (ce mi-e 6, ce mi-e 16:), tot cu 6). Mai sunt si deosebiri, dar nu despre asta vorbim noi acum (fetita mea e cel de-al doilea copil al nostru). Vroiam, de fapt, sa-ti spun ca o sa fie foarte-foarte frumos :). Si greu. Dar frumos. Tin pumnii.