Voi, bunii mei, ştiţi că am călătorit în viaţa asta într-o grămadă de direcţii, care mai româneşti, care mai europene, care mai americane, la munte, la mare, în peşteri şi crevase, am degustat scoici şi peşti, porci şi raţe, deserturi pestriţe, vinuri buloase şi spirtoase înţepătoare. Nu ştiu cum se face însă că-n bătrîna noastră Deltă n-am ajuns. Am plănuit excursia într-acolo de cîteva ori, ba în două veri (asta şi cea trecută) am rezervat chiar şi pensiune, dar un set major de inundaţii (anul trecut) şi-un deces al unui părinte de om drag (anul ăsta) mi-au stricat planul de-a pluti prin stufăriş întinsă pe burtă-n lotcă, cu teleobiectivul îndreptat glonte către păsăret divers bine protejat şi pe cale de dispariţie.
Uite însă că norocul meu loveşte din nou, de data asta cu bătaie de aripă-n gura de vărsare a Dunării. Duminica viitoare pornesc în Redescoperă România, excursie bloggeristică de investigat locuri fără seamăn din ţărişoara noastră. Care excursie, ce să vezi, fix în etapa asta în care Bobby Voicu m-a trecut şi pe mine pe lista norocoşilor călători (expediaţi în misiunea de-a povesti excelenta drumeţie şi celor de acasă), ajunge, dap, exact acolo, în Dobrogea şi-n mult-refuzata-mi Deltă.
Aşadar mi-am pus bateria la încărcat, am pus la încarcat şi bateria de la cameră, obiectivele stau pe masă gata lustruite, mi-am făcut stoc de creme cu sepefeu şi-s aproape gata de plutit pe canale. Nu ştiu cum o să mă descurc pe traseu cu răul de apă, dar aud că dacă eşti încîntat de decor şi de companie, trece vertijul într-o clipită! Pentru că desigur, compania e aleasă. Excursionişti numa unii şi unele! Vedeţi voi la Bobby acolo care-i lista completă, eu fug la bazin să-mi exersez mişcarea de braţe, aud că înotul în Dunăre e ultima fiţă!
Pînă una alta, spuneţi-mi voi ce e grozav de văzut, făcut, mîncat şi băut în locurile cele unice în lume în care-am să mişun eu cu alţi 19 oameni de românia-descoperitori. Că mi-e clar că-s penultima din lume care-ajunge-n Deltă. Ultimul e soţu’. 😀
Ah, ce-o sa-ti mai placa! Distractie placuta!
Ah, da, ma astept sa fie nemaipomenit!
Foarte frumos. Si chiar daca nu mai arata ca acum 12 ani (ca atunci am fost ultima oara) , presupun ca Lacul Fortuna , pe care ajungi daca o vasluiesti pe canalul de la Maliuc, este in coontinuare foarte frumos, si numai bun de fotografiat pasereturi rare si bantuite de disparitie. In Maliuc, satuc mic si parasit de tineret, nu este cine stie ce. In afara de testat o ciorba de peste lipoveneasca si o sticla de juma` de Saniuta de la baraca de langa biserica ( care sper ca intre timp are temelii). Deci cam atata.
In sfarsit. La-s locul altora mai priceputi la descrieri si mai up to date cu noutatile Deltei.
Dar distractie placuta iti urez. Si baga si un carlig in balta pentru mine. Asa ca sa mai imi aduc si eu aminte cum este. 😉
P.S.: pe canale si Dunare in general nu ti se face rau de mare. Ar fi logic cel putin. Ca de, este rau 😉 (rau cu a de la Romania)
Ah nu. cirlig in balta nu. nu eu. niciodata.
sustin teoria ta cu canalele. sper sa fie cum spui.
Hahahaha, frumos articolul! eu nu am ajuns inca acolo, si spre rusinea mea nici macar nu mi-am propus, si nici pe viitorul apropiat nu se intrevede nici un fir de stuf si aripa de pelican in programul meu turistic, dar voi savura impresiile tale care poate ma vor face sa ma decid sa vad Delta Noastra odata!
asa, foarte bine, stai cu ochiul pe relatarile regale, eu cred ca te conving!
Toate ca toate (ca la mancari nu-s cine stie ce priceputa) – dar sa nu uiti spray si / sau crema impotriva tantarilor. Parca ai scris tu ceva de niste lupte cu astia de Bucuresti – aia de Delta sunt niste mutatii, solide dpdv genetic, si daca nu te duci cu armele potrivite, n-ai nicio sansa cu ei.
Da, ma voi pregati temeinic. Tintarii care m-au ucis au fost la Vadu. In bucuresti nu prea sint.
Cel mai aproape de delta am fost la Tulcea 😀 Deci na, chiar nu sunteti ultimii.
Have fun si ocoli-te-ar tantarii!
Sa te-auda bunul dumnezeu!
Nope, eu sunt ultima persoana din lume care ajunge in Delta :-). Astept sa citesc despre experienta ta, ca din ce am auzit de la altii nu prea ma tenteaza :-).
eu cred ca nu ai vorbit cu cine trebuie.
Super! Have fun!
si eu merg in Delta saptamana viitoare joi 🙂 . La Sfantu Gheorghe mai precis, cu cortu’ 🙂
sigur trecem si pe la festival, poate ne intilnim pe plaja!
mno, mie nu mi-a placut in Delta :(. e drept ca am stat unde nu trebuia (in camera cu doua paturi, mai mult am dormit pe jos, ca alunecau pe gresie, si cand voiam sa-mi iau barbatul in brate, picam intre paturi :D), am facut o excursie prea lunga (8 ore, planificata de cine nu trebuia, mi-au iesit pelicanii si nuferii pe nas). dar i-as mai da insa o sansa oricand Deltei, pentru ca in tot amalgamul de „nu mi-a placut” s-a strecurat niste fotografii superbe si un pranz colosal la o familie din zona, cu peste proaspat si mancare buna, adevarata, de casa, facuta cu suflet. si-n plus, mai sunt si jumate dobrogeanca ;)…
aaa, pai sa remediem proastele amintiri, zic!
Luni, pe 15 august, este „Ziua Marinei” – în Tulcea mare de oameni, concerte pe faleză, diverse întreceri, ce mai… activitate! Cel puţin aşa a fost în anii trecuţi şi aşa sper că va fi şi acum, mai ales că mă duc şi eu 🙂 Dacă petreci câteva ore în Tulcea, poţi merge la Monument (se vede de pe faleză), de unde poţi face nişte poze extraordinare – dintr-o privire cuprinzi tot oraşul şi Dunărea laolaltă. Ce frumuseţe…
La capitolul mâncare, dacă eşti amatoare de peşte, tot ce se găteşte în Deltă e o adevărată poezie – borş, şalău prăjit, icre (de ştiucă sunt cele mai bune, dar merg şi cele de crap), proţap de crap, saramură cu mămăligă şi, să nu uităm, mujdeiul care se adaugă din belşug peste toate. Dar nu mujdeiul care se găşeşte de obicei în restaurantele din ţară (adică lichidul acela în care pluteşte nişte usturoi zdrobit), ci mujdeiul adevărat, acela gros şi pufos ca o maioneză 🙂 Deja îmi lasă gura apă şi mă pregătesc de festinul pe care i l-am comandat mamei special. Aş menţiona şi racii (o nebunie!!!), dar nu cred că se găsesc în august, ei de obicei sunt buni (după cum zic oamenii din Deltă) doar în lunile care au un „r” la interior…
Bucură-te de zilele petrecute acolo, o să-ţi placă, sunt sigură, şi dă-mi un semn dacă mai ai alte întrebări 🙂
Awww, m-ai ucis cu mincarea. o sa maninc peste de-o sa-mi iasa pe ochi!
de fapt, cred că ultima-s eu. dar mă zbat să ajung anul ăsta, poate-mi iese. have fuuuun
Hai Diana, hai Diana, sa-ti iaaasaaaaaaa! 🙂
Daca ai putea sa vezi Sulina ar fi extraordinar. Si sa mergi in padurea Letea, sa vezi dunele de nisip, copacii seculari si caii salbatici. Pe jos, prin padure, e nisip 🙂 pentru ca acolo a fost odata marea. Sa mananci la localnici (ceva gen 30 de lei sau 50 de lei de persoana) dar sunt nenumarate feluri si gatite cum n-ai sa gasesti la restaurant. Intr-o casuta albastra la o masa sub dud … Sa faci plaja la Sulina unde nisipul este alb si fin. Iubesc Delta. Uite aici marturiile mele 🙂
http://ciulinii-baraganului.blogspot.com/2010/08/sulina-din-nou.html
si despre Letea si mancarea minunata la localnici
http://ciulinii-baraganului.blogspot.com/2009/09/in-delta-dunarii.html
Sper sa iti foloseasca 🙂
Vreau si eu in delta!!!
Pai mai sint cai salbatici in Letea?
Multumesc pt ponturi, I.!
Ehhh, nu esti chiar penultima.Nici eu nu am fost, planuiam anul acesta sa merg dar am dat Delta pe Cheile Carasului.
Distractie placuta iti doresc, acum ca stii sa inoti o sa fie si mai grozava excursia!
Abia astept sa ne aduci poze cu pasaret si stufaris.
Ah bun, deci mai sintem vreo 10 care n-am ajuns, nu-i asa dramatic…
De cheile carasului chiar n-am mai auzit, pe unde-s ele?
Cat pe ce sa vin si eu, insa nu-mi pot lua doua concedii unul dupa altul. 😛 asa ca, io in Redescopera poate prin octombrie. Sa te distrezi, tu. 🙂
Ei da, si eu sint intre lisabona si grecia, dar nah, e Delta, merita efort si dat peste cap… Of, cred ca daca nu puteam sa-mi iau liber ma urcam pe pereti…
Multumesc! 🙂
sanu ratezi borsul facut la ceaun cu apa din dunare 🙂 ; pestele si cartofii din el se mananca separat cu mujdeiul ala de usturoi ca o maioneza, iar zeama stinge 🙂
icrele, delicioase, saramura cu suc de rosii si ardei, peste pane….
si sa nu ratezi mersul in „balta” cea mare, unde o sa vezi o sumedenie de nuferi ce-ti iau ochii, pasari si multe alte frumuseti!
abia astept sa ne povestesti…
Delta e cel mai ciudat loc din Romania dupa mine…am fost acolo ceva ani in urma, din motive de lucru nu de plimbare, cu stupii de albine mai precis, si am avut cea mai nasoala experienta posibila… e un loc pustiu, era noapte si noi mergeam de la un moment dar credeam ca nu mai ajungem nicaieri, nici o lumina, nici tipenie de om, intuneric si un drum ingust de tot de pe care nu ne puteam intoarce pentru ca era pe un dig marginit de apa, cand am ajuns intr-un sat ceva, ne-am oprit sa intrebam unde naiba suntem, asa eram de rataciti…
Drumurile, cica alea sunt drumuri, au atatea gropi, parca sunt dupa bombardament, de mergi cu orele incet, incet sa nu-ti rupi masina in doua, in fine, eu nu mai calc pe-acolo in vecii vecilor…nici cu lucrul nici cu plimbarea, e dezolant de-a binelea… Am vazut si ceva pasari faine, nuferi si alte alea, dar nu…nu compenseaza pustietata locului, si faptul ca am ramas in mijlocul drumului intr-o groapa ne noroi la miezul noptii…
Ah, sa iti fie de bine mutarea, astept musai vederea, nu tre sa fie ffrumoasa, trebe numa sa fie!
hmmm sincer nu prea te-am inteles, explici putin mai in detaliu? sau ai gresit adresa…
Nu esti ultima. Nici eu nu am fost in de ta. Si nici nu prea cred ca o sa ajung curând. Sa te distrezi bine si mare grija cu zburatoarele de acolo.
have fun…in Delta
Asa ma bucur ca ne reintalnim, ca ultima oara la Bucuresti n-am apucat sa vorbim prea mult.
Anyways, nici eu n-am mai fost pana acum in Delta, si la fel ca si al tau, si sotu` meu e ultimu din coada care n-a vazut regiunea!
Anways, abia astept! belive it or not, doar cu tine si oleaca cu zoso am interactionat.
Abia acum te-am vazut pe lista :)) eu ramasesem cu printesa urbana si atat. caci mai greu cu asocierea blogurilor cu numele autorilor.
Ne vedem duminica!
>:D<
Heheei, Ana, da, am regasit si eu cu bucurie numele tau acolo pe lista, hai c-o sa fie fun!
See you sunday! 🙂