Ce este boala celiacă și de ce e important să știm câte ceva despre ea

Zilele trecute am văzut un clip „amuzant” pe Insta cu Andreea Raicu (pe care o urmăresc cu drag, am fost colege la Prima TV acum 25 de ani), care-și filmase burta balonată și glumea că nu, nu e însărcinată în nu știu câte luni, doar a mâncat gluten și asta pățește când mănâncă gluten… Mi s-a părut trist, of, balonarea e un semn că organismul suferă. Ea trebuie investigată, iar sursa problemei trebuie identificată și eliminată. Altfel îți faci rău la fiecare masă și trăieși cu inflamație în corp toată viața, iar apoi te miri că apar probleme grave de sănătate… E nevoie de mai multă educație pe această temă, motiv pentru care am scris articolul de mai jos despre BOALA CELIACĂ.

În primul rând, aș vrea să subliniez că boala celiacă nu este nici alergie, nici intoleranță la gluten. Este o boală autoimună (care nu trece, nu se poate trata, nu e temporară, cum pot fi alergiile sau intoleranțele), cronică, ce poate avea simptome sau poate fi silențioasă.

Nu există tratament pentru boala celiacă, singura soluție pentru intrarea bolii în remisie este o dietă 100% fără gluten, pe viață.

Am auzit multe persoane spunând: Sunt celiac, nu am mâncat gluten trei ani, am fost bine, acum mănânc din când în când și sunt OK. Nu există așa ceva dacă ai boală celiacă!

Persoanele celiace au simptome (vizibile sau nu) după orice consum de gluten, poate fi chiar și o firimitură de gluten de la un vecin de masă, căzut în farfuria cu salată.

Glutenul declanșează un răspuns imun exagerat în corp, intestinul subțire începe să se autoconsume, vilii sunt afectați, se micșorează, devin netezi, iar absorbția nutrienților din mâncare se reduce semnificativ.

Consumul de gluten prelungit la persoane cu celiachie duce la malabsorbție intestinală, anemie severă și carențe multiple.

Pe termen lung, boala celiacă poate fi asociată cu apariția altor boli autoimune, cum ar fi diabet, lupus sau fibromialgie, iar inflamația continuă în intestin poate provoca în timp diverse tipuri de cancer digestiv, oboseală cronică, anemie severă.

Simptomele sunt multiple, de la balonare frecventă sau continuă, crampe, constipație sau diaree, oboseală, dureri de cap, inflamații are articulațiilor, dureri musculare, iritații la nivelul pielii.

Sunt și persoane care nu au simptome evidente, dar care se simt obosite și se balonează ușor frecvent.

Boala celiacă apare în prezența genei HLA-DQ2/DQ8, care se moștenește de la unul dintre părinți. Ea se poate declașa oricând pe parcursul vieții, pe fond viral, în perioade stresante, când sistemul imunitar e deprimat.

Diagnosticarea se face în prezent destul de ușor, în trecut se făcea obligatoriu și biopsie: acum se testează din sânge, anticorpii IgA anti-transglutaminază tisulară, durează cam o săptămână, costă în jur de 100 de lei la privat. Dacă iese pozitiv sau incert, se face din aceeași probă o a doua analiză de sânge numită anticorpii anti-endomisium igA, care poate ieși negativ (infirmă diagnosticul de celiachie), pozitiv sau puternic pozitiv (o confirmă).

Prevalența bolii e de aproximativ o persoană din opt, dar majoritatea celiacilor nu sunt diagnosticați, pentru că medicii nu știu să recunoască simptomele mai particulare și nu sunt obișnuiți să recomande această analiză.

În țările în care statul a făcut screening al întregii populații prin analiza aceasta de sânge, au fost diagnosticate zeci de mii de persoane. Italia, Spania, Suedia sunt țări în care această boală e cunoscută și comunicată, populația se testează, oamenii află că sunt celiaci și iau măsuri imediat. Consecința e că există acolo multe restaurante, patiserii, brutării și magazine fără gluten.

Pentru că asta e o problemă importantă: o persoană celiacă nu poate mânca nimic gătit într-o bucătărie în care se gătește și gluten. O bucătărie normală are cuptorul, microundele, baia de ulei, toate ustensilele contaminate cu gluten. O persoană celiacă nu poate mânca cartofi prăjiți făcuți în uleiul în care înainte s-au prăjit fish fingers sau nuggets de pui.

E nevoie de locuri unde se gătește doar 100% fără gluten, unde angajații de la bucătărie și ospătarii înțeleg exact ce înseamnă 100% fără gluten și pot garanta asta clienților.

Majoritatea persoanelor celiace nu mănâcă la restaurant și nici nu pot comanda, pentru că riscul de contaminare e mare.

Pentru o persoană celiacă, contaminarea cu gluten poate însemna afectare intestinală luni de zile.

Intestinul are nevoie de 6 până la 18 luni pentru a se reface după consumul de gluten.

Nu este de glumă! Dacă suspectați boală celiacă la oricare membru al familiei, faceți această analiză. Dacă iese pozitivă, luați măsuri imediat, în aceeași zi.

Repetați analiza după 6 luni și apoi periodic, anticorpii scad foarte greu. Poate dura și 18 luni ca inflamația să dispară din corp.

Dieta fără gluten trebuie ținută pe viață, fără excepții.

Atenție, gluten există nu doar în pâine, ci în foarte multe produse, de la borșul din ciorbă la sosuri, carne condimentată, nuci, semințe, dulciuri, bere, condimente.

Legumele, fructele, carnea simplă, peștele nu conțin gluten. E nevoie să citiți mereu cu atenție toate etichetele. Legea obligă producătorii să specifice pe ambalaj dacă produsul conține gluten sau este contaminat cu spori sau e fără gluten.

Sper să vă fie de folos.