De dimineata cind am iesit sa cumpar rosii, mi s-a parut ca traiesc intr-un film pentru copii. Atit sint de fericita. Soare, racoare, un pic de vint care-mi umfla rochia de pinza, strazile pe care le recunosc, vecinii care imi zimbesc si ma felicita…
E bine acasa. Ciocolata e toata numai iubire, pestii au iesit toti la numaratoare, florile de la voi au crescut mari si frumoase, viata e toata la locul ei, si ne asteapta sa-i dam start. Deocamdata sintem in stand-by. Ne uitam unul la altul si ne confirmam fara sa scoatem un sunet ca e adevarat.
Ne uitam pe poze, mai rupem un colt de piine cu nuci (cam tot ce ne-a ramas din mincarea de la Paris; confitura de lapte si untul sarat ni le-au confiscat pe aeroport), ne invirtim verighetele pe deget si respiram incet, sa nu ne deranjam starea de gratie.
Ma duc sa-mi pun rochia de mireasa la spalat. Mai avem de dansat o nunta impreuna. De data asta cu coronita de flori de cimp pe cap si multa floarea soarelui pe mese.
Iuhu!!!! sa ne mai chefuim o tzara…
Welcome back. Acum o sa ai timp sa scrii mai mult, nu? Si sa pui si poze.
Bien venu!
S-a repatriat basmul cu printesa si print cu tot!!!
Fericirea e la ea acasa… Semne de normalitate.
Acum am timp de toate, da. Uitasem cum e sa simt asta. O sa mai pun si poze, de-acum ar trebui sa le primesc si pe cele de la nunta…
:)) CSP, ce frumos ai zis. Yeah, good to be back home, with all the happiness&stuff…