Șapte psihopați și un Alioli

Ieri am fost la film. După ce acum 5 zile ne-a dat pe spate Hobbitul, de data asta am ales prost. Șapte psihopați și-un cîine a fost mult, dar mult mult mai slab decît ne așteptam. E drept că ne așteptam să fie foarte bun, dat fiind că e regizat de Martin McDonagh, care a făcut și In Bruges, care e pe lista mea cu cele mai bune filme ale tuturor timpurilor. Din păcate, în afară de accentul irlandez și de mușchii tot irlandezi ai lui Colin Farrell, nimic, dar nimic, nu strălucește în film. Nici Christopher Walken în rolul quackerului psihopat, nici Woody Harrelson în rolul psihopatului mafiot, nici restul psihopaților, nici măcar cîinele sau iepurele celui de al șaptelea psihopat nu fac mare brînză. Pînă în ultimele cinci minute ale filmului am tot așteptat să înceapă acțiunea, să rîd, să plîng, să orice, numai să nu-mi dau palme virtuale c-am irosit complet aiurea 70 de lei și cele două ore libere pe care le-am avut săptămîna asta. Nup, nimic. În afară de faptul că mi-am uitat ochelarii pe scaun și mi-am dat seama de asta abia cînd am ieșit din parcare, nici un eveniment notabil la ieșirea asta la cinema. Mai bine mergeam la Finding Nemo 3D, barem acolo empatizam cu personajul principal (chiar dacă nu știu să înot).

Barem mi-am recuperat ochelarii (foarte amabili cei de la Cinema City, au mers cu mine înăuntru cu ditamai lanterna și m-au ajutat să-i găsesc, deși începuse film nou și erau spectatori pe scaune). Ah da și încă una tot despre Cinema City: dacă îți cumperi online biletele și le ridici de la ATM ca să nu mai stai la coadă la case, e musai să ai buletin la tine, altfel nu te lasă să intri plasatorii. Că cică se falsifică bilete printate la automat sau uneori nu merg automatele și fără buletin nu le poți lua de la casă. Așa că mai bine stai la coadă. 🙂

Dar ne-am luat revanșa azi. Cînd am ieșit la masă cu prieteni dragi. Desigur, la Alioli. Unde am dat lovitura, ca de obicei, cu carafe de Sangria, bere San Miguel și:

Migas

Creveți cu usturoi

Supă de fructe de mare

Paella Mala Leche

Paella cu fructe de mare

Flan

Crema catalană

Toate mari și desăvîrșit de bune ca de obicei. Acum zacem cu burțile îndreptate țuguiat spre tavan și ne gîndim că mîine-i gata anul ăsta. Cel mai frumos și cel mai greu, știți doară. E gata. Urmează unul mai frumos și mai puțin greu, sper. Și la noi, și la voi! Tot ce-mi doresc pentru la anul este să fim sănătoși. Și să am la fel de mulți bunici în viață. Și ceva mai multă răbdare. Și poate, poaaate ceva mai mult somn.

Vă mulțumesc că ați fost cu mine și anul ăsta, atît de mulți și de empatici și de buni și de implicați în problemele și fericirile regatului! Petrecere frumoasă mîine seară și să ne citim cu bine în 2013! Obligatoriu cu noroc!