PR-ul are nevoie promovare

PR-ul are o imagine extrem de proasta, poate din acelasi motiv pentru care cizmarul are ghetele rupte. Eu cred ca motivul pentru care activitatea de Relatii Publice are o imagine atat de proasta e ca lumea nu intelege prea bine ce inseamna PR de fapt.

Si daca stau sa ma gandesc bine… Care sunt mai singurele personaje care fac PR prin filmele americane? O avem pe Samantha din “Sex and the City”, care o data pe luna coordoneaza un eveniment glamour si in rest doar apare la petreceri, e cunoscuta de mai toti locuitorii New-Yorkului si face sex cu absolut toti barbatii care-i ies in cale. Il mai avem pe Billy Joel in “America’s Sweethearts”, care incearca sa ascunda de ochii presei probleme afective ale unui cuplu de actori celebri, si pe Jack Lemon, in “Days of wine and roses” (1962), un director de PR alcoolic, complet rupt de realitate. Pai cu asa eroi, cum sa-si doreasca de mici copiii sa devina specialisti in PR? “Da, eu cand o sa fiu mare o sa ma fac Director de PR, sa beau alcool si sa fac sex toata ziua, si in timpul care-mi mai ramane, sa zic la microfon niste minciuni dragutze despre nenea care ma plateste”.

Si cu toate astea, fara PR, putine vedete, partide, campanii, piese de teatru si chiar razboaie ar fi ajuns sa fie ce-au fost.