Am pus mai jos notițele mele din timpul discursului despre colici al dr. Jack Newman la București, iar la final și părerea mea despre colici (și un filmuleț cu somnul Sofiei pe cînd avea două săptămîni de viață).
Ce sînt colicile?
Se consideră că suferă de colici un copil care plînge neconsolat 3-4 ore pe zi sau mai mult, începînd de la 2-3 săptămăni și pînă la 3-4 luni, poate fi alinat temporar cu anumite metode (white noise – aspirator, feon, purici la radio, sau legănat, piele pe piele).
Care sînt cauzele colicilor?
1. Gaze? Bebelușii elimină gaze fără probleme tot timpul, de ce ar fi supărați de gaze cît să plîngă ore în șir din cauza asta?
2. Sistem gastro-intestinal imatur? Toate celelelate organe sînt mature, de ce cel digestiv ar fi imatur?
3. Prea multă mîncare? Posibil, dar nu cred că asta e sursa pricipală.
4. Poate mama e stresată, dovadă că la al doilea nu se mai întîmplă la fel? Posibil.
5. Foame? Posibil, dacă în loc să observăm copilul la sîn, dacă și cît înghite, stăm cu ochii pe ceas și îl oprim după 20 de minute pe ceas. Chiar daca ia bine în greutate, ar putea fi flămînd.
Adevărul este că doctorii nu prea știu mare lucru despre bebeluși. Am cunoscut pediatri la pensie care nu văzuseră în viața lui un caca de bebeluș alăptat exclusiv.
Uneori, plînsul neconsolat poate fi provocat de probleme medicale:
– fracturi
– hernie
– reflux
– multe alte variante
Studii asupra florei intestinale arată că bebelușii colicoși au mai mult E-coli.
Copiii cărora li s-a administrat în primele zile de viață lapte praf, dar și cei născuți prin cezariană, dezvoltă o altă floră intestinală decît cea sănătoasă, a mamei, la fel și copiii care sînt despărțiți de mamă imediat după naștere.
Cum putem preveni colicile?
1. Skin to skin imediat după naștere
2. La bebe alăptat, verificăm următoarele:
– flux prea mare la sîn
– bebe nu primeste suficient lapte gras
– nu se satură
– prezența unor proteine străine în laptele mamei, proteine care îl deranjează pe bebe (conform unui studiu, gliadina trece în lapte, e o proteină vegetală prezentă în grîu care poate provoca balonare dacă bebelușul are intoleranță la ea)
– uneori lactatele consumate de mama deranjează copilul intolerant la PLV, trebuie făcută dieta prin eliminare pentru a identifica dacă asta e sursa de plîns (se elimină lactatele 2 săptămîni și se urmăresc efectele)
Alte intoleranțe posibile:
– ouă
– alune
– gluten
– fructe de mare
Nu le excludeți pe toate odată, ci pe rînd, un aliment timp de 2 săptămîni.
3. Evitați laptele praf, care schimbă flora intestinală.
4. Purtați bebelușul cît mai aproape de voi.
5. Verificați atașarea la sîn, să vă asigurați că cel mic golește bine sînul și nu înghite prea mult aer.
Bebelușul are scaune verzi? Dacă bebe e fericit, mănîncă bine, ia în greutate, le puteți ignora liniștite.
Și Sofia a avut crize de plîns de nu știam dacă s-o ducem la urgențe au ba. Au pornit pe la 2 săptămîni de viață. Începeau seara pe la 5-6 și durau cîteva ore, plîns neconsolat. Uneori se liniștea înfășată și legănată în brațe, alteori cu zgomot alb. Noaptea icnea și scotea gaze, nu părea să se odihnească prea bine. Mai țineți minte filmul cu somnul bebelușei turbo? Așa făcea și noaptea, non stop:
După ce am încercat toate prostiile de siropuri (Infacol, Bonisan, Gripe Water etc, care mai rău au făcut, că deh, au zahăr și alte tîmpenii care fermentează în burtă și sporesc disconfortul), am descoperit Colief, care conține doar lactază, enzima care ajută la digestia laptelui, și de-atunci a fost mai bine, și ziua și noaptea. Bine, la noi a fost mai mare problema refluxului, dar acum vorbim despre colici, nu-i momentul să reiau povestea asta.
Eu cred că aceste colici sînt mai degrabă o nevoie a copilului de a se descărca de tensiune, și cum nu are prea multe metode la îndemînă de a face asta, plînge să se descarce. Și nu prea e mare lucru de făcut decît să-l ții în brațe, să-l plimbi, să-l alini, să-l iubești și să-l accepți. E cumplit să-ți vezi bebelușul țipînd, sufocîndu-se ore la rînd și să nu poți face nimic concret să-l ajuți, știu că e, dar o îmbrățișare și un zîmbet chiar cînd pare că el nu te vede și nu te aude contează pentru el și pentru tine. Crizele vor trece în timp, cînd micuțul se va învăța cu lumea din jur, cu el însuși, cînd va începe să se simtă din nou în siguranță cu tine, cînd va reuși să se exprime mai bine, altfel decît exclusiv prin plîns.
Bottom line, mai întîi excludeți cauzele medicale, apoi dacă micuțul tot plînge neconsolat zi de zi, acceptați asta. Nu-l lăsați din brațe, eventual puneți-vă dopuri de urechi sau muzică la căști ca să nu o luați razna (nivelul de decibeli poate ajunge deeeestul de ridicat), cîntați-i, dansați cu el, mîngîiați-l încetișor, va trece și asta, vor urma altele, poate mai grele, poate mai frustrante, dar cîtă vreme îl țineți în brațe, va fi bine.
Noi am avut norocul sa nu trecem prin asa ceva. A fost alaptat la san exclusiv primele 6 luni. In schimb anumite alimente mancate de mine in cantitati mari nu ii faceau bine (lapte, rosii de ex). Speram ca bebelusa care vine in 2 saptamani sa mearga pe reteta fratelui mai mare. Profit acum sa mananc cirese pe saturate si alte lucruri care i-ar putea provoca gaze.
am un comentariu in legatura cu sistemul digestiv imatur.
este un loc comun faptul ca motivul pentru care gestatia la om dureaza 9 luni este legat de faptul ca daca ar sta mai mult in uter, capul copilului nu ar mai putea trece prin canalul de nastere. acum am citit ca de fapt nu asta ar fi motivul principal, ci faptul ca metabolismul mamei nu ar putea sustine o sarcina mai lunga.
fapt este ca oamenii de nasc mult mai imaturi decat alte animale, mai imaturi si decat cimpanzeii, de exemplu, cea mai apropiata ruda cu noi.
va amintiti de la discovery cum puii de gazele sunt pregatiti sa o ia la goana la jumatate de ora dupa ce s-au nascut, nu?
la asta ma refer cand spun ca oamenii se nasc imaturi fata de alte animale.
iar in conditiile astea, mi se pare ca domnul asta a trecut mult prea usor peste „Sistem gastro-intestinal imatur”, cu argumentul ca toate celelalte organe sunt mature.
creierul nu e matur, de exemplu.
Nici eu nu pot fi de acord cu el. E medic? Sau doctor in altele? Pentru ca mi s-ar parea dubios ca un medic sa sustina ca toate organele sunt mature, inclusiv sistemul digestiv. Pe langa creier si rinichii copilului sunt imaturi, inca au lobulatie fetala, care dispare in timp, si stomacul si intestinul, pentru ca sunt enzime si bacterii saprofite pe care el abia acum le dobandeste, e normal cumva ceva sa il deranjeze, mai ales daca din laptele matern ii trec nutrienti pe care el nu are cum sa ii digere.
Si voiam sa mai spun ca acesti colici sunt de fapt aceste colici, pentru ca sunt nimic mai mult decat o colica abdominala.
Este medic pediatru si specialist in alaptare (are propria clinica de consiliere in alaptare). http://www.breastfeedinginc.ca/content.php?pagename=drjack
Multumesc pentru informatie. In cazul asta, sincer, nu prea ii pot intelege afirmatia. Poate sunt eu depasita, dar nu sunt deloc de acord cu el.
Din ce inteleg eu, refluxul e o problema fix de sistem digestiv imatur (sfincterul imatur dintre esofag si stomac). Dar prin definitie, „colicile” desemneaza fix cazurile de plans inconsolabil cand nu exista nici o cauza fizica (foame, constipatie, reflux, etc etc).
Creierul nu e matur, muschii nu-l pot sustine desi are 3 kile, multe chestii nu-s mature. In mod sigur pilorul stomacului nu-i nici el matur si de aia bebelusii ragaie cu jet. Pe cand adultii nu fac asta. Decat cand sunt betzi 😀 Deci nu, asta nu-i un argument viabil.
Din ce am inteles si eu, este nevoie de timp pentru popularea cu bacterii, tubul digestiv fiind nefolosit pana la nastere, este si steril. Pana la popularea acestuia cu bacteriile necesare, se poate intampla ca bebelusul sa sufere de un anumit disconfort. Oricum, subiect fierbinte, asta cu colicile. Mie mi-a zis o doctorita ca daca e alaptat imposibil sa aiba colici. Si totusi al nostru doar cu foehnul pornit dormea initial.
Ei pe naiba, n-are legatura cu alaptat nealaptat.
Tocmai asta vroiam sa zic si eu, am fost mirata de afirmatia ei.
Sunt de acord ca sunt foarte multi pediatri care habar nu au dar din fericire sunt si din cei care au habar. Si solutiile pt colici nu functioneaza la toti bebelusii la fel, la mine colief nu a functionat deloc…la sfatul dr a functionat tinutul bebelusului pe burtica plus medicamentele de colici date alternativ.
Am avut si noi, pana pe la 2 luni. Doar Colieful o mai ajuta, in rest Infacol, Espumisan, ceaiuri nimic. Nici white noise. Leganata sau plimbata, daca doar o tineam in brate nu era bine. Avea gaze multe, se scremea, se inrosea la fata pana le elimina, se chircea de durere abdominale.
O explicatie pe care am citit-o ar fi ca, in burta mamei, sistemul lor digestiv nu functioneaza inca, ei primind hrana prin placenta, prin sange deci nu trebuie sa o digere cu ajutorul stomacului. Dupa ce se nasc, laptele ajunge in stomac, intestine si dureaza un pic pana se porneste intreg mecanismul ala de digestie. Pare plauzibil. Dar, am auzit totusi si copii care nu au avut deloc colici. Nu toate organismele sunt la fel.
Salutare!
Pe noi ne-a ajutat foarte mult gimnastica „anticolici”; se gasesc destule filmulete pe youtube. De asemenea, am tinut-o in brate cat mai mult si nu s-a invatat asa, cum ar spune multi.
Pe langa mancare cred ca si starea mamei, si chiar a parintilor, conteaza.
Colicile – cel mai mare mister pt doctorii din Romania!!! Fetita mea a plans de la 10 zile pana la aproape 8 luni din cauza burticii de credeam ca o sa ajung la nebuni. Doctorii cu care vorbeam ridicau din umeri sau imi scriau retete interminabile fara nici un fel de explicatie. La fetita mea s-au exclus toate cele enumerate de tine, nimic nu a mers pana nu am incept diversificarea. Un doctor imi spunea ca are nevoie de probiotice, altul ca trebuie sa asteptam sa creasca si sa ne obisnuim cu ideea ca nu exista nici un fel de remediu pt plansul inexplicabil al fetitei mele. Dormea cate 15-20 min in timp ce o plimbam in brate iar singurul moment in care nu plangea era atunci cand manca la san, iar doctorii spuneau ca asa trebuie sa fie un copil. Sa ma scuze totii doctorii, dar eu cred ca nu am fost creati doar pt a ne chinui, cel putin nu asa cum s-a chinuit fetita mea atata timp.
Salut. Si pana la urma cum s-a rezolvat problema? Asa e si baietelul meu. Plange nonstop.
‘oi fi eu mai ciudata, insa nu cred in colici, si, nu stiu daca de asta, sau din alt motiv, niciunul din cei doi copii ai mei n-au avut manifestari de acest gen. nu exclud existenta acestor manifestari (sint multe marturii care le confirma), spun doar ca eu cred ca alta este cauza. nu cred ca „sistemul digestiv imatur” e problema (in definitiv cam toate organele sint imature la un bebelus, si-ar trebui sa planga de toate cele), cred doar ca, asa cum si viata noastra se schimba la nasterea unui copil, la fel, si viata copilului se schimba la nasterea lui.
9 luni sta intr-un anumit mediu, in anumite conditii, mediu si conditii care la nastere dispar;
noi, la randul nostru, 9 luni avem anumite stari, si dupa nastere dispar unele si apar altele (nu le mai enumar, ca le stim prea bine, si ne amintim prea bine cum eram si cum ne simteam in primele luni 🙂 ).
nu intamplator, atunci cand sint, aceste manifestari au loc in „Primele” luni de viata. nu le numesc colici, cred ca e doar procesul de adaptare la noua viata si e ca un vals, stimul-raspuns. faci tu un pas inainte, face el un pas inapoi, si invers. trebuie sa ne adaptam noi, trebuie sa se adapteze ei. ca si copiii mai mari, ca si adultii, unii se adapteaza mai usor, altii mai greu. si un factor decisiv pt starea copilului, este starea mamei, in special, si a atmosferei din casa, in general.
bebelusii, au ei niste senzori ai lor, ne simt intr-o maniera pe care noi adultii, nici macar nu o putem cuprinde foarte bine.
Absolut de acord! Primul bebe a fost agitat si a plans foarte mult pentru ca si eu am fost agitata si stresata, ca si cei din jurul meu de altfel. La al doilea bebe, nu a mai fost nici o problema cu plansul pentru ca si noi, parintii, am fost calmi si linistiti. Iar bebe doi are la randul lui gaze si ii huruie burtica, dar nu se manifesta ca primul. Deci nu cred ca agitatia lui bebe are vreo legatura cu ce se intampla in burtica lui ci mai degraba cu ce se intampla in psihicul mamei si al celor din imediata apropiere a sa.
Mda… eu am nascut prin cezariana din motive medicale, nu am primit bebelina imediat dupa nastere si cred ca primele ei cateva mese au fost de lapte praf, apoi a fost alaptata exclusiv. Si…fetita mea nu a avut mai deloc aceste episoade de plans necontrolat. Adevarul e ca, desi nu aveam habar ce si cum se face cu un nou nascut, am fost mai tot timpul calma si senina…..
Nu am gasit studii stiintifice serioase care sa confirme relatia intre nasterea prin cezariana si incindenta colicilor (poate exista si nu am cautat eu suficient de bine). Dar si daca ar fi asa, cine ar prefera un bebelus mort sau cu grave deficiente (datorita refuzului cezarienei) unuia cu colici pentru maxim 3 luni?
Nici legatura intre colici si laptele matern vs. formula nu e clara. Un studiu de ex a observat ca la 2 saptamani, bebelusii hraniti cu formula au plans mai mult decat cei hraniti cu lapte matern, dar la 6 saptamani situatia s-a inversat. De asemenea, la 2 saptamani un procent mai mare din bebelusii hraniti cu formula (31%) au fost identificati cu colici decat din cei hraniti cu lapte matern (19%). La 6 saptamani, situatia s-a inversat (doar 12% din cei hraniti cu formula vs. 24% din cei hraniti cu lapte matern). Si din nou, si daca nu ar fi asa situatia, infometarea ar fi preferabila hranirii cu formula?
Chiar zilele trecute au facut fetele dintr-un grup de alaptare un sondaj dintr-asta, colici la copil nascut natural vs copil nascut prin cezariana si a fost amuzant, ca a rezultat ca (la diferenta mica) cei nascuti natural au avut colici mai multe si mai rele ca ceilalti. 😀
Sa stii ca si copilul meu a fost nascut prin cezariana si hranit cu lapte praf, si n-a avut nici macar un singur episod de colici. Deci tin sa contrazic putin teoria lui nenea legata de legatura dintre lapte praf, cezariana si colici.
Na, el nu zice ca e musai, zice ca e o posibila cauza. Sofia a fost alaptata exclusiv si tot a avut colici.
Dincolo de anecdotele noastre, se pare ca la nivel de populatie modul de hranire nu influenteaza frecventa/durata colicilor. Asa ca schimbarea modului de alimentatie nu e o solutie (dar ma mira ca Dr. Newman a specificat formula ca o posibila cauza, in ciuda evidentei stiintifice; alaptatul, cu multele lui beneficii pe termen scurt, nu e magic, iar formula nu e raul intruchipat).
el, ca cel mai popular sustinator al alaptarii din lume, are, evident, alta parere (si anume ca alaptatul e magic si ca formula e pure evil).
Poate ca daca el, ca si alti lactivisti, ar avea o abordare mai realista, si mai onesta cu ce s-a dovedit stiintific ca sunt sau nu beneficiile alaptarii, ar fi mai bine pentru toata lumea. Mai putine mame s-ar simti vinovate ca nu au putut alapta (sau ar fi invinovatite de alte mame), mai multe mame poate ar alapta combinat cu mese de formula, si cel mai important, mai putine mame ar fi mintite.
Si ca doctor, ar trebui sa prezinte fapte, nu doar o parere influentata de ideologie.
Stefi, imi place cum gandesti! m-am saturat de toate mamele „erou” care spun ca „cel mai important lucru pe care poti sa il faci ca mama” este alaptarea (de parca relatia cu copilul incepe si se opreste la tzatza). Toate aceste clisee. SI asta in conditiile in care eu am alaptat ceva timp.
Am uitat sa pun referinta la studiul despre modul de hranire si colici: Lucas, A.S. and St. James-Roberts, I. (1996): Colic, crying, fussing, and feeding. In: Colic and Excessive Crying, Report of the 105th Ross Conference on Pediatric Research. Editors: B. Lester and R.G. Barr. Ross Products Division, Columbus, Ohio.
Bebele meu a inceput cu colicile la doua saptamani si au durat fix pana a facut doua luni, cand au disparut ca prin minune. La noi a mers foarte bine Bonnisan-ul, numai ca pana sa ajungem la el am incercat foarte multe, iar pediatra insista sa-i dam Baby drink (plin de zahar si conservanti). I-am dat o singura data, l-a calmat, dupa care am vazut ce contine (am avut incredere oarba in pediatru, am zis ca nu ne-ar recomanda ceva ce i-ar face rau copilului). Dupa aceea, indiferent cat de rau il chinuiau colicile nu i-am mai dat bauturica toxica.
La doua luni si doua saptamani insa a inceput sa aiba probleme mari cu burtica. Facea scaunele apoase rau de se manjea pana la gat si avea dureri si spasme cumplite de statea ca scandura, nu manca, nu lua in greutate, facea febra. L-am tinut numai pe Debridat. Cum i-l scoteam, cum urla de durere. Nu i-a trecut prin gand in astea doua luni nici macar o data pediatrei sa ne dea sa-i facem o coprocultura. I-am facut noi la o clinica privata coprocultura, coprocitograma, agent Campylobacter si antigen Rotavirus. I-a descoperit Campylobacter (desi noi suntem maniaci cu curatenia de cand s-a nascut bebe). Treaba e ca pana sa ajungem sa-i facem investigatiile am chemat intr-o seara salvarea (bebe era foarte rau, cu febra, dureri, plangea incontinuu). Ce crezi ca mi-a zis bivolul de pe salvare? „Doamna, vedeti ca are colici! Ne-ati chemat pentru colici?” Am simtit ca-mi fuge pamantul de sub picioare de nervi. Eu stiam cum imi face copilul la colici si in niciun caz colicile nu dau febra, diaree si dureri dintr-acelea. Mi-a spus ca nu are ce sa-i faca, sunt colici si aia e… Pediatra cred ca ma lua de nebuna (mergeam de trei ori pe saptamana la ea) si ii spuneam ca nu e bine copilul. Ideea e ca daca nu-mi ascultam instinctul sa alerg cu el in brate si sa-i fac toate analizele, nu-i descopereau nici acum ce are, diareea probabil ca devenea sanguinolenta si ar fi aparut alte complicatii. Ma dispera nu necunostinta medicilor, ci tratamentele date aiurea si diagnosticele puse gresit (vorba ta, nu stiu ce are copilul, e clar ca-s colici) si vorba aia de mi-o spun acum toti medicii: „lasati, doamna, internetul si nu mai cititi atata ca numai prostii zac pe net”. Pai fara internet si fara sa citesc zeci de forumuri n-as fi banuit in veci ce are copilul meu, pentru ca voi, medici de doi bani, n-ati fost in stare sa-l diagnosticati corect!
Da, si eu am frustrari asemanatoare legate de reflux… 🙁
Si eu cred ca de fapt „colicile” sunt modul de descarcare al bebelusilor cand sunt prea stimulati, si nu neaparat semnul unui disconfort fizic. In cazul nostru, pe la 2 saptamani bebe a inceput sa nu prea mai adoarma ziua si sa-l apuce plansul inconsolabil pe la 5-6 seara. Am gasit atunci un tabel cu durata aproximativa, pe varste, de cat e un bebe in stare sa stea treaz intre somnurile de peste zi si m-am orientat dupa el sa-l ajut pe bebe sa adoarma la intervale regulate. Si la noi a functionat, ca practic am avut un bebe cu „colici” doar cateva zile, pana m-am dumirit cum sa fac ca somnul de peste zi sa se intample la intervalele care-i trebuiau. Nu sugerez ca e solutie universala, si e foarte posibil ca la bebelusi foarte sensibili, nimic nu functioneaza si tot ce-i ramane parintelui e sa stea cu bebe in brate si sa astepte sa-si planga plansul, si sa creasca. Dar dormitul „pe ceas” poate fi una din solutiile care cred eu ca merita incercate pentru a evita supra-obosirea (la 2 saptamani, un copil nu poate sta mai mult de 1 ora – 1 ora jumatate treaz fara a fi suprastimulat). Si de asemenea, cred ca exista cazuri cand copiii plang din cauze de disconfort fizic (balonari, reflux, etc, si in acele cazuri solutia e alta).
Da, trebuie sa le oferim cadru de somn la max 1,5 ore cind sint foarte mici. Sigur, de multe ori nu dorm ca sint prea excitati si intra intr-un cerc vicios, care in general se regleaza pe la 3-4 luni. Cind trec colicile. Sau poate fix de-aia trec? 🙂
Pai da, posibil… Colicile incep fix cand nou-nascutii incep sa nu mai „doarma pe ei” si sa fie mai interesati de ce-i inconjoara. Obisnuit ca parinte dupa primele zile ca bebe adoarme cand ii e somn, e usor sa cazi in cercul vicios. Bebele meu de ex, desi noaptea adormea mereu la el in patut, ziua adormea numai la mine in brate (sau in marsupiu la plimbare) pana pe la 3 luni (si a durat cateva zile de „colici” pe la 2 saptamani pana sa gasesc solutia de a-l face sa adoarma inainte sa fie suprastimulat). Apoi, magic, pe la 3-4 luni, s-a cerut sa adoarma in patutul lui si peste zi. Ultima observatie nu are legatura neaparat cu colicile, dar ca experienta, poate ii e cuiva de ajutor sa stie ca merita facut orice pentru a-i ajuta pe copiii foarte mici sa doarma peste zi cand si cat au nevoie, si ca asta nu inseamna ca acei copii vor dormi vesnic in brate/marsupiu/masina…
Stefi, unde ai gasit tabelul respectiv? Ai putea pune un link?
Bebele meu, de 11 saptamani, invariabil plange seara de seara intre 15 min-40 min. de obicei intre orele 21-22. La inceput m-am agutat si eu, dar acum m-am resemnat. Il iau in brate si ii vorbesc, cant etc. Cum incepe, parca la atingerea telecomenzii, asa si termina. Uneori am impresia ca ii place sa se auda plangand ca mai scapa cate un zambet.
Probleme noi avem cu burtica peste zi. Il doare uneori, si se chinuie sa faca caca. Din pacate el incerca in fiecare zi sa faca, dar nu ii reuseste :(. In caz de reusita urmeaza o explozie de zambete si relaxare totala :D. Am incercat si eu remediile pt colici, infacole , water gripe etc dar nu ne ajuta. Nici macar debridatul :(. O alta problema a noastra e regurgitatul. De abia astept sa treaca :(.
Este o adaptare din carti scrise de pediatri, am gasit-o aici: http://www.troublesometots.com/baby-sleep-what-is-normal/
Site-ul respectiv are multe sugestii legate de somn, merita aruncat un ochi si preluat/adaptat. Eu n-am aplica nimic de acolo 100%, dar am gasit multe principii generale dupa care m-am ghidat (de ex nu sunt de acord cu dormitul in leganatoare automate, dar e preferinta personala, si poate pentru o alta familie e diferenta intre parinti+ bebe odihniti si parinti+ bebe care o iau razna de oboseala ; bebeului meu nu i-a placut sa fie infasat si nu a suportat white noise, dar ii place si acum sa doarma in saculet de dormit – la altul poate fix infasatul e solutia). Conform tabelului, la 11 saptamani bebele ar trebui sa stea treaz sub 2 ore ca sa nu fie prea obosit (probabil la cam o ora jumatate de cand s-a trezit cel mai tarziu ar trebui pregatit pentru somn).
Constipatia e o problema fizica reala, nu am idei ce ar functiona. Iar regurgitatul e in mare parte o problema de rabdare si asteptat (multi parinti zic ca problema regurgitatului s-a rezolvat o data cu diversificarea dar nu cred ca e cauza-efect ci doar coincidenta temporala intre inceperea diversificarii cu maturizarea esofagului). Sper ca macar repriza de plans dintre orele 21-22 sa se rezolve cu somnic bun peste zi 🙂
aseara a fost prima data in 11 saptamani cand bebele meu nu a plans, ma tot intreb de ce?
Sa fie oare faptul ca a stat doar cu mine toata ziua, a fost liniste in casa si s-a odihnit cum trebuie? Ce a mai fost diferit, ne-am plimbat aseara 2 ore de la 7 la 9.
Posibil toate combinate. Sigur intr-un mediu calm si linistit si copilul e mai linistit, se odihneste mai bine si nu e supra-stimulat. Cu multe persoane in jur, mai ales din cele care cred ca bebe trebuie distrat non-stop, se ajunge usor la haos pentru cei mici, si nu cred ca le face bine. Sper sa aveti si azi o zi calma si linistita si cu rutina, fix pe placul celor mici.
Sa stii ca si eu am observat acelasi lucru dupa ce am citit despre ciclurile de somn si despre intervalul de timp in care bebe ar trebui sa stea treaz. Din cate imi amintesc pana in jurul varstei de 1 an, poate mai putin dar nu imi mai amintesc, nu treceau mai mult de 2 ore intre somnuri, altfel devenea extrem de obosit, nu mai putea adormi si plangea foarte mult. Imi amintesc ca era mic, cateva saptamani, si era ora 16 si el nu dormise toata ziua, doar il plimbam, il leganam si cred ca plangeam amandoi 🙁 . Deci, somnul este si el un factor de luat in seama.
mi-a fost frica de colici ca de al cu coarne, si nici prin cap nu mi-a trecut ca puiu meu pur si simplu plangea de foame si poate de oboseala. la Regina Maria am dat peste o neonatoloaga total dezinteresata care n-a fost in stare sa-mi explice ce si cum…m-a pus sa tin copilu la san la program, ca sta prea mult o ora, ca mananca prea des…3 saptamani am suferit pana am apelat la Sorana de la Promama si mi-a explicat femeia ca faceam bine sa-mi tin copilu la san cat avea el chef. Am fost tare tare suparata pe astia de la RM fiindca au omis esentialul…in loc sa stau cu bebe nonstop l-au bagat la fototerapie ca avea icter, i-au dat si lp…eu eram cam buimaca, n-am stiut sa ma impun. Overall nici baietelul meu n-a avut colici, plangea de foame saracutzul 🙁 of..
Daca bebe avea icter, fototerapia a fost esentiala (statul cu el non stop nu ar fi rezolvat icterul).
Si i-au dat si lapte praf pentru ca una din cauzele icterului e laptele insuficient (fie pentru ca bebe nu poate inca sa suga adecvat, sau pentru ca mama nu are inca lapte suficient). In anumite conditii, cativa ml de lapte praf oferiti strategic pot fi benefici pentru a salva alaptatul.
Stefi, acesta este unul dintre miturile combatute de medicul mai sus citat in legatura cu icterul. Copilul meu a avut icter pathologic, o tineau la fototerapie si 24 din 24 si cum era scoasa se facea ca rivanolul. Panicase medicii care credeau ca are o maladie a singelui. Problema ei nu s-a ameliorat pana cand eu nu am scos-o de la lampa si nu am hranit-o aproape continuu. Si apropo de asta, mi se reprosa ca o sa-i „dau colici copilului”. Alaptata la cerere, si la 30 de minute si la 5 ore, nu a avut strop de colici. Sunt copii care reusesc sa se echilibreze mai greu si reactioneaza prin plans la orice disconfort pe care-l simt. Gazele fiind un astfel de disconfort.
Total de acord! Probabil ca fototerapia v-a ajutat sa evitati ce am patit noi: din cauza icterului bb dormea foarte mult si manca foarte putin, pana cand am ajuns la deshidratare si a trebuit sa stam patru zile in spital, pe perfuzii! Era atat de somnolent incat nici dupa 40 minute de smotoceala serioasa nu reuseam sa il trezesc si sa il fac sa manance.
Baiatul meu a avut aceste crize de plans neconsolat incepand din spital. Nici asistentele/doctorii,alte mamici din spital nu reuseau sa-l consoleze. Uneori mergea infasat si tinut la piept, alteori zgomotele albe, alteori piele pe piele, si nici nu sunt sigura ca aceste „solutii” il calmau, sau doar trecea cumva discomfortul bebelului/criza. O doctorita ne-a recomandat colostru cu probiotice, pentru a ajuta la maturarea florei intestinale. Pentru noi administrarea acestui colostru cu probiotice a ajutat la terminarea plansului neconsolat ore la rand combinat cu strangerea picioruselor la piept si somn agitat. O cunostinta cu copil de aceeasi varsta a primit aceeasi recomandare, dar la ei nu a functionat. S-a dus nervoasa la medic, care i-a explicat faptul ca toti copii sunt diferiti, nu exista un remediu universal. La ea au functionat picaturi Sab Simplex alternat cu Espumisan. Care la mine nu au functionat. Eu cred ca trebuie incercat tot, si in functie de cat de norocosi sunt copilasii, remediul este gasit mai devreme sau mai tarziu, dar un remediu sigur pentru aceste colici care de fapt nu se stie de la ce vin nu exista. Exista doar parinti calmi pentru copilul lor, si deschisi la optiuni si opinii.
Puiul meu a inceput cu crizele de plans cam la 3 sapt de viata. Plangea seara intre 20-22. Daca ar fi sistemul digestiv imatur ma intreb de ce peste zi acelasi sistem care digera acelasi lapte nu se revolta? De ce nu au inceput crizele imediat dp nastere ca era si mai imatur? De ce avea program fix seara si nu dupa fiecare masa? Si de ce oare au coincis cu plecarea mamei de la mine? Cand brusc nu mai reuseam sa fac nimic, eram foarte obosita, sotul nu ma ajuta … Mare dilema … si mai mare pt medicii secolului nostru, in care totusi se fac mari descoperiri si leacuri de boli grave.
De-aia exista teorii care zic ca de fapt colicile sunt plans dat de supra-stimularea de peste zi (bebe practic se „descarca” cu un plans bun): incep cand bebe incepe sa fie mai atent la lumea inconjuratoare si nu mai adoarme de unul singur asa usor, asa incat la finalul zilei e usor sa fie prea obosit/supra-stimulat. Dupa 3-4 luni incepe probabil sa poata sa mai filtreze din informatiile cu care e bombardat, isi regleaza mai bine ritmul treaz-somn, si nu mai e asa coplesit de tot ce i se intampla peste zi.
Si baiatul meu a avut reflux, niciodata n-a vrut sa stea la orizontala (prima data cand a stat sa ii pun pampersul fara sa planga avea doua luni si jumatate). In primele luni nu a functionat nimic (recunosc ca nu i-am dat medicamente pentru reflux si din cele pentru colici doar Infacol). Ce a ajutat, mult mai incolo, a fost sa-i dau dintr-un singur san pentru mai multe mese – faceam foarte mult lapte, el nu se satura doar cu cel de inceput si manca prea mult si prea des. Cred ca – cu mintea de acum, as incerca si sa alaptez la program, la trei ore; atunci am alaptat la cerere.
Al meu copil (il alintam dinamita si pui) nu a inghitit un strop de lp in viata lui. In maternitate au incercat sa-i dea lp si apoi glucoza…le-a refuzat pe amandoua din pacate,zic din pacate pentru ca 24h pana mi s-a declansat lactatia a stat pe perfuzii cu glucoza. Ulerior a fost alaptat exclusiv pana la 6 luni si 2zile si inca este alaptat la 1an si 2luni. La cum se prezinta situatia probabil ca va mai fi alaptat mult si bine. Dupa un an am incercat sa-i dau lp de tot felul inclusiv gata preparat,am incercat lapte de capra (iaurtul il bea) si chiar si lapte de vaca numai de curiozitate ca oricum pana la 3ani nu i-as fi dat. Acelasi rezultat:le-a scuipat pe toate. Prima luna a dormit exclusiv pe pieptul meu apoi l-am mutat langa mine in pat unde este si acum si nu regret nicio clipa. Nu stiu daca faptul a dormit pe mine si langa mine a fost fctorul decisiv,chit este ca nu a avut colici. In schimb il seranjau lactatele de vaca (numai acestea) pe care le mancam eu. Imediat ce le-am eliminat nu a mai avut dureri de burtica…le avea dimineata in jur de 6,dar fara plans neconsolat ci doar maraieli si parturi.
Scaunele verzi nu sunt o problema in sine si nu au legatura cu asa-zisele colici (pe care unele tari nici macar nu le recunosc ca problema medicala, existand nu mai putin de 7 teorii curente despre cauzele colicilor, niciuna dovedita stiintific) sau cu tipul de alimentatie (lapte matern sau formula)…
Din stomac, laptele ajunge in intestinul subtire, unde se amesteca cu bila secretata de ficat. Bila este verde si continutul intestinal capata aceasta culoare. Bacteriile care traiesc in intestinul bebelusului, mai ales in colon (intestin gros), sunt capabile sa metabolizeze componentele bilei. In primele etape ale descompunerii bilei se produc molecule de culoare galbena. In continuare, procesul de digestie realizat de bacterii poate genera produsi maronii. Totusi, cu cat intestinul impinge mai repede continutul de-a lungul tubului digestic, cu atat bacteriile vor avea mai putin timp sa metabolizeze lichidul verde, astfel incat acesta sa capete alte culori. Pe scrurt, bebelusul produce scaune verzi cand tranzitul intestinal este rapid si componentele bilei sunt descompuse foarte putin, daca tranzitul este mai lent, scauzul este galben si daca este si mai lent maro.
Doctorul asta expert nu pare sa stie prea multe si prea sare sa acuze laptele praf.
Asta poate mai citeste vreo proaspata mamica ca scaunele verzi ar fi o problema si isi indoapa copilul cu tot felul de leacuri anticolici (gen infacol, bonisan, colief, etc), a caror eficienta NU a fost dovedita stiintific, ameliorarea colicilor tinand mai mult de evolutia naturala a acestora (adica daca nu faci nimic, oricum dupa 6-8 sapt. cand e varful, trec singure).
Eu sunt una din aia norocoasa- imi cer scuze:).Imi era teama,normal,de colici si tot asteptam sa inceapa.Dar nu s-a intamplat.
Dar nu am scris asta ca sa ma laud,ci as putea sa descriu ce faceam,k poate ajuta(exagerat,poate ptr unii,dar asa am simtit): copilul a dormit cu noi de la inceput,la orice semnal,eram si eu treaza si ii dadeam san-fara program,de cate ori avea chef si cat voia.In prima luna se trezea noaptea si incepea sa planga, il plimbam in brate prin casa, si asa tacea(plimbare de vreo 15 minute).Ziua stateam tot asa,in jurul lui si la fiecare scancet,hop,eram acolo cu sanul,cu plimbatul,cu jucatul(nu mai mult de juma de ora) caci adormea la loc.Deci practic se linistea instant cand era bagat in seama.Dupa prima luna n-a mai plans deloc noaptea,doar s-a foit cand avea nevoie sa manance,ceea ce face si acum,la 6 luni(de vreo 2 ori).Ziua,liniste si voie buna daca il bag(am) in seama tot timpul cat e treaz( obositor stiu,dar asta e) si intr-adevar,cum a mai comentat cineva,reprizele de somn dese mentin copilul calm.Habar n-am care-i secretul,daca exista vreunul,eu pana acum am crezut ca sunt gaze colicile astea,dar voi spuneti ca e posibil sa nu.Eu ma mai gandeam ca o fi vreo legatura si cu cat de traumatizanta sau nu este nasterea pentru micuti.Tot o teorie de-a mea este ca daca bebelusul invata din primele zile paternul scancet,plans,plans neconsolat,daca nu se intervine la timp el va trece direct la plans ‘isteric’ cand vrea ceva,ceea ce se calmeaza mai greu,normal.Cam asta a fost la noi,poate o fi fost copilu’ necolicos sau poate m-am straduit sa fiu ne stresata in sarcina,desi de obicei sunt foarte,sau or fi functionat mangaierile,cine stie….
Nu stiu daca erau colici sau nu, dar si a mea avea chef de urlat din cand in cand. Cred ca era pana la urma modul ei de a se descarca, pentru ca nu am putut sa leg prea mult crizele de plans de mancare. Este hranita exclusiv cu lapte praf (in primele 2 luni am incercat sa pompez ceva lapte, dar scoteam max. 40 de ml intr-o tura buna – in general cam 20 ml). Am crezut ca e de la ce lapte reusesc eu sa scot. Nu era. Am crezut ca e de la reflux.
I-am dat Sab Simplex cateva zile, dar tot avea program. Culmea e ca ii facea si saliva parca mai vascoasa, de s-a inecat de cateva ori nasol de tot.
Asa ca pana la urma, spre disperarea soacra-mii (care ne ducea pe noi la disperare de cat de stresata era cand plangea asta mica), am lasat pur si simplu copilul in treaba lui. Plangea cam 10 minute (care ni se pareau ore), apoi se linistea. Cand o apuca, nicio pozitie nu ajuta (din alea care stiam ca mai au sanse de succes).
O tineam pe toate partile, cu suzeta, fara etc. Pana nu trecea episodul, tot aia era. Ii vorbeam calm, o sarutam, o tineam strans in brate, tot ce puteam sa-i ofer un pic de consolare. Inevitabil, dupa ce trecea disconfortul in cauza, se ‘detura’ la mine in brate si apoi adormea.
Avea cate o criza din asta pe zi, uneori la 8 dimineata, alteori la 5 sau 8 seara. Din fericire niciodata noaptea, parca se ‘reseta’ sistemul dupa ora 12.
Are acum 4 luni si ceva. Mai plange, dar nu atat de tare. Ultima criza de plans serioasa a avut-o acum 2 saptamani. In rest mai maraie ziua de la reflux sau pur si simplu ca e surescitata.
[…] Colicile bebelusul alaptat – Printesa Urbana is the best! […]
Colicile la bebelusi. Am si uitat cum e.
Primul copil, nascut dupa o sarcina stresata, urlete infricosatoare din motive nedeterminate. Recunosc, am ajuns si la spital cu ea, dupa ore si ore de urlete si incercari disperate de a o potoli. La spital, raspunsul clasic: colici (Si nu-s o persoana panicoasa, am avut nenumarate probleme de sanatate cu toti cei 3 copii, iar de ajuns in urgente am ajuns numai pentru probleme grave). Au mai urmat reprise asemanatoare, dar induram cu stoicism. Faceam dansuri tribal numai cu fetitza mea in brate. Oricum, primul copil a fost unul care nu a suportat nici caruciorul, nici patutul. De fapt nu suporta nimic in afara de bratele mele. Asa ca a primit ceea ce a cerut. A fost purtata pana s-a desprins singura de mine (gravida fiind deja cu celalat copil).
L-a al doilea nici nu m-am gandit ca nu trebuie sa-l tin numai in brate. Asa ca pe al 2-lea nu si-l aminteste nimeni din familie. Practic a fost un copil fericit fiindca a fost numai si numai cu mine pana am intrat in spital sa nasc al 3-lea copil (sa spun ca in cazul asta, de copil fara colici sarcina a fost una calma, linistita si senina?).
Ei, la al treilea nu au fost nici colici, nici anxietate (desi fusesem nu stresata, coplesita de probleme, fara legatura cu copiii) ci chiar refluxul gastro-esofagian in forma lui severa. Zbiera micul meu pui de era pus pe jar. Alaptam si cu program si fara program, am incercat si cu suzeta si fara suzeta……… Toate astea pana cand am vazut laptic branzit galben. Facuse mititelul esofagita de la atata reflux. Cand mi-a fost clar, am luat masuri. Il tineam la vertical cu orele pe burta mea. I-am ridicat salteaua in patutz, am cautat si am cautat in disperare cu ce anume alinam, pana am aflat la cineva in Franta solutia, perfect accesibila in tara la noi: substanta activa din banalul Sab Simplex. Dozele erau insa mari nu gluma. Care 2-3 picaturi? Pai ii dadeam 20 la fiecare masa de zi (deci cam de 4 ori). Problema s-a remediat mai spre un anisor cand am si diversifica alimentatia. De fapt problema asta m-a facut sa incep diversificarea cu cereale, cam pe la 5 luni.
[…] Neata, fete frumoase cu burtici stralucitoare! Sunt mult mai binedispusa dupa un somn bun. Nu vreau sa ma ia gura pe dinainte, Rox, dar se pare ca combiantia homeopate apa de mare a avut efect. Ieri de la trezire pana seara la 7 nu am avut nici o problema (in conditiile in care nu puteam respira nici o ora pe zi normal). Apoi a inceput, dar asa suportabil. M-am mai sucit m-am mai invartit si am reusit sa dorm destul de ok. Acum o sa mai astept pana maine cum mi s-a zis si voi da prognosticul final. Referitor la colici din cat m-am documentat e un mare DA pt purtatul bebelusului, contactul skin to skinmacar in prima perioada de viata (asta nu inseamna ca il tinem 10 min pe burtica si gata ci cu orele; Cony citeste despre ingrijirea in stil cangur pentru prematuri si nu numai aici: Kiddy Shop: Kangaroo Care (Îngrijirea stil cangur): 20 de motive pentru a folosi această tehnică cu prematurul dumneavoastră si Kiddy Shop: Îngrijirea stil Cangur). Un alt link util care sa ne ajute sa determinam cauzele aparitiei colicilor(ca nu-s toate de la gaze) : Colicile bebelușului alăptat. […]
Buna seara ! Dragele mele simt ca inebunesc !am nascut prin cezariana .. bebele meu nu primeste san pentru ca il refuza si plange foarte rau…va pot spune ca de o luna de zile bebele meu este o rautate..nu pot dormi deloc…plange intruna de burtica..se strange si roseste tot…face caca foarte verde..sunt motive de ingrijorare?? Sunt disperata ..nu stiu ce sa mai fac…nu tace mai deloc..acum are 7 saptamani …ii dau doar lapte praf ..Nan H A …va rog dati.mi un sfat sa nu imi mai fac asa multe griji !?
Si bebele meu are somnul f agitat. La fel ca in filmulet…mai ales in a doua parte a noptii, spre dimineata, dupa ce papa! Are 3 luni si jumatate. Sa mai fie vorba tot despre colici si la varsta asta?
Poate nu i se potriveste laptele praf de face caca verde si il doare asa rau burtica. Bebe nu e rau, sufera, din cauza aia face cum face.
Buna,pana la ce varsta a avut Sofia somnul agitat? Cand am urmarit filmuletul parca il vedeam pe baietelul meu.exact aceleasi miscari si sunete. Noptile sunt un cosmar,eu nu ma odihnesc deloc si se pare ca nici el. Acum are 2 luni jumate. Multumesc
Buna! Acelasi lucru se intampla si cu fetita mea (11 saptamani) asa ca tare mult as vrea si eu sa stiu cat timp a avut Sofia somnul agitat asa ca in filmulet? Multumesc anticipat pentru raspuns si toata activitatea ta, Ioana! ‘O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda’ mi-a mers la suflet!