Continuăm seria noastră de încurajare a egalității de gen #femeicumeseriidebarbati cu Simona Lița, care este preot-femeie. Ce interesant, nici măcar nu există nume de profesie pentru femei în această branșă în România (preoteasa e soția preotuluila noi, nu femeia cu meserie de preot), trebuie să-i spunem preot-femeie!
Numele meu este Simona Liță și sunt de profesie vicar, în curând preot-femeie, de confesiune evanghelică (protestantă). În confesiunea mea, vicarul este cineva care face practică într-o comunitate pe lângă un preot, pentru a deveni preot. După studiul teologic protestant evanghelic la Sibiu, în limba germană, a urmat vicariatul în Germania.
Am aceleași atribuțiuni și drepturi în jobul meu că a unui preot sau preot-femeie (nu folosesc termenul de “preoteasa”, deoarece în România are o cu totul altă conotație).
Atât la orele de religie, cât și la slujbe, nu mi s-a inoculat imaginea unui Dumnezeu care pedepsește, care se supără pe noi. Ci contrariul: Dumnezeu ne iubește, nu trebuie să îi dovedim lui nimic ca să ne accepte și Dumnezeu nu ne dorește răul. Imaginea această m-a ajutat foarte mult în alegerea meseriei mele.
Simona Lita, preot-femeie
Ce fac eu practic în funcția mea de vicar-femeie? Pregătesc și țin slujbe, înmormântări, cununii și botezuri, slujbe pentru familii cu copii, slujbe pentru copiii de la grădiniță, slujbe pentru copii de la 0-3 ani. În afară de slujbe mai sunt și multe alte diferite atribuțiuni pe care trebuie să le îndeplinesc: profesoară, contabilă, manager, duhovnic (pentru care am făcut și câteva cursuri de psihologie și de arta comunicării). Particip la orele de la școală și predau ore de religie. La școală am un alt mentor și anume o profesoară care mă îndrumă și îmi arată cum se predau orele de religie pentru a forma anumite competențe la elevi care îi vor ajuta tot restul vieții.
Într-o comunitate sunt foarte multe lucruri de făcut și de aceea sunt și foarte multe ședințe cu epitropii (presbiterii), la care particip. De exemplu: ținem sau nu acum pe timp de corona slujbe în biserică? Care dintre clădiri trebuie reparate, renovate? Angajare de personal la grădiniță (în Germania sunt multe grădinițe sub tutela bisericii evanghelice și catolice.) În afară de ședințe, mai fac și vizite la oameni acasă sau la spital sau în căminele de bătrâni.
Din liceu mi-am dorit să fac asta. Din clasa întâi am mers la slujbe pentru copii, apoi pentru tineret. Preotul preferat ne permitea (copiilor și tinerilor) să mai și râdem în timpul slujbei și ne întreba după slujbă ce aveam de comentat la predica lui și se înfiripa o discuție foarte interesantă, în care aveam de fiecare data impresia că ne ia în serios și îi pasă de părerea noastră. Unele păreri și impresii ale noastre le introducea în predici. Aceeași impresie am avut-o și la școala de profesori de religie. Eu am făcut ore de religie creștină, confesiunea evanghelică. Atât la orele de religie, cât și la slujbe, nu mi s-a inoculat imaginea unui Dumnezeu care pedepsește, care se supără pe noi. Ci contrariul: Dumnezeu ne iubește, nu trebuie să îi dovedim lui nimic ca să ne accepte și Dumnezeu nu ne dorește răul. Imaginea această m-a ajutat foarte mult în alegerea meseriei mele.
Meseria această are foarte multe fațete, nu îmi va da prilej de plictiseală sau monotonie, deoarece fiecare întâlnire cu oamenii este unică, fiecare poveste de viață este unică, fiecare oră de religie este surprinzătoare, câte idei geniale au copiii în legătură cu Dumnezeu și credința! Cea mai mare plăcere mi-o aduc fac slujbele și discuțiile cu oamenii, de orice vârstă.
Eu profesez în Germania și aici este o normalitate ca o femeie să fie preot. Aș spune chiar că numărul de preoți femei și bărbați este egal, iar trendul de femei este în creștere. Eu aș recomanda această profesie oricărei persoane care dispune de o gândire (auto)critică.
Soțul meu și cu mine avem o fiică de doi ani. Când trecem pe lângă biserică (care este la câțiva pași de casă noastră), unde slujește soțul meu (el fiind tot preot), zice: “Tati,biserica!” și de fiecare dată trebuie să intrăm în biserică și să aprindem o lumânare. De când s-a născut mergem cu ea la biserică, câteodată dormea în marsupiu, iar când era gălăgioasă ieșeam afară. În timpul slujbei (durata slujbei este între 45-60 minute) îi place foarte mult muzica de orgă și orice alt instrument, muzica de cor și să primească binecuvântarea. La sfârșitul slujbei stingem lumânările de pe masa altarului.
Dacă fiicei noastre îi va plăcea meseria de preot-femeie o să o încurajăm să o urmeze.
Îți mulțumesc tare mult pentru seria aceasta de articole.
E foarte fain ca sunt confesiuni în care femeile pot avea aceeași implicare ca și bărbații. Sper ca „avanseze” și creștinii ortodocși la un moment dat.
Si eu sper asta.
Genial! Te admir!
Mulțumesc mult pentru cuvintele incurajatoate.
Bună ziua, doamna Simona!
Sunt studentă la Facultatea de litere, specializarea Jurnalism.
Imi place foarte mult activitatea dvs, admir ceea ce faceți și mi-aș dori foarte mult sa scriu un articol despre dvs pentru revista facultății, desigur, dacă și dvs sunteți de acord.
Cum aș putea să vă contactez?
Interesant articol! Însă sunt curios ce succesiune apostolică aveți voi evangheliștii!
Toate cele bune!
La care evanghelişti te referi: la Matei, Marcu, Luca sau Ioan?
Wow, imi place ce citesc! Si eu cunosc o dna, femeie-preot, ea practicand la noi in tara, la o biserica „de pocaiti”, cum spun marea majoritate a oamenilor.. E o dna cum foarte rar intalnesti ( de mentionat ca dna e scotianca, nu romanca ?), si cu care ti mai mare dragul sa stai la povesti! Are o vasta experienta de viata ( ea avand 68 ani, desi nu isi arata varsta ?), si e foarte inteleapta, o crestina in adevaratul sens al cuvantului, daca pot spune asa!
Felicitari pt aceasta serie, si pt tot ceea ce scri, Ioana! Imi pare rau ca nu am ajuns la evenimentul de acum doi ani de la Timisoara ( venise mama in vizita, vine o data pe an, pt ca nu poate mai des, ne avand concediu, si a trebuit sa anulez ?), dar sper ca undeva, candva, se va mai ivi ocazia! ?
Pana una alta, ai grija de sufletul tau, ca sa poti avea grija si de sufletele de langa tine! ??
@Ioana, apropo de comentariul tău de pe facebook, pe mine nu mă surpind bărbații revoltați de ideea de femeie-preot, era de așteptat, de fapt. În schimb mă îngrozesc și mă întristează FEMEILE care s-au arătat atât de revoltate. La aia chiar nu mă așteptam. Auzi tu, femeia trebuie să tacă în biserică! Poate la ortdocși trebuie să tacă. Alții, la alte religii, s-au mai destupat la mine și și-au dat seama că și femeia poate avea lucruri bune de spus. Nu pot să cred câtă habotnicie și tocmai din partea altor femei. A fost ok la articolele anterioare cât au fost femei pilot, sudor, căpitan, jandarm, dar doamne ferește (pun intended) să fie vreuna preot, că gata cu admirația. Acolo tragem linie.
Eu nu sunt spirituală de felul meu, dar am toată admirația pentru cultele care s-au scuturat de misoginism și mi-ar plăcea să știu mai multe despre ele, la nivel de istorie. Iar bisericile lor sunt absolut minunate. Una dintre bucuriile mele în vacanțe este să descopăr biserici ale diferitelor culte de care n-am văzut niciodată în România.
Nuu cred, e o întreagă (altă) lume pe Facebook!? :))) Au comentat oameni că nu e în regulă să fie femeile preoți? :))
Slavă cerului că nu am cont.
Eu am aflat că în Suedia și femeile sunt preoți dintr-o carte de Jonas Jonasson dar nu mai știu din ce carte ?
Felicitări, d-na Simona Liță!
„Anumite” comentarii țin foarte mult de educația primită si cultura generală însușita. Eu sunt de părere, ca fiecare isi poate exprima părerea, dar sa fie in parametri civilizați si cu respect si sa aibe argumente. Arta de a duce o discuție si de a accepta, ca meu există și altă parere in afara de a mea, se învață inca din copilăriale, atât acasă, cât și la școală. Ar trebui sa se educe comunicarea, cum îmi mentin o poziție, fără jignire.
O religie (credință, nah) care considera ca cel mai sfânt, cel mai deosebit om, mai plin de iubire , mai sfant decat ingerii, este o femeie este departe de a fi misogina. Daca va veti documenta, veti vedea ca femeia este foarte bine – vazuta in Biserica de răsărit. Sunt atatea resurse. Si termenul corect este de Ortodoxie, nu Ortodoxism, cum folosesc aproape toti care nu știu nimic de Biserica Ortodoxa dar vorbesc de parca ar sti. Iar cei care fac presiuni sa vina cineva la slujbe in biserica nu sunt nicidecum ortodocsii ci anumite secte.
Înțeleg ca in unele religii poți practica aceasta meserie, iar in altele nu. In acest caz nu mi se pare nicio discriminare a societății, atât timp cât, ca femeie, alegi o religie sau o confesiune, automat accepți toate regulile și rezonezi cu tot ce zic ei, acolo. O femeie ortodoxa nu își poate dori sa fie preot. Iar o femeie ce își dorește sa fie preot, nu este ortodoxa. Articolul condamna cumva religia unor persoane și cred ca de aici vine valul de comentarii negative, unele aproape pline de ura. Sa te iei de religia omului nu e niciodată o idee buna, mai ales când nu fac totuși niciun rău populației generale. Consider ca anumite culte aduc mult mai multă discriminare, femeile sunt mult mai abuzate și asuprite in alte culte și faptul ca pot sau nu sa fie preot e ultima lor problema. Meseria in sine e interesanta pentru noi fiindcă trăim intr-o țara cu majoritatea populației ortodoxa, in alte tari e banal. Nu cred ca e o meserie care este dedicată mai mult bărbaților, e o prejudecata pornita de la experiența noastră, e un model cultural pe care îl avem noi și atât. Iar împotriva unor “reguli” ce țin de religie nu trebuie luptat decât dacă sunt cu adevărat periculoase pentru societate, in rest fiecare poate sa creadă ce dorește. Doresc femeile ortodoxe sa creadă cu tărie ca ele nu trebuie sa fie preot? Foarte bine, de ce supăra asta? Ele sunt fericite așa, biserica lor este mulțumită, ce treaba avem noi….Mai grav mi se pare când ai interzis la metode contraceptive, când femeile nasc pana la epuizare fizica și psihică, când sunt tratate efectiv ca sursa de plăcere pt bărbat și uter cu picioare. Acolo da, sunt probleme, dacă femeile vor sa scape și nu reușesc ( fiindcă unele sunt foarte fericite sa își slujească bărbatul și pe Dumnezeu). Iar problema cea mai mare este când religia tine loc de orice educație și se infiltrează in toate instituțiile statului, hotărând ce e bine și ce e rău chiar și in afara bisericii. In rest, sa respectam religiile și dreptul oamenilor de a trai cum considera ei.
cum nu e discriminare? e chiar definitia discriminarii.
nu inteleg de unde ideea asta ca daca e religie, nu e cazul sa discutam despre regulile ei.
religia este o forma de organizare care se refera tot la oameni si nu vad nici un motiv sa nu i se aplice exact aceeasi masura care se aplica si altor organizari, in ce priveste legile sau alte norme care circula in societate.
altfel, oricine poate sa isi faca o orgnizatie (de exemplu un cult sau o firma) si sa sustina ca isi face propriile reguli care nu pot fi chestionate de nimeni.
nu pot fi chestionate de nimeni atat timp cat nu intra in conflict cu legile sau cu alte norme sociale…
Fix asta e in definitia discriminarii: ca femeia nu are aceleasi drepturi ca un barbat.
Am avut “ vasta experiența” când este vorba de anumite religii, atât profesională cât și personala. Mai mult decât mi-as fi dorit vreodată, probabil. Este esențial sa pot empatiza și sa pot înțelege unele lucruri, pentru a putea sa imi fac meseria. Iar in viața personală, așa a fost sa fie, sa am aceasta experiența. Iar eu nu ma refeream la faptul ca cultelor, sectelor etc nu ar trebui sa li se aplice legile țării in care trăiesc, chiar am menționat ca trebuie respectata doctrina lor atât timp cât nu provoaca nicio suferința fizica sau psihică și nici nu încalca legile. Faptul ca ei au ales ca femeile sa nu fie preoți, cu ce deranjează? Pe cei din exterior zic? Dacă eu aleg sa fiu casnica și soțul sa câștige toți banii ( alegem de comun acord) sunt sau nu discriminata? Are dreptul cineva sa ne judece? Personal, mi se pare cumplit ca femeia sa nu aibă serviciu și o meserie, mi se pare groaznic când văd o femeie ca robotește toată ziua între oale și copii și rufe veșnic de întins și strâns, dar dacă aia le face fericite…sa fie sănătoase. Repet, e o forma de organizare in interiorul bisericii care este aplicată doar lor, aleasa de ei, nu vor sa o extindă in afara, probabil femeile ortodoxe nu și-ar dori aceasta meserie chiar dacă ar putea sa o practice, asta e. Așa vor ei sa își trăiască viața.
pe mine nu ma deranjeaza cu nimic ca femeile nu pot fi preoti in ortodoxism, dar daca vine vorba nu pot sa nu spun ca e discriminare, pentru ca asta mi se pare mie ca e adevarul.
edit:
de fapt, ma deranjeaza un pic nu atat faptul ca femeile nu pot fi preoti, ci ideea asta ca daca e vorba de biserica nu ne bagam.
chiar si in legea egalitatii de sanse scrie ca nu se aplica pentru culte, deci e larg raspandita ideea asta ca nu ne bagam
ma deranjeaza pentru ca e o inconsistenta cat casa aici.
sa inteleg ca nu ne bagam nici cand mor copii inecati din cauza regulilor bisericii?
ca nici aia nu ma deranjeaza pe mine cu nimic in mod direct.
Ca sa completez, mi s-ar părea aiurea și discriminator cu adevărat ca o femeie aparținând unei religii sa nu aibă voie sa fie medic, profesor, inginer- doar fiindcă religia spune ca femeile nu au ce caută acolo. Noi toți știind ca multe femei au făcut minuni in aceste domenii. Dar e vorba despre o meserie strict legată de acea religie, e inventata practic de ei, începe și se termina acolo. Exista vreo femeie atee care își dorește sa fie preot ortodox?
Recent am auzit din ce in ce mai multe voci zicând ca femeilor li s-a cam urcat la cap de când cu cezarienele( automat programarea cumva a datei nașterii), laptele praf și toate beneficiile lumii moderne, iar promovarea nașterii naturale, alăptat la cerere, prelungit, sunt lucruri numai bune pentru a pune femeia acolo unde ii este locul. Repet, exista o parte a populației care chiar crede asta și care lupta împotriva mesajelor care încurajează/promovează alăptarea prelungita, susținând ca e cea mai perversa forma de discriminare ( poate pentru ambele sexe). Deci putem vedea discriminare oriunde.
Citind toate comentariile de aici, conștientizez că foarte multă lume nici nu a citit articolul. În altă ordine de idei, mi-a sărit în ochi propoziția ta să te „iei de religia altora”. Am reciti articolul Simonei apoi prezentarea Ioanei pe facebook. Nicăieri nu se ia nimeni de o altă religie. Comentariile au decurs fără măcar să văd vreo precizare pe undeva că Simona profesează în Germania, unde de altfel nu sunt atât de mulți ortodoxi. Acum când mă întorc cu ochii minții la comentarii, nici măcar nu înțeleg de unde valul de jigniri,vorbe spuse aiurea. Oricum la multe comentarii conturile nu sunt asumate, iar pentru astfel de conturi eu nu dau nicio bila albă.
Este o discriminare din moment ce femeia este capabila sa faca acea meserie (ce fac duhovnicii e un fel de psihoterapie si stim prea bine ca exista femei psihoterapeuti), doar ca nu este lasata si stim cu totii ca biserica ortodoxa a fost si este foarte misogina in obiceiuri, cel mai bine le vedem inca la lipoveni cum barbatii stau in biserica in fata si femeile in spate, imbrabodite, fara sa discute, cu capu plecat, doar un exemplu. Asa era si la noi cu siguranta, ti se amintea non-stop cine esti si care ti-e rolul (in spatele barbatului si fara sa carai). Daca am reusit in prezent sa mai aducem la realitatea zilelor noastre aceste obiceiuri eu cred ca in viitor se vor mai schimba niste cutume.
Dragă deea, te rog să faci copy-paste acolo unde ți se pare că articolul „comdamna cumva religia unor persoane”, că eu l-am citit de câteva ori și nu am găsit!
felictari autoarei pentru perseverenta si forta! E o meserie grea sa fii preot si sa ai grija de o comunitate, educatia e lunga si cere vocatie si multa munca.
Personal consider femeile mai potrivite pt asa meserie fiind mai empatice si mai ancorate in realitate si in lucrurile cotidiene.
Multumesc pentru apreciere. Este o meserie grea câteodată. Cel mai greu mi s-a părut până acum pregătirea unei slujbe in amintirea holocaustului si a evreilor uciși. Mi-a luat foarte mult timp sa o pregătesc…sa scriu predica… iar slujba in sine a fost alta decât ușoară.
La început mi-a luat ceva timp până am început sa gestionez schimbările de spirit, care trebuie sa aibe loc de la o oră la alta. De exemplu dupa o înmormântare am avut imediat după slujbă cu copii. Si sunt multe exemple de genul acesta. Mie îmi face f mare placere ce fac și fiecare întâlnire cu oamenii ma formează mai departe.
Buna, stiu ca lucreaza in spitale femei ” preoti ” le zice Seelsorgerin, nu stiu daca e acelasi lucru, dar poarta decolteu si fuste scurte… si mi-au facut o impresie foarte urata.
Scriu aici din nou deoarece ieri m-am grabit si am lasat un comentariu scurt si vag. Vreau sa precizez ca e vorba despre o singura persoana (poate doua), care era rau vazuta din cauza felului in care se imbraca, eu nu am cunoscut-o, de asta nici nu am spus mai multe, si m-a enervat faptul ca trebuia sa se discute despre cum era imbracata, nu stiu cat de decenta era si initial am crezut ca e vorba de o calugarita. Aceasta femeie mi-a schimbat parerea despre vicari, am cautat ieri mai multe informatii, nici eu nu stiam multe despre aceasta meserie si prima oara cand am aflat ca poti fi femeie preot am fost socata, initial am crezut ca e vorba de sotia preotului, cred ca e ceva normal, de asta e bine ca se vorbeste mai des despre asta si se explica mai multe. Eu cred ca e bine ca si femeile au voie sa o profeseze.
Felicitari autoarei pentru ceea ce este din pacate un curaj in contextul cititorilor din Romania si pentru calea urmata si pacea pe care o inspira cuvintele ei.
Am observat ca a fost prezenta si printre comentarii, ceea ce trebuie sa fi fost foarte dificil si vreau sa o asigur ca sunt si persoane care o admira nespus.
Vreau sa fac si o precizare off topic, as vrea sa vad sute de comentarii si la o postare despre pedofilii decorati si alintati de Biserica Ortodoxa, dar nu e cazul, de acele victime nu le pasa atator oameni, important e ca femeile cu decolteu si fuste scurte sa nu cumva sa indrazneasca sa isi urmeze calea. Extrem de multa ipocrizie si foarte, foarte, foarte triste aceste reactii.
Multumesc. Scriind articolul mi-am asumat toate comentariile. Știam, ce urmează. Eram foarte sigură de citatele din biblie si de reacțiile cititoarelor/cititorilor. Mi-am propus, să nu comentez la ele nimic. Și nici soțul meu. Nu te poți lupta cu morile de vânt, acolo unde nu este cazul, deschidere si o anumită educație. Ma consider o persoană bine reflectată si nu las asemenea comentarii, să îmi afecteze viata, vocație, credința si meseria.
La orele de religie, pe care le predau, fac si teme de genul: celelalte confesiuni ale crestinismului (asemănări si diferențe), iudaism, islam. Mi se pare important, să știm, cine trăiește lângă noi și ce confesiune/religie are, ce asemănări si diferențe. Copiii ajung la concluzia, că de fapt, in toate religiile si confesiunile iubirea este cel mai important aspect. Iubirea către semeni si către Dzeu, respectul față de ceilalți, care sunt de altă credință sau opinie.
Mi nu nat! Si eu am avut o profa de religie exceptionala, terminase si facultatea de fizica, si cea de filosofie si apoi a facut teologia si mi-a oferit ceva ce putini alti profi au fost inainte sau pe urma dispusi sa ofere, perspectiva. In felul tau, te lupti cu morile de vant si faci foarte bine. 🙂
Interesant. Văd două direcții în comentarii. 1. Pot fi femeile orice și este discriminare dacă nu sunt lăsate? Eu una sunt de acord că pot fi, și că este discriminare dacă nu sunt lăsate. Și 2. Pot să se comporte și să se expună femeile oricum, și este discriminare dacă nu sunt lăsate? După părerea mea nu, și nu. Adică așa cum există uniforme militare și ele nu au varianta minijup pentru ofițerii femei, asa cum există robe pentru avocați și nu au deschidere la decolteu dacă avocata vrea să își etaleze sânii taman în instanță, tot așa doamna preot din postare poartă hainele adecvate meseriei ei.
Mi se pare hilar să se ajungă la „important e ca femeile cu decolteu si fuste scurte sa nu cumva sa indrazneasca sa isi urmeze calea. ”
Femeile cu decolteu și fuste scurte ar trebui să înțeleagă că pentru a urma o cale ce este deja bătătorită (dacă nu vor să inventeze ele o cale, atunci pot instaura ce reguli vor!) trebuie să muncească (exact ca un bărbat și ca femeile fără decolteu) să respecte regulile și nu să bată din picior (cu sau fără pantofi stiletto) și să vrea sa se schimbe regulile că altfel se cheamă că sunt discriminate.
Nu inteleg de ce m-ai citat, in contextul a ceea ce ai scris. Probabil ironia e greu de captat in scris si efortul de a cauta un context e la fel de dificil, respectiv comentariul de mai sus, la care am facut si eu referire, ca la restul de zeci similare de pe facebook. Ciudat e ca mi-am masurat cu atentie fiecare cuvintel, stiind unde comentez, dar uite ca tot nu am reusit sa ma explic clar.
Prin urmare, in context fiind, daca femeile la care face comentariul de mai sus al Katrinei referire pot sa vina cu ce decolteu doresc si sa poarte fuste oricat de scurte, ca asa sunt regulile lor, altfel nu ar fi lasate sa munceasca, iar comentatoarea se refera tocmai la aceste aspecte ca sa sustina ca nu i-au placut, nu e hilar, e halucinant. In traducere, incercam sa transmit ca pe multi ii intereseaza decolteul femeilor-preot ipotetice si nu abuzurile barbatilor preot reali. Asta mi se pare ingrozitor.
In alta ordine de idei, am avut ocazia sa particip la slujbe si ceremonii in destul de multe confesiuni si fiecare au avut costumatiile lor specifice, sa le zic asa. Nu inseamna ca daca in Romania preotii se imbraca in negru si rochie si Seelsorgerininen (nu stiu bine pluralul, imi cer scuze, probabil am scris gresit) trebuie sa fie la fel. Multi dintre noi ii judecam pe toti prin propria lupa. E normal, dar nu e corect. Nu a venit Seelsorgerin la Catedrala Neamului sa slujeasca, deci nu vad de ce trebuie sa respecte in Germania regulile (absurde) de pe plaiurile mioritice. Ca sa nu mai zic ca si evaluarea decolteului si a lungimii fustei este cel putin discutabila si destul de subiectiva.
In discutia despre discriminare nu intru, ar fi inutil. Tocmai de asta nu inteleg de ce m-ai citat pe mine, dar na, misterioase sunt Caile Domnului sau ceva.
Ma bucur mult pt tine Simona ca esti in Germania si ma intristez pt femeile care poate si-ar dori sa profeseze si ele la fel in Ro dar nu sunt lasate, ma refer la ortodoxism desigur.
Am avut norocul sa intalnesc o d-na preot (aceeasi denominatie ca si tine) intr-una din tarile din Scandinavia. O tipa tare destupata la minte care m-a invatat ca rolul bosericii in comunutatea lor este unul social. Biserica serveste comunitatea adica ajuta asculta se voluntarizeaza, ocroteste (refugiati) , nu judeca, sustine moral si emotional etc. .
Nu am fost presata sa vizitez bisetica nici la slujbe sa adist. Mi s-a vorbit despre istoria cladirii a zonei si a denominatiei..
Desi nu mai sunt cu cele sfinte de ceva ani buni, m-a impresionat modestia naturaletea si omenia cu care mi s-a vorbit si explicat si modul d-nei si al celor din patohie …de a trai: cat mai aproape de natura cu respect pt toti si toate si mai ales cu respect pt tot ce este diferit.
Lipsa a toate acestea in ortodoxismul romanesc mi-au lasat mereu un gust foarte amar.
Mult bine va doresc si tie si sotului.
Multumim mult pt aprecieri si încurajări. Sistemele de comunități sunt foarte diferite, cât și abordarea oamenilor. De exemplu, dacă trebuie sa oficiez o cununie religioasa, ma întâlnesc de doua ori cu mirii. La prima întâlnire ii rog , sa îmi povesteasca, cum s-au întâlnit, cum au ajuns sa fie împreună, ce greutăți si momente frumoase a avut, ce ii enervează la celalalt, ce își propun in căsnicie, de ce au ales tocmai pe acel partener….si din informațiile acestea fac o predică unică si personalizată. La fel și pentru botez și înmormântari. Numai ca intrebarile sunt altele.
Sunt fascinată de ce povești de viață aflu.
Ptr. Robo, ca nu știu sa dau reply: întrebi de unde ideea sa nu se pronunțe cineva pe tema chestiilor interne ale unei religii? Pai un răspuns ar fi ca să fie consecvent cu sine insusi. Dacă e ateu și e de părere ca religia organizata nu e ok, ce importanta are ca slujbele sunt ținute de femei sau bărbați… Exemplu analogie: dacă cineva crede ca violenta împotriva copiilor nu e de acceptat, nu sta sa dezbata ca palma sau pumnul e mai ușor, ci respinge orice fel de violenta.
Oricum, e o discutie întreaga dacă „dreptul” femeii de a tine o slujba e un drept, sau o vocație sau ce e, adică nu se poate compara cu dreptul de a conduce un vehicul, de ex., care e negat femeilor din unele tari musulmane.
Eventual poti sa zici ca in calitate de ateu e normal sa nu imi dau cu parerea despre credinta, pentru ca e ceva ce nu pot cunoaste direct.
Religia insa e altceva, am acces la informatii despre religie si modurile ei de organizare (biserica) la fel ca oricare alt om, deci pot sa imi dau cu parerea cat vreau.
Chiar nu e nevoie sa fii credincios ca sa vezi ca femeia e tratata execrabil in ortodoxism, sa stii, ba din contra.
Poti sa-ti dai cu parerea despre ortodoxie cat vrei, Robo, desigur.
Dar asta nu inseamna si ca ai dreptate.
normal ca nu inseamna ca am dreptate automat, de aia discutam public, ca sa vedem cine are.
deocamdata mie mi se pare ca ma descurc binisor.
Aceste discutii nu pot avea o finalitate pe bloguri, pe facebook, cred ca iti dai seama.
Tot ce „reusim” este doar sa ne contrazicem si sa ne jignim (eventual).
Nu stiu daca vei avea rabdare sa citesti cele de mai jos.
In Ortodoxie misiunea principala a preotului nu este una sociala (apare si aceasta latura sociala si de ajutorare in mod firesc, dar ca o consecinta).
Sf. Liturghie NU este aceeasi si NU reprezinta acelasi lucru pentru un ortodox sau pentru un catolic, sau pentru un protestant.
Asadar vorbim despre lucruri complet diferite si nu putem ajunge la o aceeasi concluzie, nici sa afirmam ca femeia ortodoxa e discriminata pentru ca nu poate fi preot.
„Dacă cei de la MGM ar dori să toarne un film biografie în cinstea lui Napoleon Bonaparte, ar putea oare să ofere rolul unei femei doar de dragul feminismului? Ar fi absurd! Liturghia este şi ea o reluare, o refacere a vieţii lui Hristos. Va putea împlini aceasta o femeie? Este acesta semn de necinstire a femeii?”
Părintele Paulin de la Putna
In ceea ce priveste tratarea femeii in Ortodoxie iti las mai jos doua citate ale Parintelui Arsenie Papacioc
„Am cununat odată pe cineva şi cînd am ajuns la citirea din Apostol unde citeţul spune: «iar femeia să asculte de bărbat», toată lumea s-a uitat la mireasă şi mireasa a plecat capul. Mie nu mi-a convenit acest moment care a stăpânit ceremonia, pentru că fetiţa aceea a fost înjosită în cel mai mare moment din viaţa ei. Dar am tăcut până mi-a venit vremea la cuvânt şi i-am spus: „Am constatat că lumea n-a fost atentă la cuvintele de mai înainte, care spuneau că bărbatul este dator să-şi iubească nevasta. Dragă mireasă, dacă nu te iubeşte, să nu-l asculţi!“. Să nu ne jucăm cu cuvintele! Fata nu e numai o jucărie de pat sau o jucărie de bucătărie; suntem plini de obligaţii, suntem plini de datorii. Prin urmare, trebuie să vezi într-o iubită de la început, când poţi să judeci – pentru că dacă te-ai îndrăgostit nu mai judeci – nişte lucruri pentru viitor, până la sfârşitul vieţii.”
„Femeia a fost foarte neglijată, a fost foarte devalorizată de mentalitatea omenească, iar asta este o enorm de mare greşeală! Femeia este o creaţie a lui Dumnezeu, cu totul, cu totul superioară, iar dovada o reprezintă Maica Domnului, o femeie! Femeile…, ele nasc, ele renasc, ele simt cu orice chip duhul acesta de relaţie cu Dumnezeu, în sfârşit, cu viaţa! Femeile au o putere de a iubi extraordinară, o putere de răbdare extraordinară şi de aceea le admir foarte mult!”
@arwen undomiel
multumesc ca ti-ai luat timp sa explici, esti cam singurul/ singura dintre credinciosi care a facut asta, restul imi spun ca sunt idiot, deci na, cred ca si asta e relevant
Dupa cat ma pricep eu, ortodoxia da dovada de o inflexibilitate crunta in ce priveste doctrina si exista o incapatanare de a nu reforma nimic de sute de ani si de a ramane incremenita intr-o doctrina care e clar ca nu mai „tine apa” in zilele noastre. Si nu e vorba numai despre doctrina, e vorba si de tot felul de reguli si interpretari practice, care, culmea, nici macar nu sunt unitare, sunt mai mult la latitudinea preotilor.
Dupa mine, obstinatia asta are drept cauza frica clerului ortodox de a-si pierde privilegiile, ceea ce este foarte trist.
Iar rezultatul acestei obstinatii este ca ortodoxia va pierde in continuare teren in favoarea altor denominatii crestine care vin mai mult in intampinarea oamenilor, ca Biserica ar trebui sa fie in primul rand despre oameni si de-abia dupa aia despre cler.
Se observa deja si la noi in tara ca cultele protestante au castigat enorm de mult teren in ultimii ani, Ardealul practic este impanzit de ele iar expansiunea asta va continua.
Deci, ce sa zic, sunt sigur ca lui Isus nu i-ar pasa cine-l joaca intr-un film, de exemplu.
Hm, nu, comparatia ar fi altfel, zic eu: daca cineva e impotriva violentei impotriva copiilor nu accepta violenta impotriva copiilor doar pentru ca o anumita religie permite asta. Drepturile omului nu sunt negociabile, oricat de mult doresc anumite persoane sa faca asta.
Si chiar nu inteleg, sincer, ideea asta precum daca esti ortodox oficial esti si foarte informat si educat. Stim cu totii ca nu toata lumea a studiat istoria religiilor si istoria in general, nu toata lumea are informatie, ceea ce poate e firesc, pentru ca, „crede si nu cerceta”. Dar nu imi e clar de ce o persoana care nu crede in Dumnezeu nu poate, ipotetic, sa aiba suficiente informatii despre o anumita religie in asa fel incat sa aiba o parere valida despre ea. Mai este si categoria oamenilor care au fost educati in spirit religios, printre care ma numar, dar care incet incet si pe urma accelerat nu s-au regasit in ceea ce face biserica in Romania. Ce face biserica in Romania nu este egal cu Dumnezeu, e o mica mare diferenta.
Pe de alta parte majoritatea comentariilor sunt foarte ofuscate pentru ca extind ortodoxia la tot restul populatiei si amesteca lucrurile tocmai pentru ca nu concep ca exista oameni care cred in altceva. Tocmai de asta comentariul tau mi se pare ironic, pentru ca oamenii se amesteca in alte religii, adica incep cu citate, cu sminteala, cu etc etc etc, dar de fapt nu vor sa se amestece altii in religia lor si ei sa se amestece in altele. Un pic ciudat, nu?
S-a impamantenit convingerea ca Biserica promoveaza dictonul „crede si nu cerceta”.
Dar nu e adevarat, aceste cuvinte nu se gasesc nici in Biblie, nici nu sunt promovate de preotii Bisericii. Dimpotriva: „cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide”.
Cuvintele „crede si nu cerceta” ii apartin un filozof grec, Celsus, un oponent al crestinilor.
arwen, iti multumesc pentru explicatie, asa este. Biserica promova, insa, acest dicton, am invatat la scoala si am auzit asta de la mai multi preoti. Altfel, un alt motiv care m-a indepartat de religia ortodoxa, sau mai precis de biserica din Romania, este aceasta generalizare si uniformizare. de unde stii ce promoveaza toti preotii? am auzit asta de multe ori, nu am inventat-o. acum am aflat mai multe, ceea ce e grozav si voi sti mai bine. insa de ce trebuie sa presupui automat ca stii ce fac toti preotii din Romania? sunt preoti care abuzeaza copii, preoti care iau mita, preoti cu har, sunt preoti de tot felul, nu?
pe de alta parte, repet, nu vad unde am scris ca Biserica (ortodoxa) zice „crede si nu cerceta”. tu ai facut direct aceasta conexiune, din motivele expuse in comentariul anterior. exista oameni care cred in altceva, exista oameni care nu se regasesc in „Biserica”, nu trebuie sa fim bagati toti in acelasi sablon si nu absolut orice cuvant se refera la credinta ta.
Atat: „Pe de alta parte majoritatea comentariilor sunt foarte ofuscate pentru ca extind ortodoxia la tot restul populatiei si amesteca lucrurile tocmai pentru ca nu concep ca exista oameni care cred in altceva. Tocmai de asta comentariul tau mi se pare ironic, pentru ca oamenii se amesteca in alte religii, adica incep cu citate, cu sminteala, cu etc etc etc, dar de fapt nu vor sa se amestece altii in religia lor si ei sa se amestece in altele.”
Practic toata discutia de aici si (mai ales) de pe Facebook nu isi are rostul. Ioana publica un articol despre o femeie preot de confesiune evanghelica si sar hoarde de ortodocsi care o jignesc si care urla ca ei fac ce vor in religia lor, sa nu se amestece altii (desi ei practic asta fac, se amesteca in religia celor care permit femeilor sa fie preoti). Cine, mai exact, le-a zis ca nu pot face ce vor in religia lor? Nu vad nicaieri in articol sau in comentariile Ioanei vreo comparatie sau vreo jignire la adresa ortodocsilor. E ca si cum as zice eu „mie imi place vanilia” si ar sari altii sa comenteze „dar cum indraznesti sa zici ca ciocolata nu e buna?! huo”.
Mi se pare absolut incredibil ca in ziua de azi, cand avem acces la Internet si cand putem calatori oriunde in lume (bine, in ultimul an mai greu cu calatoriile), unii nu pot accepta ca exista oameni diferiti, care traiesc dupa alte reguli, ca adevarul lor nu este adevarul absolut (si, ca sa vezi, traiesc si ei la fel de bine, sau poate chiar mai bine). Intelegeam sa existe astfel de apucaturi la 1800, cand oamenii nu ieseau din satul/bula lor si nu stiau ca exista si ale obiceiuri pe lume, dar in ziua de azi e inacceptabil. Exista undeva la 195 de tari, 4300 de religii si 7000 de limbi pe lume, toate cu obiceiurile si traditiile lor, cum ar putea un om intreg la cap sa sustina ca toate celelalte miliarde de oameni care nu traiesc FIX ca el nu stiu ce fac?!
Cristiana, din cuvintele tale de mai jos am crezut ca te adresezi celor de credinta ortodoxa si ca ai introdus „crede si nu cerceta” usor ironic. Iertare, am inteles gresit.
„Si chiar nu inteleg, sincer, ideea asta precum daca esti ortodox oficial esti si foarte informat si educat. Stim cu totii ca nu toata lumea a studiat istoria religiilor si istoria in general, nu toata lumea are informatie, ceea ce poate e firesc, pentru ca, „crede si nu cerceta”. ”
Robo, stiam ca aceasta discutie poate fi numai lung sir de argumente si contraargumente asa zis logice, stiam ca poate avea nicio finalitate aici. Si, de fapt, nici nu cred ca o astfel de discutie ar putea sa schimbe ceva din sufletul cuiva.
pentru mine a avut finalitatea de a fi aflat treaba cu crede si nu cerceta, pe care nu o stiam, asa ca a folosit la ceva si iti multumesc. eu nu am insinuat ca eu personal as fi foarte informata, am sustinut doar ca este posibil sa fie oameni foarte educati si informati privind religia, orice religie, fara sa fie practicanti. cum sunt critici de teatru fara sa fie actori, spre exemplu.
am fost ironica, asa este, nu m-am exprimat nici eu suficient de clar.
Robo, noi, astea ortodoxe nu suntem nici frustrate si nu vrem sa fim nici preoti, suntem foarte bine. Nu e cazul sa ne reprezinti nici in online, nici in fata lui Dumnezeu. Iti multumim, dar nu e cazul. Daca chiar vrei sa ne ajuti, fa-ne o oala de mancare, mai ia-ne copiii o ora, doua la plimbare, poti sa ne mai ajuti si la job(ca ai mult timp liber), in rest suntem perfect. Iti pierzi timpul cu vorbaraia si pe pamant il ai destul de limitat.
:-))
ok boss, m-ai pus la punct.
(uita-te la comentarii pe FB, exista vreo 2 femei care au scris ca ar fi vrut sa fie preot la ortodocsi)
Eu sunt de acord cu Robo, nu pentru ca-mi doresc sa fiu preot ci pentru ca am impresia ca aceste reguli si scrieri sunt influentate de dorinta de putere a barbatilor. Ma deranjeaza egoul lor imens si egoismul. Atat timp cat femeile au dovedit ca sunt capabile sa faca o meserie atunci sa li se dea voie. Reguli dubioase au fost si inca mai sunt in biserica ortodoxa si aproape tot ce inseamna NU E VOIE se refera la femei. Nu e cam ciudat cum li se interzice accesul in o gramada de locuri, cum li se limiteaza sau ingradeste dreptul la tot pasul? Norocul nostru ca au fost unele femei puternice si ca s-au luptat ca noi sa avem acum cateva drepturi.
Cristina,
Incerc sa inteleg care „voi”. Pare ca vorbesti in numele multor ortodoxe….imi pare ca nu este corect sa vorbesti in numele unor oameni pe care nici nu ii cunosti.
Paradoxul e ca cei vesnic nemultumiti de biserica, care nu calca de 3 ori in viata prin vreuna, au mereu ceva de adaugat, scos, modificat din tainele si invataturile bisericii. Daca ar face biserica tot ce vor ei, femei preot, impartasanie fara spovedanie, spovedanie in gand sau la un pom din gradina proprie(da, sunt si din astia care cer asa ceva, probabil colcaie si pe acest blog), sezlonguri in curtea bisericii pt plaja vara si alte bazaconii, necredinciosii tot nu ar calca prin biserica. Oricat de mult ai incerca, tot nu poti intelege genul asta de oameni:” nu vreau sa vin la biserica, dar vreau sa iti zic tie care te duci cum e mai bine sa fie acolo treaba”. Ok, dar nu ne inteteseaza parerea voastra. Nu conteaza, noi va spunem cum e bine. Fereasca Dumnezeu!
Cristina,
Iar vorbesti in numele multora care nu, nu gandesc ca tine. Daca „treaba acolo” ar fi mai modesta, mai indreptata spre comunitate si nu doar incantari care raman la nivel de cetire, poate ar atrage mai multi sa calce intr-o biserica. Este o deconectare profunda intre comunitate si multi dintre cetitii ortodoxiei. Dar da…ramaneti cu ale voastre dogme si practici ca vorba aia, locurile mioritice inca sunt locuri libere si fiecare face cum si ce vrea cu libertatea lui.
Alina M. Nici nu m-aș fi putut exprima mai bine și mai clar. Mulțumesc. Ai foarte mare dreptate.
@arwen undomiel
No stai ca a trebuit sa cetesc postarile tale de doua ori.
Interesant ar fi sa stiu din ce perspectiva explici: esti preot, calugar, teolog, prof de religie?
Oricare din ele ar fi, io nu prea cred ca realizezi/pricepi ca tot ceea ce a intreprins Iisus (daca a existat) a avut un rol…social. Preotii, discipolii lui, nu? ar trebui sa ii urmeze exemplul. Iisus (daca a existat) a invatat pe cei din jur prin exemplul personal si repet tot ce a facut a fost pentru comunitate, societate…deci social.
Preotii ca si biserica ar trebui sa aiba un singur rol: sa serveasca o comunitate in diverse forme deci da rolul lor este unul social: ajutor comunitar, voluntariat, suport moral.
Ortodoxia este practicata de multi care tin slujba in biserica intr-un mod care inspira frica: „nu fa, ca te aude, vede, bate d-zeu!” Totul incepe cu „nu” si judecata de rigoare dupa.
O sa vii sa adaugi nume de prea mariti care au doctorate (pana si in fizica) facute in tari dezvoltate si sunt si mari filosofi ai acestei religii si o sa imi argumentezi ca nu sunt toti la fel. Ca cei „educati” cetesc si deslusesc tainele scripturii si ca avem nevoie de un asemenea invatat sa o pricepem si noi muritorii de rand si ca poate inca nu am intalnit un asemenea luminat sau ca nu avem vreun duhovnic competent.
As fi dispusa sa ascult (si ascult) un prof care a studiat toata viata lui diferite si cat mai multe religii si care priveste obiectiv si documentat diferentele si mai ales similaritatile enorme dintre mai toate marile religii de pe acest pamant, din punct de vedere al evolutiei lor istorice.
Mentionezi ca Biblia nu inseamna la fel pentru credinciosi din diferite religii. No da-mi niste exemple. Aaaa ca unii recunosc sfanta treime si altii ba, ca unii il pun pe Iisus in centrul actiunii si altii nu, etc….ce sa zic?! Fiecare crede ce ii place…dar intr-un comun final, ideea e aceeasi si da mai toti vad lucrurile cam la fel.
Superioritatea exprimarii si practicii acestei religii („singura cea adevarata si autentica”), in general vine in totala contradictie cu insusi principiul pe care s-a construit: iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti! Io Foarte trist.
Rosu Aprins, poate ai citit in diagonala ce-am scris sau poate m-ai confudat …
De exemplu, n-am spus nimic despre Biblie si nici nu as vrea sa deschid acest subiect.
Dar m-am referit la Sf. Liturghie care este elementul central si care este foarte diferita (daca vei compara o liturghie catolica cu una ortodoxa, cu una protestanta). E doar un fapt si atat. Din acest motiv nu le putem compara si nu avem de ce sa ne revoltam cu „de ce in alte religie se poate ca femeia sa fie preot?”
Ai spus ca: „Preotii ca si biserica ar trebui sa aiba un singur rol: sa serveasca o comunitate in diverse forme deci da rolul lor este unul social: ajutor comunitar, voluntariat, suport moral.”
Preotii ortodocsi indeplinesc acest rol social in mod clar, dar menirea lor principala pe Pamant NU e aceasta, totusi. Cu totii putem face voluntariat, cu totii putem oferi sprijin moral, cu totii putem da o mana de ajutor comunitatii. Cine ne opreste? Dar nu putem face toti ceea ce face un preot, nu putem sarvarsi cele sapte Taine ale Bisericii. Care in Ortodoxie SUNT Taine reale, nu au doar un statut de simbol sau de savarsire a lor in amintirea vietii lui Hristos pe Pamant.
Daca am fost superioara in exprimare, imi cer iertare, in niciun caz nu am vrut asta. Mai ales ca nu ma simt superioara. As vrea numai sa-mi apar credinta. Desi nu o apar bine pentru ca starnesc astfel de reactii si fac doar mai mult rau prin aceste discutii.
Va doresc numai bine, cred ca e mai bine sa ma retrag.
@arwen undomiel
ai dreptate, ai zis sf. liturghie nu biblia, greseala mea.
care liturghie ce anume carte presupune cetita si analizata, nu sf.scriptura, nu biblia? dar no hai sa despicam firul in patru.
zici mai sus:
„In Ortodoxie misiunea principala a preotului nu este una sociala (apare si aceasta latura sociala si de ajutorare in mod firesc, dar ca o consecinta).”
si
„Preotii ortodocsi indeplinesc acest rol social in mod clar, dar menirea lor principala pe Pamant NU e aceasta, totusi.”
Din ce vaz, te contrazici si io incerc sa inteleg.
Mai zici:
„Dar nu putem face toti ceea ce face un preot, nu putem sarvarsi cele sapte Taine ale Bisericii. Care in Ortodoxie SUNT Taine reale, nu au doar un statut de simbol sau de savarsire a lor in amintirea vietii lui Hristos pe Pamant.”
Care este rolul unui preot, menirea lui? Doar sa se ocupe de cele 7 taine (1.Botezul. 2. Mirungerea. 3. Impartasania. 4. Pocainta. 5. Hirotonia. 6. Nunta. 7. Maslul. )? Adica sa fie un oficial pentru evenimente in mare sau cum? Io as vrea sa imi detaliezi cum concret bifeaza „pocainta”, de exemplu.
Iisus (daca a existat) a facut concret fapte bune (comunitare, soaciale!) si nu doar a prezidat anumite evenimente si vorbit abstract despre credinta.
Vreau sa vaz si io un preot ortodox care ia apararea si ofera un colt de paine unui refugiat, unui rom discriminat si hulit.
Vreau sa vaz si io un preot ortodox care din taxele platite bisericii si din toate donatiile organizeaza o masa gratuita pentru persoanele care nu au ce mananca si traiesc pe strada, asa o data pe luna.
Vreau sa vaz si io un preot ortodox care aduna haine inainte sa vina iarna pentru cei in nevoie din comunitatea lui.
Vreau sa vaz si io grupuri de preoti ortodocsi care ajuta batranii din comunitate prin a le curata zapada de la poarta si din curte, a le duce mancare, taia lemne, duce la doctor cand sunt singuri si nu se mai pot descurca, care ajuta oamenii care nu mai au de nici unele din cauza dezastrelor naturale si strang pentru ei cele de baza si se suie in tiruri si le duc acolo unde este mai multa nevoie, care ii ajuta sa isi reconstruiasca locuintele, care ofera sanctuar in bisericile lor celor asupriti.
De ce vreau sa stiu de asemenea exemple in randul preotilor ortodocsi? Pentru ca pastorii si preotii (nici unii ortodocsi) din comunitatea unde eu traiesc fac toate astea pe langa slujba, botez, nunta, masluri. Pentru ca se implica si tin la comunitatea in care propovaduiesc, profeseaza. Pentru ca rolul unui preot in primul rand ar trebui sa fie unul social.
@ Simona Lita
Imi cer scuze ca discutia a deviat de la subiectul esential insa faptul ca femeile nu sunt lasate sa profeseze ca preot in ortodoxie ma intristeaza la fel de mult ca mai toate cele insirate de mine mai sus legat de aceasta religie.
Sunt convinsa ca tu si sotul tau faceti mult bine in comunitatea voastra (denominatia voastra este si in comunitatea mea si vad eforturile concrete depuse pentru ajutorarea celor in nevoie si respectul impartit in jur si slujbele conectate la realitate, fara judecata, care ofera suport moral si emotional mai ales in aceasta criza) si inca o data ma bucur pentru tine ca poti profesa ceea ce iti este drag.
Bun, nu am inteles de ce s-au oparit comentatorii de Facebook pe autoare, dar asta e problema lor.
Mi se pare extrem de misto ce face Simona, faptul ca locuieste intr-o tara unde poate sa faca asta si confesiunea ei ii permite aceasta cariera. La cum scrie, desi nu sunt genul bisericos, la ea m-as duce cu drag la biserica si as participa si la slujbe.
Felicitari pentru reusitele tale, pentru echilibrul pe care l-ai gasit, atat in familie, cat si in comunitate, pentru modul relaxat in care privesti aceste probleme, care-i fac pe altii sa spumege prin comentarii. Este clar ca ti-ai gasit vocatia si faci bine ce faci 🙂
Multumesc mult pentru apreciere și încredere.
Te aștept cu mare drag. ?
@Laura. Felicitări pentru studiul ales. Cândva am cochetat și eu cu ideea aceasta, de a studia jurnalism.
Imi puteți da o adresă de mail și va contactez. Este ok așa?
Mulțumesc pentru interes și aprecieri.
Simona Lita