Paella cu de toate

Ora 4 dimineața
Mă pot gândi la puține lucruri mai enervante decât insomnia. Poate să muncești cinci ore la o lasagna și uiți de ea în cuptor, da, asta ar fi mai rău. Sînt obosită. Mai am doar patru ore de dormit înainte să sune alarma. Celelalte patru au trecut deja degeaba. N-am dormit nici o secundă, deși la naiba, chiar am toate condițiile. E perfect întuneric, perfect liniște, nu miroase a nimic, nimic nu se mișcă în jurul meu pe o rază de cel puțin 10 metri. Păcat că-n mintea mea e gălăgie. Sfârâie gândurile mai ceva ca o pereche de ouă aruncate în unt încins. Mă duc la greci la vară? Ia mai termină cu statul la plajă, o să faci cancer de piele și-o să mori la 35 de ani. La naiba, n-o să adorm în veci. Ridic telefonul de pe noptieră. Deschid inboxul de yahoo. Cinci mesaje noi. Trei spamuri, un horoscop de la mama și un mesaj cu subiectul: Ajutor, de la o Alina_75. Deschid mesajul de la Alina. E lung, cinci ecrane de telefon. E trist. E despre Alina, iubitul ei și soția lui. Despre copiii ei și copiii lui. Despre cum ea a obosit să fie amantă. Să-l aștepte seară de seară, să-l spioneze pe Facebook ca să vadă cît de mult s-a îngrășat nevastă-sa, să-i scrie mesaje disperate numai când știe că e la birou și nu acasă. E un nenorocit. Dar îl iubește. E disperată. Vrea ajutor. De la mine. Cum s-o ajut eu, cînd eu nici măcar să adorm singură nu-s în stare… Așa-mi trebuie, dacă mi-am pus adresa personală pe blog…

Ora 9 dimineața
Deschid ochii. E lumină-n cameră, iar n-am auzit ceasul. Eh, nu-i bai, oricum întîrzii în fiecare zi, noroc că le sunt simpatică și le duc brioșe în fiecare vineri. Mai zăbovesc o vreme-n pat. Dacă tot întârzii… Ridic telefonul de pe noptieră. Mda, e chiar mai târziu decât ieri. Deschid inboxul de gmail. Șase mesaje noi. Două remindere de conferințe, trei notificări de Facebook și un mesaj cu subiectul: Rugăminte. De la Crina.Druica. Deschid rugămintea. E lungă, mai lungă decât povestea Alinei de acum cinci ore. Crina e disperată. Soțul ei are o amantă. Știe cine e, au cunoștințe comune pe Facebook și o spionează zilnic. Nemernicul nu vine acasă decât noaptea târziu. Copiii nu-i vede decât în weekend, câte-o oră înainte să-și facă de treabă prin oraș. Încă-l iubește, l-a amenințat că-l părăsește, i-a spus că n-are decât. Numai că nu-l poate părăsi, cu ce să crească fetele? Vrea s-o ajut cu un sfat, cu o părere… Eu, care nici să ajung la timp la redacție nu-s în stare… Așa-mi trebuie dacă m-am apucat să-mi fac blog culinar. Toată lumea are impresia că am rețete pentru orice. Cum să prepar vita perfectă? Asta da, știu să-ți spun. Cinci ore la cuptor, cu marinat la rece în prealabil. Cum fac să nu mai ard creveții? Și asta știu, îi iei de pe foc după trei minute.
Dar cum fac să-mi conving amantul să divorțeze de nevastă-sa…. Sau cum mă sfătuiești să-l conving pe bărbată-miu să-și părăsească amanta… Mai ales că din ce înțeleg eu, nemernicul de soț își înșeală nu doar nevasta, ci și amanta. Amândouă îl așteaptă și se blesteamă reciproc, când de fapt probabil că o a treia se bucură de nurii lui. Ce plină-i viața asta, ca o tigaie cu paella: ai orez, ai supă de pește, ai legume, dar ai și pui, și sepie, și midii, poate și niște vin alb sec… Cum rezolvi probleme ale inimii, asta n-am habar. Eu n-am nici soț, nici amant, am un cuptor electric, multe oale și ulcele și niște milioane de pofte.

Ora 10 dimineața
Mda, e bine că acuș e pânz și eu nici n-am ridicat capul de pe pernă. E greu, domne, să repari vieți. Redeschid mesajul Alinei. Suspin. Dau forward. Crinei. Message sent. Deschid mesajul Crinei. Suspin. Dau forward. Alinei. Message sent. Gata. Cererea de ajutor și rugămintea rezolvate în mai puțin de un minut, fără exces de cuvinte, înainte să mă dau jos din pat. Că eu așa am învățat la Facultatea de Jurnalism. Că primul lucru pe care trebuie să-l faci este să încrucișezi sursele.