Vreau doar să scriu aici (ca să-mi pierd dreptul să mai uit vreodată) cît de nemaipomenit mi se pare că oamenii care trec p-aici revin, comentează, citesc comentariile altora, răspund la ele, reţin detalii, nume, fapte. Mi se pare incredibil.…
Pentru că sînteţi atît de pricepuţi în a mă lua cu binişorul şi pentru că am reuşit să termin de una singură castronul cel galben (despre care mama crede că e de fapt lighean) plin cu cartofi prăjiţi amestecaţi cu…
Trebuie să scriu. Ştiu că trebuie. E terapia mea. E lucrul meu. E ceea ce fac eu ca să fiu. Alţii cîntă, fumează, citesc sau vorbesc. Eu scriu. Mi s-au adunat atît de multe lucruri în vîrful degetelor că mi…
E ultima oară cînd mai scriu despre Ioana. Pentru că e prima oară în patru ani de scris aproape zilnic cînd mi-e frică să deschid panoul de comentarii. Şi Slavă Domnului, au fost înainte de asta zeci de posturi înfipte…
Oameni buni, prea ne-am încăierat adineaori. Era vorba să ajutăm un copil care nu are o mînă, nu să ne demonstrăm unii altora care are pipota mai mare şi argumentul mai gros. Eu refuz să cred că oamenii sînt răi…
De atît avem nevoie să fim generoşi pînă la capăt. Vă explic. Sînt obosită, dezamăgită şi descurajată. Ferească Dumnezeu să ajungi să depinzi de mila oamenilor. Oamenii sînt miloşi doar din vîrful buzelor şi-al degetelor. Puţini sînt generoşi din tot…
Vă avertizez din capul locului că postul de faţă nu-i recomandat slabilor de inimă, celor cu papila gustativă sensibilă, pofticioşilor, sărmanilor cu colesterolul-rău urcat binişor la ceruri, diabeticilor, femeilor însărcinate şi copiilor mici, că e atîta ciocolată în cele ce…
Oricît de distrasă de la lume aş fi zilele astea şi de concentrată pe ce să mai facem pentru micuţa Ioana, n-am putut să nu observ interesul brusc al blogosferei pentru pachetul pentru căţel, aşa numitul doggy bag pe care…
Vă avertizez că urmează un post lung cît cea mai lungă zi de post, dar dacă nu pun acum rapid totul la un loc, o să încep să uit detalii şi-i păcat, că-s multe şi importante pentru cei neiniţiaţi în…
Uitaţi-vă la fetiţa asta. Are trei ani. E blondă şi creaţă. Are ochii negri şi rotunzi ca nişte mure mari. Are şi licărul acela pe care-l au prinţesele-n desene animate. Merge la grădiniţă de un an. Locuieşte la casă cu…