Eu în ţara minunilor

Pic de oboseală. Am deschis calculatorul la miez de noapte doar ca să vă spun cîteva vorbe.

Tocmai am văzut Alice în ţara minunilor, la Imax. Mi-a plăcut mult, a fost exact aventura pe care o aşteptam, poate ceva mai puţin amuzantă decît anticipasem, dar chiar şi aşa, e un desen adevărat pe care vi-l recomand. Nu pentru poveste, pe care sigur o ştiţi prea bine, nici pentru actori, deşi Johnny Depp e fermecător cu strungăreaţă, iar Helena Bonham Carter e delicioasă cu capul cât baniţa şi buzele în formă de inimioară, nici pentru efectele 3D, care sînt mai mişto ca cele din Avatar. Motivul pentru care zic că e musai să vedeţi filmul ăsta e o replică de undeva dinspre final, cînd subţirea Alice trebuie să ucidă un dragon. Cum am face cu toţii în locul ei, ea spune: E IMPOSIBIL. Iar pălărierul nebun îi şopteşte, cu o strălucire în ochi: E IMPOSIBIL DOAR DACĂ TU CREZI CĂ E IMPOSIBIL.

Şi mi-am adus aminte a mia oară că aşa e. Că pălărierul nebun e de fapt cel mai sănătos personaj dintre toate. Ne-uman, dar sănătos. D-aia face mai mult decît să scape cu viaţă: el TRĂIEŞTE. Dansează, rîde, visează, creează. Face foarte bine pe nebunul, lumea îl crede nebun, cînd de fapt el e doar liber de imposibilităţi. E liber. Are tot ce-şi doreşte.

De cele mai multe ori, eu sînt pălărierul nebun. Uneori uit asta şi lucrurile mi se par imposibile. Apoi văd un film, citesc un cuvînt, primesc o felie de tort cadou şi mă întorc la pălăriile mele. Pentru că, la fel ca Alice, uneori mă gîndesc la şase lucruri imposibile înainte de micul dejun. Şi pentru că de cele mai multe ori, lucrurile astea imposibile fac cumva de se transformă în viaţă.

Somn uşor. Bună dimineaţa. Haideţi, daţi-mi un gînd imposibil. Cît mai absurd cu putinţă. Asta e ţara minunilor: un tablou posibil daca voi credeţi cu adevărat că e posibil.

Magie, nu?

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4265

8 comentarii

  1. Gand imposibil… Sa ajung ce vreau eu din punct de vedere profesional fara sa pup prea mult in… dos :))
    Si sa ajung sa gust din toate bucatariile lumii.
    Dorinte ar fi multe, dar cred ca aceste sunt cele care par imposibile :))
    Ma bucur ca ti-ai regasit optimismul. Mergi pe linia asta si sigur vei transforma tot raul in bine. Si toate lipsurile in… non-lipsuri :))
    Somn usor :*

  2. hei!ti-am dat mai multe ganduri pe mail. L-ai primit? nu te grabesc sa raspunzi, zic doar in cazul in care zace in bulk sau ceva. Te pup!

  3. Doresc să găsesc fetița pe care am pierdut-o în urmă cu 3 ani și să am puterea financiară de a o înfia.. Dacă ai într-adevăr o baghetă magică, poți face lucrul acesta pentru mine?

  4. Ralux, pot sa cred pentru tine ca se poate s-o gasesti, si-o sa se poata!

    Adinutz, direct in bulk s-a dus! 🙂 Iti raspund asap.

    Merat, nimic imposibil in ce scrii. Ia sa vedem care se implineste prima! 😉

  5. Uite si d'asta imi esti tare draga!Pt optimismul tau nebunesc cateodata dar care te reprezinta asa de bine,pt curajul de a transa tot si toate asa cum eu nu pot face nici acum, dupa atatia ani de viata.Sa-mi traiesti palarierule nebun! Si sa mai scrii asa …

  6. dar mi-ai trecut adresa la contacte? ca daca o treci, s-ar putea sa nu mai intre in bulk. Cumva, eu pe tine te-am trecut :p

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *