Uneori e greu sa-ti gasesti cuvintele potrivite, si asta se intampla cel mai adesea exact in momentele in care ti-ai dori sa gasesti toate cuvintele potrivite. E de ajuns sa spui unul in plus sau in minus, sa adaugi un zambet, sau dimpotriva, sa uiti sa ti-l desenezi pe fata. Se schimba destine, se frang suflete, se pierd iremediabil lucruri minunate care nu mai au nici o sansa.
N-ar fi mai bine sa ne exprimam doar prin gesturi si priviri? Cuvintele sa fie instrumentul la care apelam numai cand nu mai avem alta solutie, la tribunal si la doctor. In rest, sa ne privim, sa ne zambim, sa dam din cap si din maini. Cred ca numarul dramelor personale, al conflictelor si al jignirilor iremediabile ar scadea considerabil.
Am fi mai sinceri, mai putin analitici si mai atenti unii la altii. Daca ti-ai luat o clipa ochii de la ea, nu stii daca ti-a „spus” buna dimineata. Daca n-ai fost atent o secunda, habar n-ai daca are o zi buna sau rea. Si n-ai dreptul s-o intrebi cu vorbe. Poti doar sa ridici din sprancene intrebator si sa speri ca te vede.
Stop talking
