E furtună. Plouă pieziș. E plin drumul de crengi și frunze. Trei, patru oameni pedalează greu prin perdeaua oblică de apă.
O femeie își așteaptă câinile să-și facă nevoie într-un tufiș. Câinele e mare, un Border Collie, cred. Stăpâna lui stă răbdătoare în ploaie și vânt, cu o geacă mică pe ea, în șlapi. E udă până la os. Sunt 12 grade.
Câinele termină. Ea se apleacă să-i culeagă “produsul”, dar nu reușește. Se apleacă mai mult, acum e pe jumătate în tufiș, doar fundul i se mai vede.
Câinele vede o egretă și se repede după ea. Stăpâna e smucită de lesă, dar nu se mișcă din loc. Spune ceva câinelui, nu aud ce, bate vântul prea tare. Un trecător se oprește și întreabă dacă poate să ajute. Preia lesa câinelui, care e înnebunit, încearcă să fugă.
Stăpâna e acum în patru labe în tufiș, adună tot ce poate cu mâna strecurată în mănușă.
Trecătorul se înfige mai bine cu picioarele pe trotuar. Câinele trage. Plouă tare, bate vântul atât de puternic că ni se mișcă mașina cu totul. Ne uităm toți la scena cu câinele ca la un film.
În sfârșit, femeia se ridică. Are noroi pe genunchi și pe coate, e udă fleașcă, dar ține victorioasă punga neagră cu caca.
– Ohooo, dar a făcut ceva, zice din spate Ivan admirativ.
Femeia îi mulțumește trecătorului, care pornește în treaba lui, strângând la piept șnurul glugii. Câinele dă din coadă. Stăpâna îl mângâie pe cap.
Ne mișcăm și noi de la semafor. Am întârziat la școală azi, dar cred că nu suntem singurii.
Primesc pe telefon sms de cod roșu de vânt și ploaie. Recomandarea e să stăm în casă. Bărbatul are teambuilding pe barcă în Amsterdam azi.
Da! Olandezii strang rahatii cainilor indiferent de circumstante, doar in Romania vad rahati de caini proaspeti sau putreziti peste tot, si praful de rahat tot noi il inhalam! Bravo lor pentru simtul civic!
Noi… suntem la nivelul unei tari africane, daca ne raportam la civilizatie. Babuinii Europei. Nicaieri nu am vazut rahati de caine ca in Romania!
Inseamna ca nu ai calatorit prea mult in sudul Frantei. E….nu plin…extrem de plin de rahati. Nu ca ar fi Bucurestiul mai ok dar crede-ma ca nesimtiti sunt si in alte parti.
asa îmi plac oamenii cu „numai in Romania”, în condițiile în care nu au stat niciodată mai mult de o săptămână prin orașele și tarile pe care le lauda…
Paul,poti sa dai ochii peste cap cat doresti, dar nu intamplator Romania e cea mai saraca tara din UE, cea mai corupta, cu cea mai mare rata de abandon scolar si analfabetism functional, tara in care marii corupti sunt gratiati pe banda rulanta si dosarele de coruptie grava clasate, tara cu cea mai mare mortalitate neonatala si cu cea mai mare mortalitate in urma accidentelor rutiere, tara cu cele mai multe mame minore si cu 40% din populatie emigrata definitiv!!! Tara in care dai spagi in spitale sa nu mori cu zile! sadar, ramane cum am stabilit. Rahatul de caine imprastiat peste tot e emblematic pentru noi. Mai e mult, extrem de mult pana cand civilizatia se va intersecta cu romania (cu r mic).
Cam așa este @Nico… din păcate! Îmi pare așa de rău ca nu e mai bine la noi…?
Romania nu inseamna doar Bucuresti, haideti sa nu mai judecam toata Romania dupa modul in care se intampla lucrurile in Bucuresti. 🙁
O parte din capitalele lumii au tendinta de a fi mai neingrijite. Nu toate, dar o parte sunt destul de murdarele (exemple: Roma, Paris, Atena, Bucuresti – din cele in care am fost eu).
In orasul in care locuiesc eu (in Romania) rar vad pe strada r***t de caine; nici in oraselul in care locuiesc parintii mei care e in nordul Moldovei si are maxim 40.000 de locuitori nu-mi amintesc cand am vazut ultima data.
Haideti sa luam exemplu din gesturile frumoase din articol fara sa mai aruncam iar cu noroi in Romania.
Asa ma intristeaza sa vad atata inversunare si obsesie de a vedea doar raul. Imi pare rau pentru tine ca ai dificultati in a-ti accepta, aprecia identitatea romaneasca si ca ajungi sa spui ca numele tarii tale nu merita scris cu majuscula. In acelasi timp, mi se pare ironic sa te plangi de atatea rele corelate cu Romania, iar cand ai ocazia sa ai un dialog civilizat cu un necunoscut pe internet, raspunzi agresiv cu „ramane cum am stabilit”. Esti constienta ca si tu contribui la rele, sper. Da, lucrurile nu sunt perfecte in Romania, dar lucrurile nu sunt perfecte nicaieri. Stiu ca este frustrant sa vezi ca lucrurile in jurul tau nu se imbunatatesc cu viteza la care multi ne-am dori, dar nu avem ce face decat sa fim noi schimbarea de care e nevoie (oricat de cliseic ar suna) si sa speram ca oamenii de langa noi au ochi sa vada si minte sa inteleaga ca se poate trai si altfel. Olanda este a patra tara in care locuiesc si singura in care mi-a fost greu sa ma adaptez. Cultura lor este foarte diferita. Da, mai multi oameni strang dupa animalele lor, sunt autostrazi si drumuri impecabile peste tot. In acelasi timp, sa-ti dau un exemplu la indemana, majoritatea olandezilor literalmente nu stiu sa folosesca cutitul si furculita. Rezilienta romaneasca, eleganta si forta cu care depasim greul, curiozitatea, creativitatea, toate acestea sunt lucruri specifice majoritatii dintre noi si pe care nu le-am dobandit usor, cu toate astea unii sunt orbi la ele.
@Ioana, imi pare rau ca traversati acest episod. Multa sanatate Sofiei! Tin pumnii pentru gips rezistent la apa 🙂
Asa imi place cand cand citesc despre civilizatie. Si la noi au inceput oamenii sa stranga dupa caini, dar… mai e pana cand vor face toti asta, instinctiv.
Ce titlu fain pt articol!
Partea cea mai de bun simt si empatie mi-a parut cea in care d-na si-a mangaist catelul.
Unii romani nu l-ar fi scos afara pe asemenea vreme, l-ar fi certat ca a indraznit sa isi faca nevoile si trecut mai departe.
Bunul simt=doar diferenta culturala? Intrebare care ma macina pt ca trebuie sa il predau elevilor mei in august si nu sunt convinsa ca e juma si pura bunatate.
Nimeni nu pare sa fi observat faptul ca un trecator a ajutat-o pe doamna in cauza sa tina cainele. Domnul respectiv ar fi putut la fel de bine sa isi vada de drumul lui prin vant si ploaie.
E placut cand aud de astfel de gesturi umane, parca mai avem o sansa.
Am o teorie, ceva mai extrema, fiind convins ca acest comentariu se va chinui sa vada lumina zilei.
Cand comertul de sclavi iti asigura nivelul de trai pentru zeci de generatii, iti permiti sa te ocupi si de scopuri mai inalte. Ca si studiu social, as duce vreo zece familii de olandezi in Romania, sa traiasca cu salariul minim pe economie, sa vad daca se mai murdaresc asa usor pe genunchii lor sensibili, stiind cat costa detergentul, sapunul, apa si curentul. Nu mai locuiesc in tara de mult timp, de fapt suntem oarecum vecini, insa nu am uitat ca saracia nu mai lasa loc de strans rahati de caine, cu toate scuzele de rigoare pentru expresie.
Daca pretul “bunului simt” este sa comercializez fiinte umane, sa abuzez femei si copii, sa dezumanizez barbati, prefer sa ma intorc la un moment dat intr-o tara cu rahati de caini pe strada.
Cred ca nu ai fost in vizita in tari mai sarace (decat Romania de exemplu) si unde nu e neaparat mai mizerie. Inteleg argumentul si nu e de negat deloc istoria colonistilor, dar nu toate lucrurile pot fi explicate prin nivelul de trai al oamenilor. Sa nu uitam de sclavia tiganilor din Romania ce a durat cateva secole si cat de brutala si dezumanizanta a fost. Deci comercializarea de fiinte umane nu ne este necunoscuta, trebuie doar sa sapi un pic intr-o parte a istoriei noastre despre care nu prea vorbim.
Saracia este egala cu a nu-ti pasa, a fi nesimtit si adiacent: a abuza animale? In care dictionare?
Tulai, cum ne gasim scuze! Domnu’, sa ai un pic de bun simt si sa ajuti (animale si oameni) nu sunt teluri inalte ci baza grupului numit societate.
Tulai, again! Romanu’ care o sclavagit sute de ani minoritatea roma si facut masacru’de la Odesa, pogromu de la Iasi, etc…vorbeste de sclavie!
@Adina, io nu inteleg argumentu’ lu’ domnu’ Mihai.