Spinoasă treabă, somnul. Mai ales în primele săptămîni de viață ale micii creaturi. Care nu știe de capul ei, motiv pentru care se frăsuie mult, se agită, plînge, se screme, nechează, dă haotic din mîini, trage pîrțuri în neștire, doarme aiurea, nici vorbă de program sau de speranță de odihnă pentru întreaga familie. Părinții sînt și mai dați peste cap, nu doar de frăsuiala bebelușului cît mai ales de dragoste, panică, hormoni, bucurie, panică, tristețe, panică. Nimeni nu se odihnește cum trebuie. (sigur că există și excepții, sînt și nou-născuți care nu fac altceva decît să doarmă și să mănînce, dar înțeleg că majoritatea sînt cam cum a fost al nostru, motiv de dat jos milităria din pod)
La noi a fost… hm. Am uitat cum a fost. Am uitat mai tot ce s-a întîmplat în primele două luni de viață ale Sofiei. Știu că la un moment dat adunasem 50 de ore fără pic de somn și eram sigură c-o să mor de oboseală. Nu mai puteam adormi. Luam Sedativ pc (două în fiecare seară), Magne b6, stăteam pe întuneric cu dopurile în urechi și nu mai puteam adormi. Eram prea obosită. Prea stresată. Prea hormonată. Viața noastră era un haos total. Nu se dormea, nu ne bucuram de copil, care la rîndul lui nu se bucura de nimic, plîngea, se agita non-stop de parcă era conectat la sursă de mare amperaj, voma și nu dormea. Și eu am ales să uit lunile alea. 🙂 Noroc că multe lucruri mi le-am notat, așa că pot să vi le povestesc în amănunt. Știam eu că toate orele alea de luat notițe or să fie de folos la un moment dat!!!
Preambul: după cum probabil știți, există mai multe școli de abordare a somnului la bebeluși. Unele zic să iei copilul lîngă tine în pat, să-l alăptezi acolo, să adoarmă lîngă mamă, care doarme și ea în timp ce puiul suge, fericire supremă. Altele zic să lipești pătuțul copilului de patul părinților, pentru deranj minim noaptea, dar ca cel mic să fie totuși independent. Să lași copilul singur în camera lui de la început. Să doarmă pe mama. Pe tata. În wrap sau sling. În landou. Să îl lași să învețe să se adoarmă singur, eventual plîngînd pînă adoarme (mult hulita soluție cry it out, sau CIO). Sau să îl adormi tu, folosind orice mijloace posibile. Îl legeni, îl înfeși, îi pui white noise sau feon, îl plimbi cu mașina.
Eu am citit patru teorii diferite despre somn și am încercat diverse treburi, toate adaptate la copilașa mea, care nu e un copilaș obișnuit. Ea suferă de reflux gastro-esofagian, drept pentru care adormitul la sîn și dormitul în același pat după alăptat nu au fost opțiuni pentru noi. Ea trebuie să mănînce în poziție ridicată, 20 de minute ținută la verticală ca să iasă aerul, vomită, uneori trebuie schimbată sau plimbată ca să se calmeze, abia apoi culcată în patul ei, ridicat și el la 30 de grade. Sofia se trezește de tot după toate operațiunile astea.
În plus, se întîmplă adesea ca ea să pice de somn, dar să nu poată dormi pentru că încă mai are de vomat, și atunci trebuie ridicată din pătuț și plimbată pînă i se liniștește stomacul. Toate cărțile și studiile despre somn se aplică în general copiilor care nu au probleme de sănătate. Noi a trebuit să alegem bine și să ne adaptăm, după cum veți vedea.
Ca o încurajare pentru părinții ai căror copilași încă nu dorm mai deloc noaptea, și noi am pornit de la 4 treziri pe noapte, am trecut prin plîns isteric al bebelușei pînă la 5 dimineața fără pic de somn, apoi a urmat faza în care în fiecare seară o adormeam la 8 iar ea se trezea din 20 în 20 de minute pînă la 1-2 noaptea, și nu știam de ce și ne chinuiam s-o adormim din nou de fiecare dată, doar ca s-o auzim din nou plîngînd peste 15 minute. Nu dormea ziua mai mult de 20 de minute legate, după ce mă chinuiam și o oră s-o adorm. Eram în genunchi, la propriu. Nu mai știam cum mă cheamă și unde stau.
Vă reamintesc cum dormea ea atunci, cîteva minute pe zi în timpul zilei, maximum 2 ore legate noaptea.
Acum e mult mai bine. De la 5 săptămîni copila doarme singură în camera ei. Somnul ține 12-13 ore cu o singură trezire de alăptat. Ziua are trei somnuri, două scurte, de 30 de minute, afară (pe la 12 la prînz și seara pe la 6-7, în manduca sau marsupi) și încă unul de 2-3 ore la prînz. E liniștită, nu prea plînge, adoarme singură în majoritatea cazurilor, se trezește zîmbind de fiecare dată, iar cînd e trează e alertă, vioaie, atentă, receptivă. Așadar, ceva mai bine, aș zice. 🙂
Mai avem de lucrat la program, pentru că încă nu vrea să adoarmă mai devreme de 9 seara și tare aș vrea să aduc ora de somn mai devreme, dar sper să se întîmple asta odată cu micșorarea zilei și venirea toamnei, acum la 8 seara ne plimbăm în parc, că e prea cald mai devreme…
Ca resurse, vă recomand următoarele cărți, pe care le găsiți pe Amazon de cumpărat sau pe net de citit în PDF:
The No-Cry Sleep Solution, de Elisabeth Pantley
Healthy Sleep Habits, Happy Child, de Marc Weissbluth
Lull-a-baby Sleep Plan, de Cathryn Tobin
The Happiest Baby on the Block, de Harvey Karp – aici recunosc că am văzut filmul, că nu aveam deloc timp de citit la vremea aia, Sof avea cinci zile 😀
Ah m-am întins cam mult și s-a trezit zîna. Revin mîine cu detalii pe luni despre cum i-a fost ei somnul și ce soluții au mers la noi ca să ajungem de la no-sleep-almost-dead-tired zombi la nopți dormite, la cîte-un film vizionat seara în doi pe canapea și ocazional chiar cîte-o întrevedere romantică între mama și tata, ceva ce nu mai părea posibil vreodată.
Ce bineee! Ma super bucur 🙂 Io as vrea sa stiu insa mai multe despre intrevederile celea amoroase, cum se desfasoara viata in doi dupa ce devine trei? Si daca zici de vazut filme, ce-ti placu in ultima vreme?
Multumesc mult, Ioana! Pe Marc Weissbluth l-am citit si eu, dar am impresia ca degeaba. Am zis ca o sa recitesc poate acum vad altfel lucrurile. Am incercat chiar si CIO, dar fara folos. Dupa 40 min de plans am obtinut 10 min de somn. Nu stiu, poate o sa mai incerc atunci cand se face mai mare. Ce as vrea eu este sa il pun in patut somnoros si sa adoarma singur, poate asa atunci cand se trezeste dupa 10,20,30 min reuseste sa se culce singur la loc.
Oricum, astept cu nerabdare urmatorul post.
Huh! Nu vreau să fi fost în pielea ta.
Poate ar trebui s-o transfer și eu pe a mea în patul ei. Doar că-s cam leneșă să mă ridic noaptea și m-am și obișnuit s-o îmbrățișez în somn. Sigur, uneori îi mai ard și câte-un cot în cap, dar nu zice nimic, sărmana. Totuși, bedșeringu’ ăsta nu crecă face bine la relația părinților pe termen lung… 😉
Asa imi zicea si mie mama, ca dormitul in 3 anuleaza… altceva. Si dupa ce i-am pus in brate a 2-a mandra, m-a intrebat cand si cu cine am conceput-o :))
Eu una am preferat s-o iau in pat cu mine cand e mica-mica, decat sa vina ea singura cand incepe sa mearga. Asa o si scot din pat mai devreme 🙂
La noi Harvey Karp a fost salvarea, cel putin pana acum a functionat perfect. Copilul infasat, suzeta in gura, leganat 2 minute = somn. 🙂
O gramada de informatii – momentan inutile pentru mine.
Dar va veni o zi cand… N-o sa mai dorm nici eu… 😀
Spor la scris!
Macar sa stiu ce m-asteapta.
Ce bine ca am dat de blogul tau…avem atat de multe in comun…in primul rand avem aman2..o fetita..Hi hi..una galagioasa, plangacioasa dar frumoasa din cale afara…imi amintesc si eu de primele sapt din viata ei..noi doi singuri, tineri..eu 23 ani..ea mica, durere de burtica, colici, nopti nedormite..solutia noastra FEONUL si chiar a dar rezultate…mult timp adormea micuta noastra numai cand auzea sunetul feonului..si noi la fel..Am avut noroc ca durerea de burtica a durat putin..iar dupa 7-8 sapt dormea micuta mea toata noaptea( se trezea la 12 noaptea, apoi la 5) apoi adormea din nou…Dupa ce am desfiintat tatica si am incarcat-o( dupa un episod de diaree urata facut la 1 an si 6 luni) a inceput sa doarma toata noaptea si sa manance mult dar mult mai multa mancare solida…Acum avem 1 an si 9 luni, papam si dormim bine dar suntem exagerat de ambitioasa( ca sa nu zic rea)..Pupici si sanatate bebelinei
cum te pot urmari prin gfc? nu prea gasesc..pup
Somnul ca somnul, dar partea cand se ineaca cu apa este demna de filmele horror.
Foarte bune cartile recomandate pentru mamicile incepatoare :*Noi nu am avut probleme cu somnul decat atunci cand ne-au dat dintii ,in rest putea sa aiba la cap boxe de 10000wati ca el dormea linistit 🙂 pupici piticei
Ora de culcare de seara si-o coboara singuri in timp, de obicei se intampla cand renunta la unul dintre cele 3 somnicuri de peste zi. O sa ma uit in jurnalul Matildei, dar stiu sigur ca vara se culca pe la 21-22.
O carte buna (in sensul ca prezinta toate teoriile importante asupra somnului bebelusilor) este Amazing Baby Sleep Secrets de Michael F. Quarles SR. In functie de ceea ce vi se potriveste puteti merge mai departe si sa aprofundati una sau mai multe metode. Este foarte mult de citi si ideal sa se intample inainte de venirea copilului.
Uneori nu functioneaza nimic, doar trecerea timpului, obisnuirea copilului cu viata pe pamant si a parintelui cu bebelusul. Multi copii nu-si regleaza somnul pana dupa doi ani de viata. Au cicluri de liniste si cand ti-e lumea mai draga incep trezirile la 2-3 ore. Invata ei in timp si cum se doarme. 🙂
[…] vă povesteam ieri că povestea somnului bebelușei noastre a avut un început mai dificil, dar acum cred că sîntem pe calea cea […]