Plănuiam alt post pentru ziua de vineri, dar… s-a întîmplat ceva atît de genial pentru mine că trebuie, trebuie să scriu acum despre asta, fix acum cît sînt încă înfierbîntată și bucuroasă, să mă iertați dacă nu vi se pare interesant, uneori scriu mai mult pentru mine.
Mai devreme stăteam cu puiul pufos pe mine, el dormea, eu navigam aiurea pe internet de pe telefon. Și dintr-o dată văd poza asta, postată de una dintre mame pe grupul nostru privat.
Citesc mesajul, zic, ce chestie, fix despre asta scrisesem și eu azi pe blog, uau, cineva a pus un mesaj asemănător pe un stîlp dintr-un parc, super tare, bravo cui a zis și-a lipit acolo treaba!
Apoi văd în comentarii și restul pozelor.
Citesc mesajele în fugă și-mi zic: pff, foarte bune textele, fix ce-aș zice și eu, doar că eu n-aș avea curaj să le lipesc în parc, eu doar le pun pe blog. Le recitesc și-abia apoi îmi dau seama: stai, bre, că astea-s TEXTELE MELE. Eu le-am scris, sînt pasaje din postul de-acum ceva vreme, Dragă părinte din parc, în urma căruia mi-am luat atîtea roșii stricate că prea-s pretențioasă și că e ok să fumăm în parc, să îndesăm copilul cu mîncare în timp ce aleargă, să-l învățăm să se joace, să-l lăsăm să facă caca la 1 metru de spațiul de joacă și alte asemenea.
Eu n-am avut curaj să le pun în parc, deși fix din parc au izvorît supărările mele, pe care le-am așternut în rugăminți în articolul de pe blog. Dar altcineva a fost mai curajos ca mine. Un părinte sau un bunic din Alba Iulia a printat cîteva paragrafe și le-a lipit pe stîlpi în parcul central. Apoi niște neni de la Administrația Parcurilor (probabil) au venit și-au vopsit stîlpii, dar au ocolit elegant afișele. S-or fi gîndit că e vreo comunicare oficială de la Primărie, cine știe…
Și uite-așa au ajuns vorbele mele acolo, într-un parc din Alba Iulia. Iar mie mi se pare… uau. Nici n-am cuvinte, după cîte se observă. Îmi doresc atît de mult să schimb ceva acolo unde e loc de schimbat în bine, să ajut părinții să găsească soluții, să se accepte, să ajut copiii să fie lăsați să crească, încît acum cînd uite, ceva s-a întîmplat cu adevărat, nu-mi vine să cred. Niște vorbe din capul meu au ajuns plastifiate într-un parc din Alba Iulia. Și ce dacă, veți spune?
Păi uite:
Încă ceva s-a schimbat. Un copil a avut un argument, sprijinit de un afiș cu vorbele mele.
Nu vreau să mă laud, să n-o luați așa, pentru mine chestia asta este absolut surprinzătoare și nemaipomenită, mi se pare incredibil că un lucru scris pe internet a devenit dintr-odată concret, tipărit într-un parc. Eu sper că ăsta e doar începutul, un început în care recunosc că nu credeam pînă acum.
Îi mulțumesc Emiliei Gheorghe, care a făcut pozele și le-a postat. Îi mulțumesc și omului (probabil o mamă) care a lipit afișele, mă bucur enorm că a avut ideea și curajul să facă asta. Sînt tare bucuroasă!
PS: Multă lume zice de aseară că ar lipi și ei mesajele astea în parcurile în care li se joacă puii. Eu am pregătit mai multe PDFuri cu diverse mesaje preluate din articol. Le puteți descărca de aici. Nu am pus sursa, nu vreau să-mi fac reclamă, doar cred în lucrurile pe care le-am scris atunci, sînt explicate civilizat, poate au efect, cum văd cu bucurie c-au avut la Alba Iulia.
Sînt tare bucuroasă, am mai zis?
Super, felicitari, o sa lipesc si eu la primavara, acum parcurile de pe langa noi sunt pustii, sunt doar +15 grade, poate sa se aleaga copilul cu o degeratura ceva…
🙂 si la noi e pustiu…
eu ma gandeam ca numai pe aici pe la mine e asa (pe motiv de orasel mic). cum e un fir de ploaie sau de vant, toti se baricadeaza in casa. numa’ eu ce mai ies cu copiii la plimbare toamna/ iarna (si aici iarna nu sint mai putin de +4 grade) :)))
on topic. ma bucur pt tine, Ioana, ma bucur pt parintii receptivi si, bineinteles, ma bucur pt copii 🙂
Daca din tot ce faci, reusesti sa ajuti/ schimbi un om, inseamna ca nu e in zadar. De schimbat sigur ai ajutat/ schimbat mai multi oameni, acum ai si dovada. Felicitari, meriti! Seara faina!
Waw ! Acum am citit articolul din aprilie, mare dreptate ai. Si dacă nu e prea mare deranjul ai putea să scrii tu ceva legat de alegerile care vin ? Adică, tot asa, să mai deschizi ochii unora 🙂 Eu mă ofer voluntar la lipit.
Chiar ca e „Wow!”
Oauu. Super!
De fiecare dată când iti va fi greu, vei primi mesaje din alea răutăcioase si nesimtite, vei sta in dubii dacă să mai scrii pe blog sau nu, să îti amintesti mereu de stâlpii din parc.
Bravo ai făcut o schimbare în bine!
Ce idee super!! Am descarcat pdf-urile si la primavera direct in Carol cu ele! Tre sa ma fofilez sa nu ma vada paznicu:)
Felicitari, Ioana!!! Felicitari si mamicii cu initiativa..there is hope, oameni buni!!!
Le-am descarcat si eu si le-as lipi in parcuri, dar oare nu riscam ceva amenzi? Pe unde ies eu cu copiii sunt multi paznici care patruleaza…
Super ! Multumim pt pdf-uri !
Ce tare! Uite asa, facem viata mai pumoasa! 🙂
Nici nu stii cat ma bucur, si daca nu am nici un copil inca. Dar da, e fain daca reusesti sa schimbi vieti, mentalitati, in bine.
Cred ca toti ne dorim sa facem lumea asta un loc mai bun, si uite ca se poate.
Felicitari Ioana!
Buna,
faina idee draga noastra, multumim!
Eu nu mai am copii mici, dar asa pune toate astea pe afise si le-a pune pe usile/geamurile creselor, gradinitelor, scolilor si da si prin parc, prin policlinicile de copii…
Acuma nu ma pricep, dar o organizatie de sprijin/ protectie a copiilor ar putea face asta.
Eu una as dona niste bani pentru acest lucru.
Idei geniale de super-mamica. Se stie ca cei cu creierul suprasolicitat scot cele mai bune idei…
Zi frumoasa sa ai!
Asta ar putea fi considerata una dintre marile tale realizari profesionale si ca OM. Iar initiativa persoanei care a lipit afisele este la fel de demna de apreciat. Felicitari multe!
daca eu abia imi incap in piele de bucurie, imi imaginez cum te simti tu!
si totusi, lucrurile incep incet, incet, sa se schimbe!
(pentru asta tre` sa si votam)
Gata, am prins si eu curaj sa lipesc afisul in parcurile in care ies cu Sofia! De mult vreau sa fac asta dar n-am avut putut de teama sa nu risc sa ma cert cu vreun parinte sau cu paznicii. Chiar si daca va trebuie sa le lipesc noaptea, tot o fac! Poate reusim in felul asta sa-i oprim pe unii parinti din a mai fuma in parc, asta ma deranjeaza cel mai tare!
Multumim, Ioana pentru text si mamicilor/taticilor care au ”publicat” textul in parcuri!
f frumos gestul. uite ca se poate si incet incet poate se schimba ceva. asa as vrea sa fie si in bucuresti la fel.
Fain, bravo! Misto senzatie trebuie sa ai, ma bucur pentru tine!
Asta imi aduce aminte de finalul din „Amelie”, cand Hipolito isi gaseste fragmente din poeziile sale, nepublicate, scrise pe peretii cladirilor din Montmartre.
„Sans toi, les émotions d’aujourd’hui ne seraient que la peau morte des émotions d’autrefois.”
❤️
Foarte tare. Felicitari si multumiri pentru imbunatatirea sanatatii spirituale a societatii din RO.
Foarte misto si la cat mai multe actiuni de acest fel. (Eu as lipi textele cu cainii, daca as sta in RO).
N-ar fi minunat sa existe in parcuri niste afisiere in care oamenii de rand, „pe persoana fizica” cum ar zice un clasic, sa lase un gand bun, o povata, poate o poveste cu talc? Ca de injuraturi si promisiuni electorale puse peste tot suntem satui… Si poate acolo si-ar spune si copiii punctul de vedere, ceea ce nu prea li se permite.
Bravo, mai printeso, mai! Esti minunata, ca, deh, asa-s printesele! 🙂
Chiar acum o mamica din cartier a pus pe grupul nostru folderul cu pdf-uri (specifica sursa). Sunt convinsa ca vor ajunge lipite in parculetele de aici. E un lucru frumos, dorintele multor mamici spuse bine si concis.
Este atat de misto intamplarea aceasta incat ramai fara cuvinte. Deci, se poate! Bravo tie, Printesa si bravo omului care a facut-o sa se intample!
PS. Inca un lucru care ii poate da speranta printului 🙂
Chiar wow! Ma bucur pentru tine si ma bucur ca mesajele tale ajung la mamici responsabile cu simt civic. Mai rar asa ceva. Eu as face si o campanie TV cu mesajele tale, ca doar este mijlocul de comunicare cel mai accesibil.
Foarte foarte tare! Felicitari!
Apropo de campanie la TV, poate ar fi indicate pe canalele cu desene animate daca ai cum sa ajungi la ele. Chiar daca tu nu esti fan, sunt suficienti parinti care le urmaresc impreuna cu copiii si ar mai la tinta decat la celelalte posturi.
Bravooo! Felicitari! Ma bucur nespus, chiar daca nu am copii inca!!! Iti citesc post-urile (in fiecare seara) si prind curaj pentru momentul cu pricina 🙂
Le voi lipi si eu tot in Alba-Iulia, dar in cetate deoarece chiar e nevoie de asa ceva, aici unde ies eu cu copiii vin cu tigara si cafeaua sa nu mai zic de seminte, una dintre ele face ea trebuie la 1-2 m de parc si apoi vine si ii da sa manance fara sa se spele pe maini. Merci de idee.
Wow! Desi recunosc ca la rugamintile copilului ne mai dam impreuna pe toboganul dublu 🙂
Foarte buna indeea cu pdf-urile, in primavara ma ocup si de Titanel 🙂
A reusit cineva sa descarce PDF-urile? Eu n-am reusit…
Mai are cineva pdf-ul? linkul de pe transfer a expirat.
Buna Ioana!
Vreau sa printez si sa lipesc si eu in parcurile de la noi mesajele tale, in cadru intalnirilor Sueta mamelor moinestence!
Am intrat pe link-ul de download si nu mai sunt disponibile.
Poti sa verifici?
Iti multumesc!
Buna. Da-i un mail Ioanei te rog.