Așa miroase ploaia, iubita mea:
a niște asfalt încins și ud, a iarbă proaspăt tăiată, a puțină tencuială înmuiată, a metal de umbrelă veche și dată pe cap de vînt, a cîine care se scutură în mijlocul străzii, a apă venită de departe, a pieptul meu pe care respiri tu mic și rapid, puțin a lapte, puțin a munte, poate și a acasă, puțin a părul tău moale și blonduț, puțin a Tori Amos care curge din căștile mele, ceva mai mult a drag fără măsură și a piele de mamă și de copilă lipite una de alta, transpirate laolaltă.
Așa frumos miroase ploaia, iubita mea. Să nu uiți mirosul ăsta. El înseamnă că eu te iubesc și că ne place ploaia. Și încă ce multe ploi ne așteaptă, iubita mea! Așteaptă numai și-ai să vezi.
M-am topit. Şi mie îmi place ploaia şi o asociez cu alte amintiri dragi şi mirosuri faine. Odată, m-am şi îndrăgostit de un băiat, în timpul unei ploi vijelioase de vară. Şi câte altele se vor adăuga la cele scrise mai sus de tine. Şi ce norocoşi suntem noi că împărtăşeşti cu noi aceste scrisori pentru delfina ta 🙂
ce frumos spui tu acolo draga printesa 🙂 ai dreptate, cate ploi va mai asteapta impreuna 🙂 sedere placuta la munte printeselor 🙂
Si a mama fericita, as adauga eu la lista ra de mirosuri 🙂
Ce frumos ! <3
heart melting moment…
Ce frumooos… :X M-am topit!
Prea frumos.
M-ai facut sa plang. Sunteti minunate!
si sa mai stii, draga Delfina, ca mami a ta e o femeie minunata…
foarte frumos scrii, cata sensibilitate…fetita ta e norocoasa sa aiba asa o mamicaaaa:)
aici chiar te-ai intrecut pe tine!excelent zis!
exceptional.esti excelenta
Cat mi-e de drag sa citesc povestile tale,mai ales ca am si eu un bb in burta,ne faci sa radem seara tarziu,cand nu avem somn,sa ne emotionam,bv bv!