În parc: pufuleți la cerere

O bunică simpatică (sau poate era bonă) își îndopa piticul de maxim 1 an juma cu pufuleți dintr-o pungă albastră. Ăsta micul mai dădea din cap a Nu, dar femeia era abilă și-i strecura între dinți cîte-un pufulete pe care apoi îl împingea vîrtos pe gîtul minorului. Perfect pîn-aici, nu mi-am propus să mă bag în viața altora.

Sofia în schimb și-a propus. Se duce foarte aproape de ei (așa face întotdeauna, cu toți oamenii din parc care intră în raza ei vizuală cînd are chef de spionat). Se proțăpește acolo lîngă băiețel și bunică și îi fixează ca o psihopată, cu gura căscată.

Bunica cea simpatică se gîndește să facă o faptă bună și îndreaptă un pufulete către gura căscată a copilului meu. Am parat inutil, oricum Sofia închisese gura la timp.

– Nu mănîncă pufuleți, zic, dar mulțumim oricum.
– Păi ce, nu-i plac?
– Nu i-am dat să guste.
– De ceee, că țin de foame.
– Dacă i se face foame, îi dau alte lucruri, nu pufuleți.
– Aaa, zice, îi dați covrigi!
– Nu, zic.
– Da ce? (întreabă de parcă pe lume există numai pufuleți și covrigi)
– Un fruct. Un biscuite de orez. Un chip de legume uscate.
– Păi și ce, astea-s MÂNCARE?
– ….
– Tudor (50% dintre băiețeii din parc sînt Tudori, restul Matei și vreo doi Luca) cere, așa că îi dau, și pufuleți, si covrigi, uneori și croasant cu ciocolată.

Deci de-aia mănîncă bebelușii tîmpenii. Pentru că cer. E vina lor. Să-și asume!

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4265

136 comentarii

  1. esti rautacioasa. e frumos blogul tau dar incep sa ma plictiseasca posturile despre cat de incapabili sunt toti ceilalti parinti/bunici din parc si ce priceputa esti tu. cred ca esti suficient de inteligenta ca sa iti pui calitatile in evidenta fara sa contrastezi cu altii. plus ca, fara suparare, parcurile sunt pline de sofia. si de maya:)

    • E adevarat, Sofia e un nume foarte popular. Si Mara. Asta nu le face nume mai putin frumoase, dimpotriva! 🙂

    • Lol. Pe mine ma amuza. Nu m-am gandit ca Printesa vrea sa arate ce mama buna e ea si ce naspa sunt altele. Ci pur si simplu asta e realitatea si majoritatea persoanelor dau porcarii copiilor. Din pacate e la fel in multe tari. Si am observat ca pe langa clasicele subiecte despre care nu e bine sa discuti cu oricine, politica, religie, mai nou nu poti vorbi nici despre mancarea sanatoasa, pentru ca cei carora nu le pasa de ce mananca, se simt jigniti.

      Eu am o intrebare pentru cei mai priceputi. Ce se intampla daca un copil e hranit sanatos pana merge la scoala si apoi sub influenta celorlalti incepe sa manance si porcarioare? Cred ca e imposibil sa cresti un copil intr-un glob de sticla, mai devreme sau mai tarziu va intra in contact cu alti copii, la gradinita, la zile de nastere etc, unde va fi si mancare mai nesanatoasa. Ma gandeam uneori ca daca o sa am vreodata un copil, soacra mea straineza, sigur o sa vrea sa-l indoape cu porcarii, ca doar aasa si-a crescut si copiii si i se pare normal. Mi s-a strans inima cand am vazut cum se mandrea pe facebook ca are grija de nepotul cel mic (de 1 an!!!) si e cea mai buna bunica din lume pentru ca i-a dat prajitura cu ciocolata. WTF!! Pai ori i-as zice vreo doua soacra-mii ori n-as lasa-o deloc in preajma copilului :)))

    • Teona, cand merge la scoala dupa ce a fost invatat acasa cu mancarea sanatoasa, copilul prefera sa manance ce e normal pentru el.
      Doar un exemplu, fetita mea are 4 ani si i-am zis ca Barni sunt niste prajiturele foarte chimice care iti fac rau (chiar asa cred, am primit o data tip sample unul si era oribil de chimic si buretos). Acum, cand merge la gradinita vine in unele zile si-mi zice ca vreun coleg, saracu, avea de mancare Barni si oare mama lui nu stie ca-i face rau?

    • eu sunt una din mamicile care mi-am crescut copilul „sanatos”. Are aproape 6 ani, n-am dus-o niciodata la Mc sa manance. nu i-am dat pufuleti decat f tarziu, nu i-am dat dulciuri cumparate pana la 2 ani sau mai bine poate. Deci clasic „sanatos”. Apoi a mers la gradi, a mers la Mc la zile de nastere (4 sau 5 pana acum), A mancat chipsuri cu gust de pizza de la o vecina care manca in fata ei, a mancat inghetata, prajituri, baclavale si alte minunatii tot din cauza ca n-am avut cum sa o tin departe de asa ceva. Daaaar…toate astea am avut grija sa le faca cu moderatie. A mancat din punga de chipsuri, normal ca si-a dorit si ea cu prima ocazie cand le-a vazut in raft si tot la fel de normal am refuzat-o si i-am explicat ca nu sunt sanatoase. Mananca inghetata cumparata dar in acelasi timp am grija sa ii fac si eu inghetata si atunci cand o apuca dragul ii aduc aminte ca are acasa in congelator. Normal ca daca suntem in parc si vrea si vede inghetata ii cumpar. Deci, in concluzie, a mancat si porcarii dar am avut grija sa nu faca un obicei din asta. I-am explicat ca tocmai pentru ca o iubesc si nu-mi doresc sa se imbolnaveasca nu ii iau porcarii, ca daca nu mi-ar pasa de ea as umple carutul de cumparaturi numai cu croisante, chipsuri, prajituri si sucuri. Mi-au auzit de multe ori urechile comentarii cum ca sunt nebuna ca nu-i dau copilului temirice nebunii dar nu-mi pasa. Nu ei imi cresc copilul, nu ei s-ar plimba cu eventualul meu copil obez la doctor. (si btw, asa nebuna cum sunt nu ii dau niciodata carne de pui cumparata 🙂 si sunt mandra de asta)

    • hai sa scriem mai bine despre nepoata lui Base, despre divortu’ lu UDrEA, despre cat de gay este Leonard Miron peste hotare, si despre ultima manea a lu Gutzulica. Spargem o samanta, bagam o bere pe banca in parc, punem cateva poze facute cu telefonu , pa Faisbuc, sa ne stie lumea. Din pacate nu ai fost la fel de vehementa si in postarile despre carti si filme, sau alte subiecte destul de fierbinti. Dar noua nu ne convine cand cineva ne arata lumea asa cum e. Te-as invita sa discutam la o plimbare prin parc, pe sub teii infloriti,dar mie ca pana ajungem acolo sa spargem o samanta in parc, s-ar putea sa ti se faca rau, de la un rahat intins pe tot trotuarul. Asta e Romania. Obisnuieste-te sau schimb-o. In fond nimeni nu te obliga sa vii aici si sa citesti, e libera ta alegere, sa citesti un blog personal.

    • marcel, nu ai inteles nimic. stai jos, 4:)

      e intr-adevar un blog personal dar atata timp cat suntem invitati la dialog mi se pare firesc sa putem sa ne exprimam parerea. ma indoiesc ca scrie doar pentru a primi aplauze. daca ioana doreste sau nu sa tina cont de aceste pareri e exclusiv decizia ei. apreciez blogul ioanei tocmai pentru ca, petru unii ca mine, e o forma de escapism. e un om care vede lumea dincolo de nepoata lui base si divorul lui udrea si spune lucruri intr-un mod foarte cald, personal si echilibrat. tocmai de aceea am simtit nevoia sa ii atrag atentia asupra tonului superior si usor arogant al postului.

    • inca un post incheiat cu cinism…de ce printesa?cum suna urmatoarele nume:maya grebla,katrin stefanescu,patrick romeghea,mellisa ilie,david draghici?sunt nume absolut reale ale unor copii pe care i-am intalnit la un moment dat.mie imi par asa fortate si nelalocul lor,fara nicio legatura intre numele de familie(romanesc) si prenume(strain) parca ar fi vorba de doua persoane.eu prefer oricand tudor,matei,etc sunt sigura ca numele lor de familie e tot romanesc(macar 99 la suta)si atunci are alt impact.

    • Mi s-a intamplat de multe ori ca mamici/bunici – din cele care alearga cu banana/pufuletele/biscuitele dupa copil prin parc – sa ofere copilului meu de un an si 3 luni divrse chestii (pufuleti, turta dulce, biscuit din aceia sarati – gen TUC) si cand barez repede mana intinsa – pentru ca este teribil de greu sa iei din mana copilului mancarea de orice fel – si le explic ca el nu mananca asa ceva (fara detalii de genul: nesanatos, zahar mult, sare multa) se supara ca vai draga, pofteste copilul si eu ca o mama rea ce sunt nu vreau sa-i dau sa manance. Este foarte enervant!!!! Nu are nicio legatira cu cat de bun sau de rau esti ca parinte, mai mult tine de bun simt si respectarea altora. NU OFERI MANCARE UNUI COPIL FARA SA INTREBI INAINTE PARINTELE!!!

  2. Cristoase, tu vorbesti serios? De fapt ce ma mir, doar al meu a vazut o vita din asta incaltata ca-i dadea copilului ei sa bea cola. Ii pusese in sticluta lui cu biberon si ‘hidrata’ sugarul cu porcaria asta, pe care eu, adult, nu o beau, ca stiu ce sanatoasa-i 😀

    • Si apoi se mira ca e nervos copilul si plinge… Pai eu dupa trei guri de cola ma simt ca o locomotiva super turata!
      Din pacate unii oameni nu stiu, nu inteleg, nu au acces la informatie, nu stau o clipa sa se gindeasca la consecinte… 🙁 si cind e vorba de copii atit de mici, e mare pacat, cred eu. sau poate de fapt nu e asa important si cei mici sint rezistenti si or sa fie toti bine sanatosi! (doamne ajuta!)

    • Hm Rhiana n-am auzit. Sofii multe, Mare, Marii, Ilinci. Cam asta e trendul la noi in parc. Nu stiu prin alte cartiere.

    • Eu stiu o Rhiana. Cel mai des aud insa de Maria, Antonia si Medeea.
      Iar la baieti Matei, Luca, David, Tudor si Alexandru. Pe ai mei baieti ii cheama Tudor si Alexandru, daca stiam ca sunt asa populare cred ca alegeam altceva :))

  4. Of gustarile astea! Si dupa aia zic ca sunt grasi,mototoli,lenesi,ca fac mofturi la mancare etc..
    Eu nu inteleg faza asta cu pofta copilului, cum adica sa ii fie pofta de ceva ce nu a gustat niciodata?si cum era aia cu gusturile se educa?
    Sper ca a mea sa nu prinda ciocolata /zaharuri etc pana la vreo 3 ani(intre timp eu ii fac ciocolata de casa din avocado,roscove,cocos si uneori curmale, mm delicios,ai incercat?)
    Pufuleti a primit si a mea prin parc,nu a refuzat,cred ca i-au placut dar am luat-o repede cu alte activitati si a uitat.binevoitoarea insa tot insista, pana am fugit din parc practic.
    Nu stiu la gradi ce le-o da,din ce aud e dezastru, de la cornuri cu ciocolata, fursecuri, pana la bomboane..poate stie altcineva mai bine si ma insel, ori or fi exceptii astea…

    • Crezi ca Matei al meu e mototol ca morfloie la o bucatica de covrig si nu la una de mar sau morcov?! Nu sunt nebuna sa-i dau coca-cola, cartofi prajiti sau hamburgar de la fast food; nici pufuleti nu i-am dat insa covrigi fara sare i-am dat!
      Treaba cu alimentatia bebelusului iar e un subiect delicat care isca multe polemici – pana la urma fiecare ii da ce vrea si ce crede ca-i bine!
      De exemplu eu sunt anti fructe exotice deoarece consider ca mai bine mananca un covrigel cu gluten decat nu stiu ce fruct exotic tratat cu conservant si fungicid si care mai zace nu stiu cate zile-saptamani-luni pe raftul supermarketurilor! Am cautat sa-i dau numai fructe autentice si de sezon cu toate ca la un moment-dat ii dadeam doar mere!

    • Sigur ca da, fiecare parinte ii da copilului ce considera, sint perfect de acord!

    • Asa e, e o problema spinoasa cu alimentatia,si, ca si cu educatia, fiecare isi creste copilul cum vrea.nu am facut referire in mod intentionat la nimeni, cred ca auzind in stanga si in dreapta diverse am scris primele cuvinte ce mi-au venit in minte.inca nu am auzit copii mototoli de la mancare,nici nu stiu bine ce inseamna:-) si in plus,daca pt tine mototol inseamna lenes pai si a mea e la fel,la 1 an ii e lene sa mearga singura,asta cum se numeste?:-) fara suparare, eu sunt pasnica rau..seara buna

    • Mda, si ce te faci cand atinge varsta de 3 ani jumate – 4 si nu mai vrea deloc-deloc fructe/legume crude? Ba, mirosul lor (piersici, mere, morcovi) ii fac si scarba…? Pai, n-ai decat sa culpabilizezi ca ai gresit pe undeva, ca nu l-ai diversificat cum trebuie, mai ales cand te dadaceste mama unuia de un an jumate si iti arata cat e de importanta e diversificarea corecta, uitandu-se la al doilea copil, de 7 luni :D.
      Am stat sa ma intreb daca sa-i zic, sa nu-i zic: Doamna draga, cand vine vorba de copii, nu exista procese corecte, sau incorecte. Exista copii si copii. Puncto!

  5. Si eu am o maaaare problema cu ‘gustarile’ astea din parc. In primul rand, copilul iese in parc in afara orelor de masa, ceea ce inseamna ca nu ar trebui sa ii fie foame, deci nu ar trebui sa manance pentru ca oricum are mainile murdare etc. Boon. Din pacate conceptia generala este ca intre mese trebuie sa aiba si gustari, doamne fereste sa nu rontaie non stop, ca nu mai creste. Iar gustarile in 97% din cazuri sunt nesanatoase. De un an si jumatate de cand merg in parc aproape zilnic, am vazut doar 2 (doua) mame care hraneau copiii cu fructe, una anul trecut si una anul asta. In rest pungi de pufuleti (se pare ca-s in voga), covrigi, gogosi si alte produse de patiserie, bomboane si chestii-in-pungi-colorate-fosnitoare. Nu as avea o problema nici cu asta, fiecare isi hraneste copilul cu ce vrea, daca eu aleg hrana sanatoasa si sunt atenta ce si cum combin nu inseamna ca toti trebuie sa avem cunostinte de nutritie. Am o problema atunci cand: 1) copilul e curios si vrea sa guste si el din punga colorata a altui copil, iar daca il opresti se indreapta spre tine 5 perechi de ochi incruntati a repros, ca ‘asta nu-i da copilului ce vrea’; 2) alta mama ii indeasa copilului meu ceva in gura, fara ca macar sa ma intrebe daca ii poate da respectiva chestie.
    Din punctul meu de vedere lucrurile sunt simple: in parc ne jucam, alergam. De mancat, mancam acasa. Daca suntem plecati mai multe ore, atunci iau la pachet mancarea pe care ar fi trebuit sa o manance acasa, sau un fruct, sau biscuiti facuti in casa (multumesc pentru reteta, Ioana), galete de orez etc. si NU hranesc alti copii. Nu din zgarcenie, ci pentru ca treaba asta cu alimentatia este o chestiune delicata, nu doresc sa aleg pentru nimeni. E drept ca nici nu m-am pus vreodata in situatia de a ispiti copiii din parc cu mancare.

    • Mie mi s-a intimplat duminica urmatoarea treaba: o ambalam pe Sofia sa pornim spre casa. Dupa ce am pus-o in carucior, i-am dat o bucata de rondea de orez expandat (molfaie pina acasa, exersam mestecatul etc). S-au strins in jurul meu 3 pici. Unul de un an si ceva, doi mai maricei, intindeau toti mina spre orezul Sofiei. M-am uitat in jur, n-am identificat nici un parinte sa intreb daca e ok sa le dau si lor. Asa ca le-am spus frumos ca nu mai am si-am sters-o. evident ca m-am simtit prost, ca i-am lasat asa pe micuti cu pofta-n cui, dar… mi-a fost asa, cumva nelaindemina, sa le dau de mincare altor copii. mi se pare aiurea cind alti adulti o imbie pe Sofia cu molfaielile lor. cred ca e pur si simplu nepotrivit. sigur, daca Sofia ar cere (si probabil se va intimpla si asta curind), si daca m-ar intreba si eu as da unda verde, da, sigur, atunci poa sa ii ofere, dar sa ii bage in gura, nu, asta nu-i ok.

    • Eu am o prietena care are un copil de 3 ani diagnosticat cu diabet. Vrei sa stii ce cosmar este pentru ea sa iasa in parc cu copilul? Cate bomboane si pufuleti a luat de la gura copilului oferit de niste „binevoitori” care habar nu au ce dezastru pot provoca? O bomboana la un copil cu diabet care nu stie inca sa refuze = glicemie ridicata = probleme grave.
      Eu nu dau de mancare unui copil. Daca am prieteni cu copii in vizita, iau parintele in camara si ii arat: am aia, aia si aia. Ce pot sa scot la vedere si sa ii ofer copilului? Nu numai diabetul e problema dar copilul poate sa aiba anumite alergii, intolerante, boli in curs de vindecare care cer un anumit regim. Nici un catel nu trebuie hranit de straini fix din acelasi motiv daramite un copil!!!!
      Ai facut foarte bine ca le-ai zis ca nu mai ai. parerea mea!

    • Si foarte bine faci, copila mea are alergie severa la proteina din laptele de vaca, nu se poate atinge de nici un biscuite cu putin lapte, unt, proteine din lapte…se uita bunicile la mine in parc ca la urs cand le zic sa nu ii ofere nimic ca nu are voie. Desi intr-un fel e mai bine ca am un motiv clar de refuzat prostiile de rontait, are alergie…tot chioras se uita, dar noi ne retragem.

  6. Cand eram in Romania,locuiam pe malul unui rau…erau si doua parcuri in zona.Alegeam insa sa merg cu juniorul in parcurile din alta zona.De ce? Pentru ca parcurile erau impanzite de mame care,daca nu stateau pe banci si fumau,daca nu dezbateau tema unghiilor false si a temelor de la ”acces direct” si ale altor emisiuni de gen,isi indopau copiii cu…pufuleti.Fiu-meu nu era atras nici macar curios asa ca eram tratata ca o ciudata.Cum,nu-i dai PUFULETI??? Da’ ce-i dai? Ce sa-i dau…apa,paie si bataie! Discutia asta a avut loc oricum dupa ce m-au intervievat curioase de ce nu ma vad mai des (ele stateau aproape zi lumina in parc cu copiii),cine sta pana dupa amiaza cu pustiul si mai ales,de ce lucrez cand pot sa stau acasa cu copilul.Mda.O singura data m-am intersectat acolo cu o mama care a oferit celorlalti copii din parc,dupa ce a cerut acordul mamelor,biscuiti,mentionand ca sunt fara gluten,deci le pot da linistite.”Fara ce?” A venit raspunsul.Nu iti imagina niste persoane fara pretentii sau posibilitati,ba chiar deloc.
    Nu se pune problema ca aici,unde locuim acum,sa isi permita cineva sa iti atinga copilul,sa faca remarci,cat despre a-si permite sa ii dea ceva sa manance,nici pomeneala.Romania este,cum a spus Vlahuta…pitoreasca…

  7. Eu astept si o poveste faina, frumoasa, pozitiva cu oameni din parc. Trebuie sa fie si astfel de oameni in Bucuresti, ma gandesc :).

    • Hm… eu sint destul de dezamagita de parcuri deocamdata… Ieri Sofia si-a luat un pumn in cap de la o fetita de virsta ei si a fost impinsa de alta pina a dat cu capul de un tobogan. Plin de copii mari foarte agresivi, de parinti care fumeaza la locul de joaca… Nici nu stiu unde s-o mai duc, sincer…

    • hai sa facem un „team building” cu bebelusii, noi astia aroganti si bogati care ne hranim copii numai cu orez expandat si fructe uscate! poate ar fi interesant, asa intr-un weekend. mamele fac schimb de retete, tatii fac schimb de bere :p

    • Trebuie sa fie o chestie organizata cat de cat, intr-un weekend. Poate ar fi bine sa faci o pagina pe blog pentru treaba asta, sau un grup pe facebook, sau un eveniment pe facebook. Ca si parc, am vazut, in weekend, un loc de joaca foarte mare langa palatul copiilor, la tineretului. Si in Herastrau sunt cateva locuri de joaca. O chestie interesanta unde am putea merge toti, ar fi la Comana, langa Bucuresti. Au acolo un hotel restaurant si un parc de aventuri, cred ca ar imbina foarte bine atat cerintele mamelor, cat si pe cele ale tatilor. http://parcaventuracomana.ro/

    • Da, in parc la noi, in Kisseleff (acelasi, Ioana?) sunt si copii faini, cu parinti si bone faine. Imi plimb aici copiii de peste 2 ani, au deja prieteni buni (cel mare) si fac frumos cu mana si rad la porumbei (cea mica). Inca nu ne-a imbiat nimeni cu pufuleti, dar a vrut cineva sa le dea kiwi sau mar (si am zis nu, fiindca nu ma omor dupa mancatul in parc). Sunt oameni de toate felurile in parcul nostru, dar cred ca am ochelari de cal: ii vad doar pe cei faini (ca Ioana si Sofia ei si inca multi altii) si ii ignor pe ceilalti. Petru inca n-a patit absolut nimic memorabil de rau, din contra, avem cu totii multe amintiri frumoase de aici, de cand s-a nascut. Asa ca Ioana, nu-i mai lasa sa te streseze, sunt multe chestii faine de copilarie pe aleile noastre!

  8. mi se pare EXAGERAT sa se faca atat caz pt. un pufuletz/un corn/o bomboana!
    eu oameni buni sunt crescuta la tzara, la munte…si imi amintesc cum mai dadeau la copii si ceai de musetel cu „oleaca de zacar”…si „maligutza” intinsa prin „topicus”(grasimea ramasa de la prajitul carnii/carnatilor)..si nu a patit nici unul nimic…din contra sunt barbati de 30-40 de ani cu familii si copchii dupa ei!
    este la moda acum printre noile/modernizate mamici sa faca fiecare cat mai multe postari despre cat de corect si sanatos isi hraneste copilul…cum nu i-a dat pana acum nici macar sa guste zahar (de zici ca-i cea mai puternica otrava posibila), nu a pus gura copilul pe nici un fel de carnacior/salam…de un pic de tort la ziua lui nici vorba decat daca este facut din blat de orez expandat si cu crema de avocado piure…..
    fiecare isi hraneste copilul cum vrea….urat insa sa punem la coltul pedepsitului pe oricine indrazneste sa-i dea progeniturii altceva decat cele admise de „meniul sanatos” mult trambitzat de anumite mamici!

    • Lela, nu se face atita caz, e doar un text pe un blog personal, nu e un material la jurnalul de stiri TVR. 🙂 Pe mine ma deranjeaza cind alte persoane incearca sa-mi hraneasca fetita si cred ca am dreptul sa scriu despre asta aici la mine acasa. Si desigur, ma deranjeaza si cind parintii nu-si asuma deciziile pe care le iau. Apropo de „ii dau pentru ca cere”. In rest, ce salam si tort da un parinte bebelusului propriu e fix decizia si treaba lor. Nu mi-as permite in veci sa ma duc la o mama in parc sa-i atrag atentia ca chipsurile nu mi se par potrivite pt un copil de 1 an.

    • of course!
      dar..daca Sophie a apucat si a luat o bomboana de la o mamica „amabila” si a indesat-o in gura acu nu cre ca-i sf. lumii!!!copii sunt ffff. pofticiosi…vad molfaieli prin jur si vor si ei!
      un pufuletz/bomboana/cips in parc nu-i tragic!
      si eu daca as manca o portie de cartofi prajiti de la Mc’D in parc si vine un izmanos mic si se uita lung, ii dau un pai de cartof!
      mea culpa dar nu consider pericol public sa servesti un mic pofticios!

    • O bombonica de la o mamica, un cartof prajit de la alta, un croasant de la a treia, niste pufuleti de la a patra… Cam din ce punct ii pot explica ei ca nu mai are voie? E ok sa primesti de la primele cinci mamici, apoi nu?
      Sorry, nu, eu n-o las sa manince nimic de la straini, e un principiu pe care as vrea sa-l invete, asa, ca regula sanatoasa de viata.
      Si dupa ce a mincat in parc duciuri si prajeli, crezi ca o sa mai aprecieze la fel de mult piureul de legume de acasa? Nu cumva deschid prea devreme o cutie a Pandorei?

    • Pai poate cere si-o tigara…daca vede copilul! Poate cere si altele…Sa-i dam,ca cere!
      No offense,dar pana si cainii sunt educati-dresati sa nu primeasca si sa manance de la straini.Cu ce drept sa ii dea o persoana straina ceva de mancare copilului meu? Poate este un aliment cu care nu sunt de acord! Ce e cu prostia asta,sa hranesti copilul altuia? Mai scoateti capul din traista si nu mai pedalati atata pe ideea ca am fost crescuti asa acum o caruta de ani.Era aer curat,alimentele nu erau tratate,se facea miscare,vacantele erau la tara,deserturile erau fructe din livada,nu stateau copiii la coada in parcuri inspirand fumul de tigara al parintilor atoatestiutori,nu mergeau la locuri de joaca din mall-uri imbacsite de virusi doar pentru ca asa se poarta,nu li se dadeau telefoane mobile din clasele primare,nu mergeau in cluburi din care ieseau cracanati de beti dimineata,nu erau energizante,nu erau sucuri,nu atatea chimicale.Da,poate ati crescut asa,dar nu de cand v-ati nascut.Uitati-va in jur,cititi,observati si analizati care erau bolile si mijloacele de tratare.In alte tari nu este voie la gradinita cu dulciuri,categoric.In Romania daca nu te duci la ziua copilului cu ditamai tortul si suc,se uita lumea stramb.Cati copii alergici sunt? Nici nu vreau sa pomenesc de altele.
      Oameni buni,hraniti-va copii cu ce vreti dar nu considerati normal sa ii dati si altuia.

    • zaharul chiar este otrava..faptul ca noi am crescut cu alimentatia asta nu inseamna ca acum aceeasi alimentatie are aceeasi valoare nutritiva..acum totul este plin de aditivi, conservanti, pesticide samd..

      si nu a fost pusa la colt decat atitudinea celor care exprima cu repros si voce tare aceasta „exagerare” de care vorbesti…

      diferenta este ca tu ai crecut la munte, la aer curat, nu poluat, nu cu alimentatie super chimizata…

      in aceste conditii, chiar consideri exagerata grija unei mame care vrea sa ii ofere un start ok in viata copilului???

    • oare nu de la faptul ca vorbim la mobil, stam zilnic cu orele in fata unui ecran, suntem inconjurati de electronice si electrocasnice?!!??

    • Lela nu i-am dat inca nici zahar rafinat, nicic carnati sau salam insa mi-a mers la suflet postul tau!

      Si eu am crescut la tara cu mamaliguta si branza sau „cocolos” cum ii spunea mamaie 🙂 pe langa mine au crescut inca 6 copii – verii mei! Toti sunt mari sanatosi si voiosi!

      As mai vrea sa adaug ca in Drumul Taberei e imposibil sa-ti duci copilul intr-un parc deoarece sunt full! Parcul mare se renoveaza odata cu lucrarile la metrou- trotuarele sunt (acolo unde mai exista) ca dupa bombardament! Parculetele dintre blocuri sunt supra-aglomerate; aseara am stat jumatate de ora sa-l pot da pe Matei in leagan 5 min – se facuse coada la cele 2 leagane existente, iar el tot arata spre leagane! Pe mine lucrurile astea ma amarasc mult mai mult decat faptul ca o alta mamica i-ar da lui Matei ceva de mancare! Ca doar n-o sa-i indese pe gat cu mine alaturi!

    • Peste tot e aglomerat, si in Herastrau, Cismigiu si Kiseleff e la fel…

    • Si mi-ar placea sa aud mai rar argumentul despre ce-am mincat noi si ce le dam alor nostri. Acum 20-30 de ani erau alt aer, alta apa, alte posibilitati, alte legume si alta carne. Vorbim despre universuri complet diferite, iar sa spui ca tu ai crescut cu piine si esti ok drept argument ca e ok ca acum sa-ti cresti copilul cu piine, nu, asta nu mi se pare nici logic nici sanatos.

    • Kittysor, ti-ai raspuns singura. Ai crescut LA TARA. Si ai mancat mamaliguta (din porumb macinat la moara probabil, nestropit, tratat sau modificat genetic) si branza (din lapte de vaca / oaie / capra crescuta cu iarba, apa si sare). Daca iti cresti copilul in Bucuresti, aerul, hrana sunt cu totul altele. Atunci are sens sa-i mai dai si pufuleti si croissante?

    • Lela zaharul e o otrava pentru adulti si mai ales pentru copii. Nu-i o tragedie sa-i dai copilului zahar, si mie mi-au dat ai mei cand am fost mica insa rar, nu mancam prostii toata ziua, era ceva eveniment cand mancam prajituri sau ciocolata. Zaharul e periculos nu neaparat pentru ca ingrasa ca sunt oameni slabi din fire care pot manca orice si nu depun, dar si pe acestia ii afecteaza. Consumul de zahar scade pe moment imunitatea (asta clar nu-i bine pentru cei mici) si se leaga de fibrele de elastina din piele facandu-le sa se rupa (deci ajuta impreuna cu soarele la formarea de riduri). Si mai sunt multe, pe astea le-am scris asa from the top of my head. Uita-te in jur si ai sa vezi in Romania si dincolo, o multime de copii grasi. Nu e normal. Daca copilul cere nu trebuie neaparat sa-i dai. Mama imi povesteste des o intamplare de cand eram de vreo 6 ani. I-am cerut intr-o zi 2 ore in continuu ”vreau suc”. Si nu mi-a dat. La noi in casa nu s-a cumparat suc NICIODATA. Si nici acum la 24 de ani eu nu beau niciodata suc (si daca nu stiai cola e cauza nr 1 pentru obezitate infantila in SUA). La noi in casa nu s-au cumparat salamuri, parizere si sunci. Nici acum nu le cumpar si nu le mananc. Si mai am exemple. Deci da, unii din copilarie avem deprinderi sanatoase. Eu le sunt recunoscatoate alor mei pentru ca n-am avut probleme cu greutatea nici ca si copil/adolescent si nici ca si adult pana acum.

    • Cu toate ca mi se pare si mie putin exagerat, este totusi foarte adevarat ca fiecare parinte isi creste copilul fix cum vrea.
      Si totusi, chiar daca „fiecare parinte isi creste copilul fix cum vrea” imi permit sa spunca mi se pare exagerata si treaba cu microbii. Cunosc f multe mamici care dezinfecteaza (cu solutii speciale bineinteles) fructele, hainutele, jucariile cu care se joaca Doar copilasul, tot felul de obiecte din jurul lui si saracul copil traieste ca intr-un incubator!
      Anumiti microbi sunt necesari…. il ajuta de multe ori sa isi dezvolte imunitatea.

    • Solutiile speciale pentru dezinfectat fac mult rau – mai bine fructele spalate temeinic cu apa – da, de la robinet, nu apa imbuteliata – si miinile cu apa si sapun. Nu o sa-i puteti feri toata viata de absolut orice, vor dezvolta alergii care mai de care mai ciudata si nu vor avea deprinderile minime de igiena care, slava domnului, sint suficiente ca sa nu ai probleme. Bineinteles, mult face si supravegherea propriei odrasle – unde se joaca, cu ce/cine, ce baga in gura. Chiar si in casa.

    • Ieri Sofia culesese un muc de tigara de sub un tobogan si il ducea tacticoasa spre gura! 🙂

    • Lasa ca si eu am fost convinsa ani de zile ca gandacii aia negri sunt masline cu picioruse!!!! Am disperat-o pe mama.

    • Bine ca nu era aprins 🙂 Adevarul este ca ar fi frumos ca parintii fumatori sa nu confunde nisipul din parc cu cel din scrumiera si in general sa fumeze in alta parte decit la locul de joaca.

    • Hmmmm…. Zaharul cam e otravă! Mai cititi ca se găseşte, har Domnului, informaţie destula. Si nu cititi dacă asa tare va deranjează opinia Ioanei. Sa traiti bine(informaţi:))!

    • Si de unde stii tu ca cel caruia ii oferi bomboana nu are diabet? Ca nu se vede, sa stii. sau alergie la vreun compus din bomboana. Sau intoleranta. Sau ca nu tine vreun regim special.
      Nu se da de mancare la copilul, cainele, pisica sau vietatea altuia pentru simplul motiv ca nu stii ce are voie, ce probleme are, cand a mancat ultima oara, daca are diaree sau constipatie, etc.

  9. Admir sincer persoanele care au dorinta si vointa sa se informeze si sa-si creasca sanatos si frumos copii, dar cand aceste persoane arunca noroi, chiar si un strop, in persoanele care nu-s croite dupa chipul si asemanarea lor admiratia se transforma intr-o mare dezamagire. Bunica/bona respectiva, asa neinformata/neinstruita cum e ea, i-a dat fetitei pufuletele din bunatate si nu cred ca merita o asa pleftureala. E ok sa refuzi pufulele, e ok chiar si sa i-l scoti copilului din gura daca ai convingerea ca-i face rau, dar sa pui femeia la stalpul infamiei pe blog nu e deloc ok. Sunt cumplit, cumplit de dezamagita!

    • Nu stiu ce inseamna pleftureala, dar stilpul infamiei stiu! Si nu cred ca-i cazul de asa ceva, am relatat o conversatie, n-am judecat, n-am jignit.

    • Nu, nu i-a dat din bunatate, i-a dat din multa lene si prostie. Si ambele sunt de condamnat. Ca e usor sa-i bagi pe gat un pufulete gata cumparat (1 leu o punga) si dupa aia, copilul sa nu mai ceara de mancare 4 ore si tu sa traiesti cu impresia ca ia uite domnule, a mancat ceva satios (=sanatos in mintea lor). Daca s-ar intampla asta o data pe saptamana ar fi in regula dar se intampla zilnic in parcuri… Alea deja nu mai sunt gustari devin mese in sine. Asa e si bunica mea, da-i paine la fiecare masa, pune cartofi in orice mancare, rade-i biscuti in orice… Cred ca sunt sechele de pe urma comunismului, din pacate…

  10. Si eu te citesc de ceva vreme si cu pareri de rau trebuie sa fiu cu prima ta ,,comentatoare” la postul de azi…adica chiar asa, e blogosfera plina de mamici model ce isi alimenteaza sanatos copiii ,iar parcul colcaie de mamici si bunici inconstiente ce isi indoapa bebelusii cu covrigi si pufuleti…Acum serios,ca un om care a facut pediatrie si puericultura si stiu cate ceva despre alimentatie,ma intreb cum am crescut noi totusi sanatosi si inteligenti fara avocado, quinoa,pudra de roscove…?Eu personal cred ca,nu e vorba neaparat de alimentatie sanatoasa ci de mamici care se iau una dupa alta si vor sa fie interesante ,ca na,e la moda totul bio sau raw vegan sau eu mai stiu ce alte lucruri…Da,e greu sa te mai hranesti sanatos astazi fiindca cam tot ceea ce gasim in comert e plin de conservanti,coloranti,E-uri,chimicale,hormoni,insa e aberant sa crezi ca iti poti tine copilul sub un glob de sticla si el va manca doar bio,doar ceea ce ci vitamine si cu valoare nutritiva adevarata…intr-un final merge in colectivitate,socializeaza si va vrea sa incerce…Da si eu sunt pentru un start cat mai bun si formarea unor gusturi culinare cat mai sanatoase si ok inca din copilarie,nici fetita mea nu a mancat pufuleti,biscuiti sau ciocolata pana mult dupa an si jumatate cand le-a descoperit la altii fiindu-i pofta…normal ca incerc sa ii dau un fruct sau un iaurt in loc,dar sunt situatii cand cedez tocmai fiindca e copil si mi se pare ca e normal sa doreasca si din astea,cu masura…E mai rau sa il privezi de tot ceea ce i se pare lui,,gustos” si mai tarziu sa ,,scape” in ele,sa manance pe ascuns(cunosc cazuri concrete de copilasi cu astfel de probleme) decat sa ii dai sa guste ocazional o felie de tort facut in casa sau un patratel de ciocolata…Totul tine pana la urma de moderatie si de o dieta echilibrata si nu inseamna ca daca tu ii dau orez expandat sa rontaie(sa stii ca tot atat de ,,gol” e din punct de vedere caloric e) in loc de un covrig ,copilul tau va fii neaparat mai sanatos sau tu esti singura care cunosti calea cea buna…Iar asta cu zaharul e ,,otrava” si painea alba plina de gluten,iar e o prostie la moda…nu zic Doamne-fereste sa le dam copiilor toata ziua asa ceva…in alimentatia copilului mic se utilizeaza zaharul cat de rar se poate,chiar deloc(insa nici alti indulcitori nu sunt mai ok daca va informati putin),iar partea cu glutenul,in afara celor care sufera de intoleranta la gluten,nu e o problema,nu inteleg de unde vine paranoia asta…Dar pana la urma e optiunea personala a fiecaruia in materie de alimentatie si nu cred ca trebuie sa iesi in evidenta aratandu-i pe altii cu degetul…

    • Asta cu glutenul e cea mai la moda isterie. Cred ca totul a pornit de la cercetarile dezvoltate in urma proliferarii intilerantei la gluten si teoria e ca (1) cerealele cu gluten au fost introduse in dieta umana mai recent, la scara istoriei, decat cele fara gluten, sau pseudo-cerealele si, deci, aparatul digestiv nu e complet adaptat la ele si (2) cerealele glutenice de le consumam in zilele noastre nu mai seamana, ca structura chimica, celor ancestrale, consumate inainte de industrializarea agriculturii, de unde, iarasi, insuficienta adaptare umana la ele.

    • Am gasit unele curate la DM (legume uscate, fara sare, conservanti si alte timpenii, morcov, sfecla, ceapa, cartof).

    • Buna 🙂 Tot caut si eu chipsuri de legume si nu gasesc, am intrebat in 4 DM-uri. Imi poti spune te rog, aici sau pe privat, marca chipsurilor sau de la care DM cumperi? Merci.

  12. Da …eu sunt de acord, sunt mama unei fetite de 11 luni si consider ca e important ca macar in primii ani de viata alimentatia copilului sa fie cat de cat ok.Nu trec in extrema alimentelor bio dar nici in alimentatia bazata pe pufuleti si cornuri cu ciocolata.
    Da si eu cand eram mica mancam aceste lucruri si le mancam intre mese si poate de aceea acum sunt obisnuita si cand ma plictisesc sa rontai ceva.E important sa le facem o baza in alimentatia sanatoasa, stiu ca incepand cu gradi ea nu va mai fi atat de sanatoasa , nu disper dar macar primii ani sa fie „puri” la capitolul acesta.
    Si eu sincer sunt satula de oameni care vor sa iti indese copilul cu pufuleti si daca refuzi frumos sa se uite la tine ca la un om ciudat care pana la 11 luni nu a incercat aceasta forma de diversificare.

  13. Sebi cere. Rar, dar cere. Ultima dată s-a lipit de o fetiţă cu o pungă de pufuleţi în mână şi n-a mai vrut să plece până n-a primit şi el unul. Tot arăta cu degeţelul către pungă.
    De hrănit, şi pe el au intenţia de-al hrăni cu porcării, dar refuză vehement. Fie fuge, fie se ascunde după noi. Într-adevăr, sunt şi persoane care mă întreabă dacă pot să-i ofere ceva. Atunci, iau ce primeşte şi le pun în geantă, cu intenţia clară de a nu i le da vreodată. Cred că, dacă merg să mă uit în geantă, am câteva bomboane pe acolo. Jeleuri nu mai am, că le-am mâncat eu.:))
    Eu, în general, nu merg prin parc cu gustări după mine. Rar am câte un fruct, şi mai rar biscuiţi sau rondele de orez. Când vin alţi copiii şi-mi cer, fie întreb mamele, dacă sunt prin peajmă, fie îi trimit pe ei să le întrebe.
    P.S. Scuză-mi incoerenţa, am cam rămas în urmă cu somul, de ceva timp.

  14. Uaiiii ce nebunie a iesit….Eu banuiesc ca cele care te judeca atat de aspru sunt mame de Tudor..Matei si Luca..Pariu? Asta ca o gluma. N-au inteles nimic din postul tau oricum.

    • Asta imi place si mai mult la mamicile cu bloguri…cand cineva le contrazice sau are alte opinii,sigur e ceva personal,fie n-am inteles noi nimic..Sunt curioasa cum crezi ca vei ,,controla” alimentatia copilului tau cand va fii suficient de mare sa refuze categoric anumite legume sau chestii sanatoase,cum ii vei explica cand ii va fii pofta de ceva dulce etc…Sigur nici noi nu mancam si nu avem in casa chipsuri,snacksuri si nu-i dau nici macar sucurile ,,naturale” din comert…
      Dar nu sunt nici asa de vehementa sau idealista sa-mi inchipui ca un copil nu va manca niciodata de la straini nimic si sa-i iau de sub nas un pufulete…Mami de Karina,2 ani. care refuza vehement rondelele de orez expandat.Si medic.

    • ”Cand va fii? ”,doamna doctor? Prima data v-o fi scapat,a doua oara insa…

    • Ba cred ca toate am inteles ideea, insa daca ni se da dreptul la replica, de ce sa nu o facem?
      Sunt simple pareri, unele mai rautacioase, altele mai putin sau deloc.
      Mie asta chiar mi s-a parut un subiect bun – Dovada, numarul parerilor expuse!

  15. Si eu am patit faza cu pufu, dar mai rau, adica dupa ce i-a oferit fetitei mele de 3 ani si i-am spus sa nu-i dea, cum am intors capul i-a dat pe sest si cand m-am sesizat si i l-am luat din mana s-a uitat la mine ca la o nebua si m-a certat ca-i daduse putin ce sar asa.
    Dar faza cea mai tare a fost la Cora, cand dupa ce am luat paine m-am intors sa o pun in carut si cand am terminat am vazut cum copilul meu molfaia un foetaj cu ciuperci. Am intrebat-o ce faci iubita? pe un ton usor de repros si toata lumea de la coada m-a luat cu stati doamna ca i-a dat doamna vanzatoare. Vai, cum nu gandisem… Ce caut eu sa decid ce manaca copilul daca doamna expert in nutritie vanzatoare ii da foietaj….

  16. Samabata in parc, la groapa cu nisip, apare o mama cu o fetita de 9 luni in carucior. Si ii tot indesa in gura pufuleti, pe care fetita ii scuipa. Intram in vorba (nu i-a oferit copilului meu pufuleti 🙂 ) si-mi spune printre altele, ca fiica ei refuza sa bea apa, asa ca ii da biscuiti si pufuleti, pentru a i se face sete si a invata sa bea din biberon, deoarece vrea sa o intarce si daca nu bea din biberon, cum isi va bea laptele? Trebuie sa recunosc, a fost cea mai „interesanta” motivatie pentru care un parinte ofera copilului pufuleti.

    In rest, si la noi iesitul in parc inseamna joaca, de mancat mananca acasa, iar pana acum nu s-a gandit nimeni sa-i bage mancare in gura, desi de oferit i s-a mai oferit, insa am fost intrebati de fiecare data. Avand in vedere ca plimbarea zilnica in parc are loc la ore destul de matinale, este destul de greu sa dam peste copii care rontaie cate ceva.

  17. Daca tot am citit articollul si toate comentariile nu ma pot abtine sa nu va povestesc 2 intamplari care m-au socat. Nu m-am putut abtine sa nu le explic mamelor, pe un ton cam agresiv, cat era de rau ce faceau ele..inteleg ca fiecare isi creste copilul cum vrea, dar cand vezi ca respectiva mama e efectiv limitata mintal, ca sa nu zic proasta, merita macar sa incerci sa ii explici ca greseste.
    1. Eram la un salon si o mama venise cu cei 2 baietei la tuns. unul din ei la gradinita, al doilea clasa intai parca era. Si cel mic plin de bubite, gen urticarie. Si cel mic povestea ca nu merge la gradinita ca a facut bubitele, ca s-a simtit rau, etc. Si il intreb de ce i-a fost rau..si ce imi raspunde??? De la CAFEA Whaaaat?:))) Si mama lui incepe sa imi explice senina cum intr-o dimineata nu a mai avut cacao sa le faca lapte cu cacao…si copii asta sunt obisnuiti sa bea in fiecare dimineata. Si daca nu a avut cacao, le-a facut o cafea mai lunga. Cu o fata pe care se vedea ca nu imi revin din ce debita femeia, o intreb „Cafea in loc de nesquick macar, adica cu lapte?” „A, nu…ca nici lapte nu mai aveam destul pt amandoi…. o cafea normala, mai lunga”. Si ea nu crede ca de la cafea a facut copilul reactia alergica sau ce avea el, da asa i-a zis doctorita. Sa ne intelegem, nu era vreo femeie saraca, fara posibilitati, etc…ci una care se vrea a fi mare doamna.
    2. M-am nimerit intr-o zi intre alte mamici si o alta „mare doamna” povestea cum ea dimineata la cafea se plictiseste si atunci fetita ei de 7-8 ani(nu mai stiu exact) sta cu ea in bucatarie. Si in timp a vrut si fata sa guste cafea si sa traga din tigara. Si ghici ce? „Acum bea si ea cu mine in fiecare dimineata un cappucino (ca nu ii fac cafea ,ca e prea mica) si ii aprind o tigara. Nu trage din tigara, mai pufaie asa cateodata”. din nou Whaaaat????
    Si scriind mi-am amintit si de nr 3. o doamna care vine la tuns cu fetita de 4 ani (cand am cunsocut-o avea cam 3 si umpic) la salonul la care merg eu. Si intr-o zi imi spune stilista mea ca ma roaga sa o scuz 20 de min, dar vine o mamica cu o fetita care e agitata si nu sta in scaun, si trebuie sa o tunda ca sa nu astepte. Ok, nici o problema. Te rog sa ma crezi ca m-a apucat plansul cand am vazut fetita si am plecat in alta incapere. Era o fetita patrata de grasuta ce era si care nu vorbea NIMIC!!! Gangurea ca bebeii de 6 luni, nu se uita la tine daca vorbeai cu ea …nimic. Nu statea in scaun pt ca mama ei nu se obosea sa o puna acolo…ea umbla prin salon si stilista dupa ea. Si incerca sa ii spuna fetei sa stea ep scaun, dar mama o repezea si ii spunea ca nu o va asculta, sa o tunda asa in picioare. Fetita vroia sa vorbeasca, se uita la mine, s-a asezat la mine pe picior si scotea niste sunete ciudate…da nu intelegeam ce vrea ca ea nu stia sa imi spuna. In tot acest timp (de fiecare data cand am vazut-o la salon) fata rontaia incontinuu bomboane. Cand a plecat mama am intrebat ce boala are fata. NICIUNA!! pe ea si pe verisorul ei le-au lasat mamele in fata tv-ului si acolo au crescut. A fost la doctori cu ea si i s-a spus ca nu e autista sau ceva, si ca pana la 4 ani nu ii pot spune sigur ce are, nici logopedie nu pot face cu ea pana atunci. Asta nu stiu daca asa e sau nu, nu mai are rost sa dezbat si asta. Intre timp fata a facut 4 ani, a fost la doctor…si are un retard usor(nu mi se pare tocmai usor, poate e usor fata de alte forme) din cauza ca nu s-au ocupat de ea. E in urma altor copii cu cativa ani. Merge la logoped si la psiholog..dar inca fata nu vorbeste nimic si are un deficit de atentie destul de mare. Si pt ca va spuneam de bomboane…intr-una din datile in care m-am intersectat cu fetita, stilista s-a pus sa stranga ambalajele de la bomboane. Si a strans 25! in mai putin de o ora. Eu personal vomit daca mananc 25 de bomboane intr-o ora.
    Poti sa te uiti la o astfel de mama si sa taci? Sau sa o asculti ca mai da si sfaturi despre cum se cresc copii? Eu nu, nu o sa ma abtin niciodata. Asa ca eu despre pufuletii si covrigeii doamnei din parc nu mai zic nimic, bine ca e doar cu pufuleti:)) Trebuie sa fim constienti ca unii oameni atata stiu si atata pot. Iar altii, si daca stiu mai multe din pacate nu isi permit financiar mai mult….nu au de unde sa dea 5 lei pe te miri ce biscuiti sanatosi..isi permit doar punga aia cu pufuleti sau un covrig.

    • De obicei logopedia se incepe dupa 4 ani. Pana atunci se incearca diverse jocuri pentru stimularea vocabularului.
      Din pacate nu-ti garanteaza nimeni ca daca hranesti un copil cum trebuie, il feresti de televizor si te ocupi de el cum trebuie va fi ok. Din pacate sunt tot mai dese cazurile de copii care vorbesc tarziu, care evita contactul cu ochii, care par a avea o forma de autism. Multe chiar in familii ok.
      Acum nu ca as fi pentru indopatul copiilor cu bomboane, dar poate mamica respectiva dorea putina liniste la salon, copiii la varsta asta pot fi foarte neastamparati, si daca mai au si frustrarea ca nu se pot face intelesi…

  18. Incearca si Parcul Tineretului, nu in weekend ca e plin de da pe-afara, dar in restul saptamanii e ok. Prin locurile in care mergem noi (fetita mea are 1 an si 10 luni) lumea e ceva mai civilizata decat cea descrisa de tine. N-am vazut copii bruscati de insotitori, poate doar certati, dar pe un ton normal, nu urlete, nu tipete. Majoritatea celor care isi aduc gustari au fructe. Fetitei mele (o mare pofticioasa) i s-a facut pofta cand a vazut un copil mancand banana si de atunci tre sa iau si eu fructe dupa mine (eu as fi preferat sa lasam mancarea pentru acasa). Mai vezi si cu grisine si cu biscuiti (cu pufuleti n-am vazut), au fost cazuri in care i s-au oferit si fiica-mi dar am reusit sa le parez la timp, ca oamenii nu-s prosti si daca le spui ca nu mananca pricep. De vreo doua ori a apucat sa le ia, le-a rontait, aia a fost. Sunt oameni din toate categoriile sociale, vezi si pui de pricopsiti calare pe tot soiul de masinute, si pui de necajiti care au doar ceva jucarioare jerpelite si stricate. Si se joaca impreuna fara fite din partea parintilor. Ma rog, jucatul „impreuna” la varsta lor inseamna sa se tolereze la groapa de nisip sau sa se joace cu jucariile altuia. Si am constatat ca si jucarioarele cele mai jerpelite si stricate pot fi fascinante pentru cei obisnuiti cu masinute lucioase si scumpe… Aici insotitorii pun jucariile copiilor lor la dispozitia celorlalti copii, caci toti vor sa incerce ce are celalalt. Fiica-mea a invatat foarte devreme ca daca vrea o jucarie de la un copil tre’ sa ii duca ceva interesant de la ea.
    Majoritatea insotitorilor sunt bunici sau bone, dar chiar imi par destul de destupate la minte, probabil ca parintii copiilor le pun la curent cu „ultimele” tendinte in materie de puericultura… Chiar ma distram intr-o zi cum o bunica ii spunea altei bunici sa nu ii mai spuna nepotelului ca „e rau”, ca tre’ sa-i spuna ce ceea ce face e rau…In fine, vroiam sa-ti spun ca mie uneia chiar imi place in parcul asta, sunt si multe minusuri dar pentru noi chiar e ok.
    Poate ar fi bine sa frecventati mai mult un anumit loc de joaca pentru ca Sofia sa ajunga sa si (re-)cunoasca cativa copilasi, poate asa ar fi mai distractiv si pentru tine. E incredibil cat de usor invata unii de la altii, prin imitatie.

    • e departe Tineretului de noi, din pacate, stiu ca e un parc fain, am stat in zona o vreme, ba ne-am si cautat apartament acolo, dar n-a fost sa fie…

  19. Eu cred ca exagerati toti cu pufuletii, sunt doar malai cu sare! E adevarat ca nu trebuie sa inlocuiasca o masa, dar cativa pufuleti intr-o zi oarecare n-au omorat pe nimeni. In rest, si eu sunt de partea celor „ciudati” care nu-si hranesc copii cu ciocolata, prajituri din comert, carne din comert, etc. Incercam sa ne hranim toti trei, cat mai sanatos si mai bio. In ceea ce priveste zaharul, nu cred ca e o problema daca e folosit rar. Sunt si alte modalitati de a indulci prajiturile, zahar brun, sirop de agave, sirop de artar etc. Oricum, cand o sa mai creasca o sa manance ce vrea el, asa ca nu-l poti feri la nesfarsit. Trist e ca se va duce in societate, si va fi pus la colt de colegii mancatori de ciocolata, prajituri si cola. Atunci chiar nu stiu ce poti face, doar sa speri ca va refuza.

    • nu cred ca va fi pus la colt, cred ca va fi tentat si invitat sa guste. si va gusta sau nu, om vedea. pina atunci insa, daca tot am control, decid sa ii ofer un start curat.

    • Cu siguranta va gusta, dar eu sper ca nu ii va placea foarte mult. Si chiar daca va manca, va manca doar ocazional, si cred ca nu-si va schimba radical felul de a manca.Copilul nostru a mancat si prajituri cu zahar si covrigi si pufuleti, dar numai ocazional si foarte putin. Noi ii facem des prajituri cu sirop de agave, si i le dam in loc de gustare. E adevarat ca noi suntem singurii „ciudati” cu borcanasul de ciorba dupa noi in mall, dar asta e alegerea noastra.

  20. Eu una sincer m-am saturat despre postarile cu intamplari din parc, au devenit repetitive. Stiu, nu ma obliga nimeni sa citesc blogul, insa inainte il citeam in fiecare zi cu mare placere.

    • Eu citeam o saga: „Cantec de gheata si foc” de George R.R, Martin. Prima carte mi-a placut enorm, a doua mai putin, a treia si mai putin si a patra deloc. De curand a aparut a5a. In cautarea suspansului, scriitorul deja este penibil cu lungitul peltelei. Parerea mea. Am renuntat sa il mai citesc, nu ma intereseaza cum se termina, m-am dus la librarie si mi-am cumparat alte carti de alti autori.
      Am raspuns la comentariul asta ca era ultimul dar vad mai multi nemultumiti aici. parerea mea: duceti-va la librarie si cumparati-va alta carte daca asta nu va place!!!
      Mie inca imi place 🙂

  21. Oai…Ioana ai vaccinat sau nu puiutul de om?? Sa vezi asta subiect de dezbatere..cat o punga intreaga de pufuleti.
    Dar…de ce nu sunt buni pufuletii?? Sunt din faina de porumb, apa si teoretic sare. multi sunt chiar nesarati ca suspectez ca au pun un praf de sare peste camionul incarcat de pufuleti.
    Luminati ma si pe mine ca maine poimaine imi sare cineva la gura copilului cu un pufulete.

    • Am scris acum citeva zile despre de ce nu am de gind sa spun public daca am vaccinat sau nu, inca se mai dezbate la postul ala…

      „Produsul conţine o serie de aditivi alimentari foarte periculoşi, în special E 102, E 124, incriminaţi în declanşarea sindromului ADHD (hiperactivitate şi deficienţă de concentrare). Tatrazina E 102 le poate provoca celor mici astm, rinită, urticarie. Mai mult, creşte incidenţa apariţiei unor tumori tiroidiene. E 102 alterează percepţia şi comportamentul, producînd stări de confuzie. Roşu Ponceau, E 124, are potenţial cancerigen, doza zilnică admisă pentru el fiind de 4 mg/kg corp.”
      de aici: http://hotnews.re/nutritionistii-darama-mitul-dietei-cu-pufuleti/

    • Articolul e cam vag. E ca si acum ar spune ca biscuitii sunt nesanatosi. Pai care biscuiti? Toti? Sunt pufuleti cu mai multe ingrediente, cu arome, aditivi, unii colorati etc si sunt aia simpli cu malai, apa si sare. Daca minte eticheta si de fapt malai inseamna un amestec de chimicale, atunci nu putem avea incredere in nicio eticheta.

    • Cred că articolul nu vorbeşte despre pufuleţii simpli (cei galbeni, „clasici”), ci despre ăia coloraţi etc. Pe pungile cu pufuleţi galbeni scrie clar că nu au aditivi.
      Eu i-am dat fetiţei mele pufuleţi bio.

  22. Nu mi-aș permite să comentez problema alimentației, dat fiind că nu am copii; dar sincer, mi se pare oarecum… nepotrivit comentariul despre nume. Atât al tău, cât și al cuiva de mai sus („Eu banuiesc ca cele care te judeca atat de aspru sunt mame de Tudor..Matei si Luca..Pariu?” ) – o glumă, zice-se, dar există glume bune și glume proaste. Personal, o consider proastă (pe glumă, să nu se înțeleagă altceva).

    Până la cap și la coadă, Tudor, Matei și Luca sunt niște nume superbe. Destul de răspândite momentan, e drept, poate și din motivul ăsta se ajunge uneori la nume grotești: tocmai din sforțarea părinților de-a evita numele comune, de care sunt pline parcurile 🙂

    Nu-ți impun ce să scrii, desigur, dar din câte te-am citit, sunt convinsă că poți scrie și fără aluzii de felul ăsta.

    (oare câți dintre comentarorii de mai sus mă vor pofti să-mi iau seama și să nu mai citesc dacă nu-mi convine, mă întreb 🙂 )

  23. Era o vreme cand citeam cu pofta si bucurie ce scriai. Te implicai in proiecte interesante si emiteai opinii pertinente. Apoi mi s-a acrit si mie de atitudinea ta de „eu am dreptate si toti cei din jurul meu care nu se conformeaza, se insala amarnic si vor muri innecati cu pufuleti si fum de tigara”. Stiu precis ca n-ai cum sa intelegi ca nu toti oamenii pe care ii intalnesti in parc isi permit fructe goji sau fructe uscate, ca nu toti oamenii pe lumea asta pot aloca hranei sume suficiente incat sa isi permita sa gateasca acasa bio si supra-sanatos.
    Nu spune nimeni sa discutati despre divorturi si cupluri mediatizate intens. Dar ceea ce faceti voi aici – barfiti oameni insuficient informati sau finantati din diverse motive, aratati cu degetul si emiteti teorii si instaurati paradigme- e echivalentul „Acces Direct” (poate ca e comparatie dura- nu cunosc alt show TV, pentru ca nu aloc timp sub nicio forma televiziunii- indiferent care ar fi ea) al mamicilor.
    De ce nu puneti bazele unor campanii de informare? De ce nu luati atitudine in mod unit, ca sa realizati schimbarea? Nu spun ca e normal sa li se ofere copiilor in crese si gradiniti alimente supra-procesaten (in genul cornurilor cu ciocolata), dar daca stati si va vaicariti fiecare de ce vede sau aude sau pateste in parc nu veti obtine nimic. Decat poate lamentari la unison.
    P.S. Tocmai mi-am amintit de ce nu te mai citesc de multa vreme. Ce nebunii fac oamenii de la ploaie… Emit pareri in locuri supra-saturate de asa ceva.

    • hadasa, uite comentariul asta al tau e genul e lucru care-mi strica nu doar ziua, ci si increderea in oameni in general. Dac-as putea, ti-as interzice sa ma mai citesti. Nu e ca si cum am vreun beneficiu de pe urma lecturii tale, ba dimpotriva. Cind scriu despre restaurante, nu e bine, ca ma laud ca mi le permit. Cind scriu despre ce gatesc acasa, iar e rau, ca ma dau mare ca am cuptor electric (?). Cind scriu un post ca cel de azi, in care nu judec, doar expun niste fapte, ca niste oameni sa inteleaga ca 1. nu e ok sa oferi mincare copiilor altora fara sa le ceri acordul si 2. nu e ok sa nu-ti asumi responsabilitatea pentru deciziile pe care le iei in numele copilul tau, devin brusc Acces direct. Stiu ca nu pot multumi niste mii de oameni, nici nu-mi propun, 2-3 pe rind sint tot ce pot spera. daca obtin mai mult, cu atit mai bine.
      E obligatoriu ca eu sa fiu politicoasa cu absolut toti cititorii mei (imi asum asta si incerc s-o fac de fiecare data), in schimb trebuie sa rezist cu stoicism tuturor celor care au alta opinie si in loc s-o expuna elegant (ca multi altii), isi permit sa ma jigneasca. la mine in casa, pe banii mei si pe timpul meu. pai daca nu ma mai citesti, pentru ce intri aici sa-mi scrii? cui serveste asta? ce bine ai facut si cui? in afara ca te-ai racorit nitel in urma a cine stie ce lucruri care te-au enervat pe ziua de azi.
      nu stiu ce astepti de la mine, sincer. si nici de ce-ti pasa.

    • Adevarul este ca, rusine sa imi fie, am un job destul de relaxant si nu vin pachet de nervi de la birou aproape niciodata. Deci, nu, nu mi-am racorit cine stie ce nervi in comentariul anterior. Dar ma bucur ca l-ai citit. Ce nu ma bucura e faptul ca n-ai inteles ideea comentariului: faceti ceva in mod unit in privinta asta. Si dezvoltati putin toleranta fata de oameni care sunt altfel decat voi. Pentru ca niciunul dintre noi nu suntem standardul dupa care se misca lumea. Nu mai aruncati cu pietre, barfe, opinii. Fiti mai toleranti unii cu altii.
      Sunteti, cred, sute de mamici care cititi acest blog. Puneti bazele unei campanii. Pentru ca nu veti shimba lumea in bine enervandu-va degeaba. Intre atatea femei capabile si educate, se poate gasi cineva sa managerieze o campanie. Se pot isca idei geniale.
      Dar in loc sa faceti asta, ramaneti in bula voastra bio formata din produse cumparate de la DM si va mirati ca lumea merge rau.
      Motivul pentru care am intrat este ca m-am gandit in mod serios in ultima vreme la subiectul copii. Dar… m-ati vindecat, nu-ti face griji.
      Nu incerca nimeni sa te jigneasca pe banii tai, timpul tau, la tine in casa. Nu inteleg de unde ti-a venit. Desi, pe banii tai si pe timpul tau, tu denigrezi oameni cu usurinta. Dar atunci nu se pune, ca e blogul tau. Si ei nu sunt oameni, ei dau pufuleti copiilor.

    • La modul serios, esti cea mai mare naiva daca tu crezi ca oamenii astia, denigrati aici pe blog, nu stiu ca shaorma, cafeaua, ciocolata, lotto aia cu gust de pizza si cate si mai cate nu au nimic nutritiv in ele. Tu chiar crezi ca ei nu stiu ca un mar e mai bun decat un chips cu gust de barbecue? Doar ca le e mai la indemana asa, nu vor sa fie informati pentru ca le e lene sa gandeasca, pentru ca a fi informat atrage dupa sine responsabilitate si asumarea ei. E mai usor sa fii in turma. Si sa faci un bine cu forta nu se poate. Nici nu poti sa-i informezi impotriva vointei lor.

    • Terminati cu atitudinea asta de „suntem saraci, suntem vai de noi de dezinformati…. sa vina cinevaaaa sa ne ajuteeee si sa ne bage pe gat informatii utile ca noi saracii de noi, nu prea putem… Nu, nu avem nicio problema de natura mintala doar ca ne e lene”. Da, inteleg sa-i ajutam pe cei care nu i-a inzestrat natura dar cand vine vorba de lene… nu mai are nimeni nicio scuza. Pentru ca, asta e ghinionul nostru, trebuie sa ne informam si sa ne asumam responsabilitatea pentru deciziile noastre. Asa e viata.
      De ce sa faca Printesa urbana o campanie nationala de informare? Ocupa vreun post de ministru/premier/parlamentar sau face parte din nu stiu ce partid ca sa se ocupe cu informarea maselor si cu binele tarii? Nu vad logica…
      De fapt, stai, logica e sa ne bage pe gat altii informatii ca noi suntem prea gaini ca sa le aflam pe cont propriu.

    • Mai, nu, nu suntem prea gaini sa le aflam pe cont propriu. Cei care avem acces a internet, avand in vedere ca suntem printre tarile cu cel mai putin trafic/acces la internet per cap de locuitor.
      Nu, nu ea in mod particular. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa fii parlamentar/premier sau sa ocupi un alt post similar ca sa atragi atentia asupra faptului ca in gradinite sau scoli nu au ce cauta astfel de alimente. In mod public. Unit. Daca vrei schimbare. Daca nu, asta este.
      E drept, e mai simplu sa stam in fata laptopului sau TV-ulu isi sa ne minunam.

    • Ce sa schimbi cand coana Maricica ii da crenvursti la 2 ani si cand incerci sa ii spui ca al tau nu mananca asa ceva, se uita la tine la extraterestru? Ti se pare ca oamenii astia sunt dornici de schimbare sau de acumularea de noi informatii privind nutritia? Si in gradinite lucrurile stau la fel de prost pentru ca parintilor nu li se pare nimic in neregula cu ce mananca odraslele acolo, pentru ca si ei acasa, tot ciocolata si suc le dau. Se perpetueaza acelasi comportament ppeste tot…
      Noi vorbim de atitudinea celor din orase, care mai toti au net, intre noi fie vorba. Dar mai exista si la tv emisiuni care promoveaza mancarea sanatoasa: Ce se intampla doctore, aia a lui Carmen Bruma, dr Mencinicopschi mai apare si el din cand in cand in peisaj.
      Dar mai bine ne uitam la Maruta si telenovele coreene ca acolo nu trebuie sa mai gandim atata.

    • Adevarul este ca daca voi, cei care sunteti direct afectati de situatia asta, nu veti lua atitudine, n-o va face nimeni. Si daca voi nu va puteti schimba perspectiva din acest punct de vedere, nu ne putem astepta nici la tanti Maricica sa invete sa nu-i mai dea cremvusti unui copil (explicatie: adica daca voi nu va schimbati perspectiva si sa luati atitudine in mod public, atunci nici de la tanti Maricica nu ne putem astepta la mai mult.)
      In mod clar, ma lupt cu morile de vant.

    • Atitudine se ia cam peste tot, asta daca stii sa discerni si sa filtrezi informatia. Chiar si la tv mai exista Oana Cuzino, Carmen Bruma, dr Menci care mai zic de mancare… Daca tu crezi ca Danonino e cel ma sanatos pt copilul tau doar pentru ca aia zic in reclame ca ei au vacute in fabrica de la care provine laptele atunci…
      Eu nu incerc sa schimb pe nimeni, e o naivitate fara margini, ce pot sa fac e sa ma schimb pe mine si sa incerc sa fiu un exemplu pt ceilalti.
      Tu nu te lupti cu nimic, stai pe canapea si astepti sa vina Ioana sa-ti faca o campanie de nutritie… Si sunt atatia ca tine…

    • Eu nu lupt pentru nimic? Imi pare bine ca ma cunosti asa de bine. Ce altceva stii despre mine? Spune-mi si mie, s-ar putea sa aflu chestii noi.
      Nu, nu astept sa vina cineva sa imi faca o campanie despre nutritie MIE. Nu asta incercam sa spun.
      Dar daca nu ai reusit sa intelegi pana acum ce incerc sa transmit (adicatelea voi, care va cunoasteti pe diferite bloguri si socializati si aveti aceleasi probleme, luati atitudine ca sa le rezolvati in mod unit), nici nu voi mai incerca. Nu mi se pare normal sa lupt cu o minte inchisa intr-o ‘curte’ care nu e a mea.

    • Cand era fiul meu la gradinita in Romania,primeau zilnic la gustare,inainte de a pleca acasa,dulciuri.Invariabil,dulciuri.Tot soiul de napolitane,bomboane,ciocolata…Din aproape 300 de parinti,cativa am luat atitudine,am mers la directoare si am propus sa li se dea fructe.Aaa,nu se poate.De ce? Pentru ca nu are cine sa mearga sa le cumpere! Dar cine cumpara dulciurile,nu poate sa cumpere fructe? Doar si painea se cumpara zilnic,sau? Nu se poate si basta.Bun,am spus ca mergem noi,parintii si aducem factura…le luam din locuri sigure…Nu,nu si nu.Imaginati-va ce era in gradinita la ora de plecare,cu atatia copii care desfaceau si mancau dulciurile alea…ambalaje pe canapele,pe dulapioare,pe scari…Cum sa convingi copilul sa nu manance.,cand nu am putut convinge factorul de decizie…E trist.
      S-ar putea si in Romania altfel si merita si copiii nostri un altfel de start.Preferintele alimentare,gusturile,obiceiurile sanatoase se dobandesc din primii ani,ca si educatia dealtfel.

    • Oh, in sfarsit cineva care pricepe! Probabil faptul ca nu mai locuiesti in tara (din care am inteles) contribuie la…

    • Da, in cazul asta iei atitudine pentru ca e vorba de copilul tau care mananca la gradinita aia dulciuri. Si trebuie sa ai grija de el.
      Dar, in parc, pentru copiii altora, ce poti sa faci?
      Oricum nici asa nu se rezolva mare lucru, dupa cum vezi…

    • Hadasa, in mod normal, as fi de acord cu tine, macar partial. Dar modul nu e normal, si-ti spun de ce, dupa capul meu, din observatii personale: sunt oameni cu internet, cu facultati si poate si scoli mai inalte, care habar nu au de ce au internetul ala in casa! M-am chinuit cu o familie mai putin avuta sa-i conving sa nu renunte la a alapta primul copil, pentru ca e mai sanatos si mai ieftin (daca tot nu stateau bine cu banii). In timp ce sotul lucreaza la un doctorat in teologie si utilizeaza internetul in scopul asta, nu putea sa dea o cautare sa afle ce plante stimuleaza lactatia. Le-am conspectat eu un material si le-am cumparat, la vremea aia, Galactogil si ceaiuri de fenicul, anason etc. Rezultatul a fost ca, dupa ceva vreme, mi-au spus ca fata vomita laptele produs de mama in urma stimulentelor galactofore si au trecut-o pe lapte praf… Mi-am batut, sau nu, capul degeaba? Mi-am!
      In parc, in functie de interlocutor, risti sa ti-i iei zdravan in freza, eventual la propriu :D. Sunt oameni pe care NU II INTERESEAZA sa afle mai multe, sau sa faca mai bine. Fie sunt indolenti (unii, nu toti, vorbim despre unii), fie nu concep ca exista si alt mod.
      Apoi, categoria cea mai… periculoasa pentru propriii copii: cei cu ceva instructie (facultati, mastere etc.), cu joburi OK, teoretic plasati in clasa de mijloc dupa venituri, posibilitati de cunoastere etc. Nici p-astia nu-i intereseaza ce baga-n copii! Isi hraneau copilul de 3 ani cu cremwursti „de pui, sunt foarte sanatosi”. Bine, dar, stii , sunt pasta de oase, zgarciuri, adaosuri si condimente…? Vaiiii, nuuu, sunt de pui.
      Sunt putini oamenii care nu stiu si sunt interesati sa afle si sa si practice. Celor saraci li se pare ca oricum nu au nici o sansa, deci ce sa-si mai bata capul? Celor mai putin saraci li se pare ca nu e dracul chiar atat de negru, daca toata lumea mananca si n-are nimic, lor de ce li s-ar intampla ceva?
      Apoi, o „campanie” cam e apa de ploaie. Campania ar prinde la oamenii care sunt si destupati la minte, or tipa de 28 de ani care-si infunda copilul cu pufuleti numai daca nu vrea nu afla ca pufuletii is naspa. Da, mamaia poate afla mai greu si e o noutate pentru ea si unele pricep, altele nu (soacra mea, care incearca sa nu critice optiunea mea, dar isi afirma parerea ca sunt buni, ea mananca mereu si se simte foarte bine :D). Si mai e si fantastica rezistenta a oamenilor cu replica „Da’ ce, e copil, din cand in cand, ce-are?” (mama mea, cand vine cu pateuri pline de margarina la nepotul ei, dar, paradoxal, apreciaza decizia unei prietene de a nu oferi ciocolata copilei ei!?)
      Altfel, sunt de acord cu tine, suntem, unii dintre noi (me included) prinsi in bula noastra de interes fata de ce bagam in gura, ignorand ca in Cornul Africii sunt in PERICOL DE A MURI DE FOAME MILIOANE DE COPII SI ADULTI :-(. Daca ne-am raporta la aia, am manca si scaieti si-am zice bogdaproste!

    • Imi si imaginez o mamaie de 70 de ani (bunica Printesei face exceptie, ca le are cu Internetul) care are grija de nepotelul ei, cum intra ea pe Google si intreaba acolo: „Care mancare e nesanatoasa, maica?” Unii oameni nu au Internet sau computer, altii muncesc pana seara la 6-7 si nu-s din aia care pot sta pe net la birou si ajung acasa obositi si numai timp de net n-au. Unii sunt intr-adevar oameni simpli care nu numai ca n-au acces la informatie, dar daca ar avea, nici n-ar sti ce sa caute si ce sa citeasca. Si sunt si unii carora efectiv nu le pasa sau nu cred ca dauneaza. Atitudinea asta e foarte des intalnita. „Ei na, face rau, ce sa zic…” Si pe mine ma revolta tare si incerc sa explic celor cu care intru in contact si chiar si pe net… nu vreau sa fiu rautacioasa, dar consider ca daca am o informatie, ar trebui sa incerc sa o transmit mai departe. Am cunoscut o tipa, educata, stomatolog, care bea zilnic cola fara zahar, cu aspartam. I-am zis in diverse feluri ca nu e bine, i-am trimis si articol despre o persoana care a suferit serios din cauza aspartamului… N-a avut de zis prea multe, decat ca „I cant help it”. Exact asta face aspartamul, creeaza dependenta. Dar cand zici celor care consuma, iti rad in fata. E frustrant uneori sa incerci sa „educi” lumea.

    • hai sa sintetizam cateva lucruri.
      1. e bine ca avem un tel comun, sa fie totul cat mai bine.
      2. daca am reusit sa fim si mai uniti ar fi si mai bine.
      3. fiecare om decide de-a lungul vietii ce sa faca. de la mancare la scoala si asa mai departe. problema apare cand un alt om, decide viata unui alt om. adica relatia parinte copil. banuiesc ca aici suntem toti de acord, copii fiind, ne-am fi dorit de la parintii nostrii tot ce era mai bun. asa ca de ce sa nu o facem si cu astia mici ?
      4. Food Inc. se gaseste pe imdb, si arata problemele foarte serioase cu care se confrunta societatea moderna in sistemul de procesare. pe langa asta mai vine si Earthlings.
      5. Romanul din pacate inca mai are ideologia muieti is posmagii….dar cand e vorba sa fie ceva facut nu se face. Cauta scuze.
      6. nu trebuie sa fie nici o miscare civila in acest sens. Fiecare insa are capacitatea sa se auto-educe si sa se informeze. Informatia in ziua de azi a devenit atat de mare si de vasta si atat de usor accesibila, incat a te plange ca nu poti e incredibil.
      7. TED. si pe langa TED si RSA. exista si subtitrari pentru lenesi. Abordeaza toate problemele actuale ale societatii. De la educatie la tehnologie, muzica, arte si alte cele, gasiti tot ce va doriti acolo. Trebuie doar search si play.
      8. Copii nu pot lua decizii, de aia suntem noi aici. Insa constant ca termenul adult se raporteaza doar la o varsta. Adica ai varsta si atat. Ai 30 ? ooo esti deja un adult matur si intelept si etc. Si totusi… nu zic ca lumea ar trebuii sa fie perfecta, dar…. exista un tratat de alimentatie scris de un roman pe la inceputul anilor 1900. Vreti sa stiti ce mananca un taran acum aprox 100 de ani ? O sa va cruciti. Avem azi o mare diversivitate de legume fructe si animale pe care le putem consuma.
      9. The truth about Monsanto. daca reusiti sa intelegeti filmul, la sfarsit veti recicla si uleiul pe care il aruncati in chiuvete. ( chiar , cati fac asta ? )
      10. Reciclare selectiva ? Am asteptat ani sa avem unde sa reciclam bateriile.
      11. abia astept sa vad discutiile despre scoala si materiile predate. Suntem adulti si suntem delasatori. dam vina ca avem program incarcat, ca nu stam sa citim etichetele , ca daca ii dam si lui o data nu strica. Suntem experti in a cauta scuze si chiar si eu ma regasesc uneori aici. Da e adevarat am crescut cu o alimentatie nesanatoasa, cu o viata altfel, cu mai mult timp liber, si mai putin tv. Dar in fuga dupa bani, e mai usor sa il lasi in fata tv-ului, sau a laptopului, decat sa iesi o ora cu el in parc, ca deh, esti obosit de la munca.
      12. exista niste diferente enorme intre generatii. Lumea se schimba mult mai repede uneori chiar si pentru mine. Oare cati dintre voi stiu de proiectul initiat la Timisoara intre cumparatori de produse direct din curtea taranului, stimulat altfel sa produca, si vand direct unor oameni care nu sunt intermediari.
      12. orice lucru este greu la inceput si nu va da rezultate din prima. se face treptat si inceputul e mai greu. dar trebuie sa iti doresti lucrul ala.

  24. Printesa, deja incepe sa-mi fie frica cand vad vreun titlu ca asta :))).Nu de alta,dar de teama de a afla ce stupiditati mai gandesc oamenii din parcuri,ce prostii le mai dau sa manance bebelusilor, cum mai asculta ei cate o convertatie privata,dar se reped cu sfaturi. Eu inca nu am copil,dar interactionez destul de des cu ei (sunt studenta la stomatologie) si raman uimita de cate prostii le dau parintii sa manance si apoi vin si ne spun „asa le-au iesit dintii,cariati,pe cuvaaant”.

  25. Imi pare rau sa va dezumflu si mitul asa-ziselor inofensive galete de orez expandat, insa acestea nu sunt nici pe departe sanatoase, si nici macar inofensive. Documentati-va despre procesul de extrudare (=expandare) a cerealelor, este unul foarte toxic.

    http://dailymom.ro/alimentatia/articole/secretele-cerealelor
    http://www.formula-as.ro/2008/806/nutritie-55/alungati-dusmanii-din-farfurii-9139
    http://www.consumerhealth.org/articles/display.cfm?ID=20011005222648

  27. Am tot citit ca oamenii se iau de tine pentru ca scrii intamplari din parc. Eu nu am copii si nici nu vreau sa am prea curand, insa citesc cu placere blogul tau in fiecare zi pentru a afla ceva nou. Nu ma gandisem niciodata la subiecte de genul: ce mancare trebuie sau nu sa ii dau copilului meu, dar acum ca citesc mi se pare foarte util. Nu stiam nici macar starile pe care le ai atunci cand esti gravida(chiar nu m-a interesat domeniu acesta) dar nu imi pare rau ca am citesc chiar daca nu ma intereseaza in momentul de fata acest lucru. Poate imi va fi util candva, o sa imi amintesc de ce ai scris tu. In plus, daca aceasta este viata Ioanei acum, ce ar putea sa povesteasca: despre cum isi dadea intalnire cu baietii pe la 22 de ani? Ar fi aiurea.
    Intamplarile pe care le are acum sunt mult mai importante, Sofia este cea mai importanta si tocmai, vrea sa impartaseasca bucuria/indignarea (din parc) cu noi. Daca nu va mai convine, nu mai cititi. Nu cred ca va obliga cineva.
    Este parerea mea, am 23 de ani si imi place ce scrii. Chiar imi este foarte drag de Sofia si mereu sunt curioasa ce a mai facut nou.

  28. In primul rand sunt mama de Tudor asa ca daca vi se pare ceva rautacios in comentariile mele sigur de la asta e. In al doilea rand eu le-am mai scapat copiilor si un pufulete, un covrig, un suc, eu zic ca atata vreme cat nu devine un obicei e ok. Si in al 3-lea rand eu urasc ca ai mei copii sa primeasca de mancare de la straini din parc. Stiu eu cand s-a spalat pe maini ultima data respectivul? Sau unde a fost depozitata gustarea?
    Din pacate am de furca rau ca ala micu, cum vede pe cineva mancand cum se posteaza langa, de parca ar fi cel mai mare mancacios de pe planeta. M-am luptat si enervat cu incapatanatii pe care-i refuzi politicos si ei tot insista sa-i dea cersetorului meu.
    Si in ultimul rand abia astept sa scrii. Eu una citesc si recitesc si rerecitesc… si abia astept o noua postare

  29. Printeso, in copilaria mea mama imi permitea sa mananc doar cate un patratel de ciocolata zilnic. Si nu pt ca nu aveam. Acum daca desfac o ciocolata o mananc intreaga si poate mai desfac una. Nu-s obeza, fac parte din categoria aia de fericiti care nu se ingrasa, insa sunt perfect constienta ca daca nu mi se impuneau restrictii atat de drastice in copilarie nu eram acum atat de hulpava.

    • Nu stiu daca e neaparat o regula. Eu cand eram mica am mancat de toate. Nu-mi amintesc sa fi mancat dulciuri zilnic, dar stiu ca am bait si cico si am mancat si eugenii si altele. Deci nu mi-amintesc sa mi se fi interzis dulciurile, iar acum sunt efectiv dependenta de zahar. Imediat dupa ce termin de mancat pranzul sau cina, simt nevoia de dulce. de cele mai multe ori poftesc ciocolata. Niciodata nu mananc in cantitati mari, insa oricum nu e bine. Cred ca e mai bine daca se poate controla din timp, ca sa nu se ajunga la dependenta. Incerc de cele mai multe ori sa inlocuiesc cu fructe, dar oricum nevoia de zahar e acolo si ma lupt cu ea….

    • N-am probleme mai. Nici glicemia nu trece de limitele admise. Cum am tot fost gravida si am alaptat am facut o gramade de teste. Probabil ca si ciocolata ma iubeste pe mine la fel cum o iubesc si eu. ♡

  30. Wow, blogul tau imi aduce informatie noua! Eu nu am copii si, sincer, nu m-as fi gandit niciodata ca daca as oferi unui copil pofticios un pufulet sau o bomboana in parc (sau oriunde) mama lui ar fi atat de indignata!
    Dar, luand in considerare si reactiile altor mamici prezente aici pe blog, voi sti cum sa ma comport corect in atare situatii!

  31. Eu cred ca nu putem face comparatie cu ce mancam noi acum 30 de ani fiindca nimic nu mai este cum a fost. Painea si produsele de panificatie, pe vremea copilariei noastre, erau din apa +faina+ drojdie+ sare. Faina era din grau si atat, apa era din fantana, sarea era Na Cl si atat.
    Ia sa vedem acum din ce-i facuta apa de paine, din ce-i facuta faina din paine etc?
    Nu, nimic nu mai este cum era odata si asta spre nefericirea noastra si fericirile producatorilor de conservanti, E-uri, adaosuri de gust si aspect (culoare).
    Pana la urma, e bine sa fim informati mai ales cand este vorba de mancarea copilasului.

  32. wow! 96 de comentarii in 2 zile.. voi chiar aveti timp!!
    eu una, mama si cu job, mai nou, abia am timp sa intru pe net..

    da, subscriu la faptul ca bietii copii manca multe porcarii, dar pana la urma e alegerea familiei lor sa fie DEZinformata, iar pana la urma la gradinite ce credeti ca le da?
    Eventual daca ai 300euro sa dai pe luna la o gradinita/cresa mai speciala si atenta la stilul alimentar, altfel.. asta e 🙁

    • sigur ca e alegerea lor, eu vorbeam despre oamenii care baga chestii in gura copilului meu!
      (si nu-s doua zile, e o zi doar de cind am postat, deh, subiect fierbinte si asta, inca unul de evitat pe viitor) 🙂

    • Nu înțeleg de ce-ai evita subiectele controversate. Ce riști? Să se certe comentatorii? Ai moderarea la îndemână. Să-ți spună lumea că nu e de acord cu tine? Cred că poți trăi cu asta 🙂 Să pierzi niște cititori? Asta e…. dacă-i pierzi pentru că au altă părere decât a ta, n-ai pierdut nimic 🙂 Dacă-i pierzi pentru că, dintr-un motiv sau altul, vor fi dezamăgiți de tine…. so is life 🙂

      Dar dacă eviți toate temele intense, ce rămâne? Retețe? Cred că numai cu alea n-ar fi niciun risc de scântei 😀 Pliz, nu-ți transforma blogul într-unul culinar 😀

    • Aaa nicio grija ca nu gatesc asa des. 🙂
      Evit subiectivele controversate pentru ca n-am energie sa inghit rautati: emailuri, amenintari, hate speech, sint satula de mizeriile astea sincer si mi-e foarte usor sa scriu despre altceva. 🙂

  33. Nu inteleg de ce a starnit atata indignare articolul asta. Totusi nu pot sa nu remarc ca cei indignati sunt cei fara copii, prea putin din cei care au deja un copil si oricum aceia sunt mai ponderati 🙂
    Si mie mi s-a parut un pic rautacioasa remarca despre frecventa numelor la copii dar e un pic cam adevarata. Chiar si pentru numele de Sofia. Un nume foarte frumos dar foarte frecvent in ultima vreme. 😉
    Pe mine ma doare fix la 15 m de spate de educatia alimentara a lui X si a lui Y, nu am nicio intentie sa fac campanii sa schimb pe nimeni, accesul la informatie este nelimitat, cine vrea se informeaza, cine nu… sa bage cola cu chipsuri pana ii vine acru!
    Daaaaaaaar pana la copilul meu!!! Sau cainele meu! Pe mine m-a costat milioane mania unui vecin de a-mi hrani cainele cu prostii ce credea el ca e bine. A trebuit sa imi iau concediu si sa supraveghez curtea o zi intreaga ca sa vad de ce era cainele meu plin de bube si de eczeme, de ce slabea si vomita.
    Fratilor, mancati ce vreti voi, decizia voastra, stomacul vostru. Si in virtutea aceleiasi libertati si egalitati lasati-ma si pe mine sa aleg cu ce ma hranesc eu si cu ce imi hranesc copilul. Punct.

    • copilul nu poate decide in locul tau. punct. daca ti-a pasat de caine iti va pasa si de copil. punct. esti direct responsabil pentru viata copilului. punct.

    • Si eu nu tot asta am zis? Ca imi doresc sa fiu lasata sa decid cat pot eu de bine pentru copil asa cum am decis si pentru caine? Si daca eu cred ca zaharul e rau si pentru mine, daramite pentru copil nu e normal sa imi revendic dreptul de a refuza zaharul? Sau cola, sau chipsurile etc.
      Care e treaba cu punctele ca nu am inteles.
      De fapt nu prea am inteles mesajul tau.

    • posibil sa fi citit eu gresit. ma refeream la faptul ca ” asa cum vreau eu”, nu rezuma cele mai bune intentii. undeva insa cred ca am exprimat acelasi lucru dar prin alte idei.

    • Am recitit mesajele mele, am data si cautare dupa ” asa cum vreau eu” si nu gasesc unde am scris asa ceva. Am zis: „cat pot eu de bine”. Si mai pot adauga: cu cele mai bune intentii si cu maxim de informare + din greselile proprii si ale altora.
      Nu vreau sa lungesc discutia, consider ca ne-am clarificat. Cred ca ai citit cam pe graba. 😉

  34. Buna Ioana,

    Noi am incercat sa-i transmitem copilului, pe masura ce a crescut, ideea sa nu primeasca nimic de la persoane straine, din considerente care tin in primul rand, de siguranta lui, fie ca ar fi vorba despre intentii dubioase, fie despre alimente care i-ar putea face rau (eg. alergii). Cred ca este un aspect mai important decat cel legat de dieta, selectia alimentelor, samd. Ai dreptate sa fii revoltata de gestul unor mamici / bunici de a oferi altor copii din ceea ce mananca copilul lor, sunt situatii in care se pot declansa complicatii foarte severe (eg. intoleranta la lactoza, destul de frecvent intalnita).

    Oarecum off-topic:
    Din perspectiva cuiva care a trecut prin mai multe etape in ceea ce priveste alimentatia copilului, consider ca moderatia este cheia problemei. Si ca cel mai bun lucru pe care il poti face este sa incerci sa-l inveti pe copil chestia asta, sa-l incurajezi sa-si stabileasca niste repere de care sa tina cont atunci cand va fi in situatia de a alege singur. Speram ca vom reusi ceea ce ne-am propus, ca exemplul oferit de noi este suficient de convingator. Ca sa detaliez putin: avem grija ca alimentele pe care le folosim sa provina din surse cat mai sigure / de incredere, am redus consumul produselor care au zahar adaugat, am incercat sa le eliminam aproape complet pe cele care contin compusi chimici, iar cand nu avem incotro – eg. fructe si legume, incercam sa alegem raul cel mai mic, avem reguli clare in ceea ce priveste produsele destinate adultilor (eg. cafea).

    Pe de alta parte, ii sunt permise (isi ia singur, nu sunt tinute sub cheie) o bucatica de ciocolata sau un pufulete (simplu) atunci cand ii este pofta, nu se pune problema sa nu manace o felie de tort si sa bea un pahar de suc atunci cand este invitat la ziua unui coleg – daca are de ales intre mai multe optiuni, prefera sucurile fresh. In plus ne face placere sa iesim din cand in cand toti trei la o pizza, prilej cu care invatam sa alegem si sa combinam ingredientele.

    Mami de Tudor, 6 ani si jumatate

  35. Si eu fac parte din categoria parintilor care doreste ca, copilul lui sa creasca nebombardat de E-urile si chimicalele din alimentele din ziua de azi. Industria alimentara trebuie sa tina pasul cu consumul si atunci compenseaza cu substantele de sinteza. Ne „chinuim” sa cumparam pui cat mai natural crescuti, nu cu antibiotice, legume si fructe de la tara (atunci cand putem).
    Insa avem o problema…si noi trebuie sa fim un bun exemplu. Nu sa bem cola si sa mancam chipsuri in fata copilului si sa-i spunem ca nu sunt pentru el si ca doar oamenii mari mananca asa ceva.
    Eu sunt dependenta de dulciuri pentru ca intotdeauna la masa aveam ceva dulce si acum nu trece zi faca sa mananc vreo prostie dulce si mi-as dori ca fiica mea sa nu aiba aceleasi probleme. Vrei dulce, poftim un fruct.
    Acum 2 saptamani mancam o inghetata si persoana cu care eram ma indemna sa ii dau si copilului de 9 luni sa guste, ca poate pofteste ca se uita lung la mine, si cand i-am zis ca nu are voie dulce/zahar/e-uri s-a uitat la mine crucis.
    Mai greu o sa-mi fie sa-i explic de ce fetita prietenilor nostri mananca pufuleti si ea nu are voie.

  36. Buna Ioana,

    M-a provocat dezbaterea, mai ales ca am trecut pana acum prin mai multe etape in ceea ce priveste alimentatia copilului.

    Pe masura ce a crescut, am incercat sa-l invatam sa nu primeasca nimic de la persoane straine, din considerente care tin in primul rand, de siguranta lui, fie ca ar fi vorba despre intentii dubioase, fie despre alimente care i-ar putea face rau (eg. alergii). Cred ca este un aspect mai important decat cel legat de dieta, selectia alimentelor, samd. Ai dreptate sa fii revoltata de gestul unor mamici / bunici de a oferi altor copii din ceea ce mananca copilul lor, sunt situatii in care se pot declansa complicatii foarte severe.

    Oarecum off-topic, consider ca oricare dintre extreme poate duce la dezechilibre nedorite, moderatia este pana la urma cheia problemei. Si ca cel mai bun lucru pe care il poti face este sa incerci sa-l inveti pe copil chestia asta, sa-l incurajezi sa-si stabileasca niste repere de care sa tina cont atunci cand va fi in situatia de a alege singur. Speram ca vom reusi ceea ce ne-am propus, ca exemplul oferit de noi este suficient de convingator. Ca sa detaliez putin: avem grija ca alimentele pe care le folosim sa provina din surse cat mai sigure / de incredere, am redus consumul produselor care au zahar adaugat, am incercat sa le eliminam aproape complet pe cele care contin compusi chimici, iar cand nu avem incotro – eg. fructe si legume, incercam sa alegem raul cel mai mic, avem reguli clare in ceea ce priveste produsele destinate adultilor (eg. cafea).

    In acelasi timp, ii sunt permise (isi ia singur, nu sunt tinute sub cheie) o bucatica de ciocolata sau un pufulete (simplu) atunci cand ii este pofta, nu se pune problema sa nu manace o felie de tort si sa bea un pahar de suc atunci cand este invitat la ziua unui coleg. In plus ne face placere sa iesim din cand in cand toti trei la o pizza, prilej cu care invatam sa alegem si sa combinam ingredientele.

    Mami de Tudor, 6 ani si jumatate

  37. Eu cred ca ajuta foarte mult sa ai o gasca de 2-3 mamici prietene cu care sa te intalnesti in parc,oameni care gandesc ca tine si de la care sofia poate ciuguli cate ceva.Eu am avut mare noroc sa ma imprietenesc in parc cu 2 mamici,cand andreea avea 2 luni si de atunci ne intalnim mereu. Una aducea fructe, una orez,una alune si imparteam. Plus ca fetele au crscut impreuna si se joaca foarte frumos.
    Si eu eram stresata de ideea pufuletilor,dar daca primea intr-o zi 2-3 nu faceam o tragedie din asta. Atata timp cat in rstul timpului tu ai grija sa manance calumea, micile scapari din parc nu sunt asa grave.

  38. Toma (altfel de Luca sau Matei) e alergic la oua (sau era) si noi am extins/abuzat alergia la tot ce am avut noi chef (ciocolata, prajiturile bunicii, etc.). Uneori zice si el ca e alergic la mazare sau ce nu-i convine, ca s-a luminat rapid 😀

    Tu cand vrei sa duci Sofia la gradinita si ce meniu crezi ca au?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare