Jucăriile, între joacă și dezvoltare

Primesc zilnic întrebări despre jucării. Noi ce avem? În stil Montessori sau Reggio? Nu sînt prea scumpe cele din lemn? Ce părere am despre jocul de roluri? Las copilul să se joace cu ustensile de oameni mari?

Pun mai jos cîteva idei generale despre jucăriile noastre și apoi vă povestesc despre două jucării de la Mothercare care-au intrat de curînd în viața noastră și care mi se par reprezentative pentru felul în care noi și Sofia alegem jucăriile pentru ea.

Prefer jucăriile curate, din lemn, organizarea lucrurilor în casă astfel încît copilul să fie cît mai independent.

Din punctul meu de vedere, jucăriile trebuie să fie în primul rînd fun pentru copii. Sigur, trebuie și să-i ajute să-și dezvolte o abilitate sau alta, dar chiar și dacă nu-i ajută cu nimic în dezvoltare, dacă pentru ei e interesantă sau amuzantă jucăria cu pricina, perfect, un copil fericit e un copil al cărui creier crește în direcția bună!

Îmi place stilul Montessori, dar nu îl practicăm 100%. Sofia nu are răbdare să „lucreze”, ea vrea să alerge, să cînte, să se prefacă prințesă și broscuță, dac-o pun să sorteze mărgeluțe cu penseta cred că se tăvălește pe jos de rîs. Dar da, prefer jucăriile curate, din lemn, organizarea lucrurilor în casă astfel încît copilul să fie cît mai independent, o las să experimenteze cu ustensilele noastre, știe să folosească foarfecele și cuțitele adevărate, desigur, doar cu un adult alături.

Sigur că prefer jucăriile educative, și din experiența mea, copilul și le alege singurel, în funcție de interesele (ca să nu zic maniile) fiecărei etape. Cînd era mai mică, Sofia se juca ore în șir cu cîte-un pet de plastic, în ciuda jucăriilor de sute de lei cumpărate de noi. În general, și ei și lui Ivan le pun la dispoziție ce cred eu că îi interesează, urmînd ca ei să manifeste interes cam trei minute pentru obiectul cu pricina. Cred că pot număra pe degete situațiile în care-am nimerit ceva care să primească atenție cîteva zile sau mai mult. Cu toate astea, nu m-am lăsat. Am cumpărat și una și alta, și cuburi și lego și bucătărioară și puzzleuri zeci și căsuță de păpuși și doamne iartă-mă chiar am emoții pentru cadourile de Crăciun…

În fine, ce voiam să spun de fapt e că jucăriile trebuie să fie nu doar fun și educative, ci și sigure. Suficient de mari să nu poată fi înghițite, neascuțite, să nu curenteze, să fie colorate cu vopsele non-toxice, din materiale hipoalergenice. În cazul plușurilor Mothercare ELC, veți găsi 13 cusături la fiecare inch, ceea ce înseamnă că e practic imposibil ca umplutura plușurilor să iasă în timp ce bebelușul le smotocește. Și le smotocește, nene, Ivan roade cu dintele ăla unic de cred c-ar putea perfora și o țeavă de oțel!

Și să nu facă zgomot. Ok, asta e o manie de-a mea, aia e, am nervii plesniți.

Jucăriile din lemn de la Mothercare sînt din arțar, lemnul de arțar fiind foarte rezistent. În plus, arțarul e un copac care crește foarte repede, impactul asupra mediului fiind astfel redus. Cele din plastic sînt realizate din așa zisul plastic virgin, nereciclat, folosit pentru prima oară în aceste jucării, de aici și aspectul foarte lucios și atrăgător pentru copii, dar și rezistența la lovituri repetate.

Cadou de precrăciun, Ivan a primit un cub de lemn multifuncțional. Cu care, evident, se joacă Sofia.

Pe capac e un traseul cu bile de lemn colorate. Pe laterale avem așa:

– un ceas ale cărui limbi se pot muta oricum, pentru ca cel mic să învețe să citească orele (după 3 ani aș zice eu că se întîmplă asta)
– un panou cu decupaje pentru introdus trei forme colorate din lemn
– un panou cu decupaje pe care se deplasează două rățuște
– un xilofon de lemn

E genul de jucărie din care toată lumea cîștigă. E și fun pentru ei, și provocatoare, copiii văd rezultatele muncii lor imediat (bagă formele, fac traseul cu bile, etc). Îi ajută să-și dezvolte dexteritatea, coordonarea ochi mînă, răbdarea, perseverența.

Sofia a primit o trusă cu instrumente de percuție. Da, știu, am zis că nu-mi plac jucăriile care fac zgomot (ups, Sofia face muzică, nu zgomot, mă scuzați), dar am făcut o excepție pentru că la cele cîteva ateliere de Learn with music la care am mers, partea cu instrumentele a fost preferata ei de fiecare dată. Așa că atunci cînd am văzut în raft la Mothercare trusa cu instrumente muzicale, am zis că vreau să risc.

Și am făcut bine, pentru că de cîteva zile ne răsună casa a ritmuri de chacha și plugușor, ceea ce, credeți-mă, e mult mai bine decît Obradfrumos de dimineață pînă seara. Așa se întîmplă cînd dai pe mîna copilului de 2 ani și 8 luni două shakere maracas și niște clopoței de toate felurile. Are chiar și o muzicuță de plastic. Sofia are deja una adevărată de la bunicul ei (care a și învățat-o să sufle în ea), dar recunosc că o prefer pe cea de jucărie, care e mult mai ușoară (și ceva mai puțin gălăgioasă). Pe cea de la bunicul, care are cel puțin cinci decenii de viață (și muzicuța, dar și bunicul), o păstrăm ca obiect vintage (mai ales că dacă și-o scapă Sofia peste picioare cred că ajungem direct la urgențe la ortopedie).

Pînă la 31 decembrie, toate jucăriile ELC din magazinele Mothercare sînt reduse cu 20%, inclusiv cele pe care le avem noi și despre care v-am povestit mai sus. Poate aveți un mic Sfînt Ioan pe-acasă…

PS: De Crăciun, Sofia va primi un trenuleț de lemn cu șine și accesorii, o tablă magnetică cu cifre și litere (e interesată de litere de cîteva săptămîni, recunoaște vreo cinci), niște puzzle-uri și ceva cărți.

PS2: Dap, după cum se întrevede din poze, acum sîntem la momentul rochiilor de vară purtate peste pijamale all day long, în caz că erați curioși.