… e frectie la un picior de lemn atunci cand esti racit. Te iei dupa toate revistele de femei si reclamele neinspirate care zic ca o cana de ciocolata fierbinte te va face sa te simti minunat, mai aproape de tine, mai intima cu propria viata etc etc. Ei bine, in afara de faptul ca e foarte dulce si foarte fierbinte, nu ma simt in niciun fel mai bine dupa ce mi-am baut ciocolata lichida.
Sunt tot eu, tot trista, tot confuza, racita si plansa. As vrea sa imi iau viata de la capat. Si cand ajung in punctul ianuarie 2004, sa fac lucrurile altfel. Poate acum, in ianuarie 2008, ca s-a terminat „ciclul universitar”, voi putea da un fel de Undo. Sa uit ce-am trait, ce n-am trait, ce-am simtit si ce mi-ar fi placut sa fiu.
Nu mai cred in solutii izbavitoare. Mi-e clar ca oamenii sunt foarte slabi si superficiali, iar eu sunt poate cel mai slab dintre ei. Cel mai slab dintre pamanteni. Cum mi-a zis azi o prietena la telefon, se pare ca imi place sa fiu chinuita. Ei bine, gata. A trecut vremea torturii. De azi inainte vreau sa fiu iubita. In primul rand de mine.
O ciocolata calda
A trecut ceva vreme de la postarea aceasta, dar sper ca platouasul tau ti-a oferit si iubirea pe care ti-o doreai. Din ce scrii, pare ca o meriti din plin. Hugs and kisses 🙂
Ha! Ce mult ai evoluat – dpdv dezvoltare personala – de la acest post…Se pare ca ti s-a implinit si dorinta 😉