Imi place cand ploua si la mine-n sufrageria rosie e aprinsa doar o veioza mica alba. Trag draperiile grele si ma simt de parca afara e noapte. Doar ca nu e o noapte pustie, cum sunt mai toate noptile, ci una agitata, cu oameni si umbrele care merg grabiti spre farmacii, rude sau cafele tarzii.
La mine-n casa e o lumina moale. Si miros de clatite. Am observat ca de fiecare data cand ma prinde ploaia in casa, fac clatite. Preferatele mele sunt cele cu ciocolata si nuci. Fac multe, de parca as astepta in vizita zeci de prieteni buni, innebuniti dupa clatitele mele. In realitate, rareori sufrageria mea si farfuria mea de clatite umplute primesc oaspeti. Nu fiindca n-as avea nuci suficiente, ci fiindca in astfel de zile moi cu miros de vanilie, prefer sa fiu doar cu mine. Prea sunt rare zilele astea si prea dor o sa-mi fie de ele atunci cand viata mea se va imparti la doi, apoi la trei si la patru.
Cand eram mica si ploua la miezul zilei de duminica, ma asezam pe pervaz si completam integrame. Din cand in cand, mai trageam cu ochiul la oamenii care treceau pe sub geam. Imi placea sa ma joc imaginandu-mi unde se duce fiecare, ce persoana, obligatie sau sentiment i-a determinat sa iasa din casa pe asa o ploaie. Unii erau clar indragostiti. Altii ramasesera fara paine. Iar restul erau pur si simplu uzi si singuri. Cred ca de-aia stau eu pitita dupa draperii si fac clatite cand ploua. Ca sa nu-mi vina cumva sa ies singura in ploaie si sa ma ud.
Asadar, am 32 de clatite. Si m-am hotarat sa fac o exceptie, fiindca ca simt ca anul asta, orice e posibil: duminica asta n-o tin numai pentru mine. Asa ca imediat ce se mai potoleste ploaia, va astept pe la mine. Promit sa umplu cateva si cu dulceatade visine.
Clatite cu ciocolata, nuci si ploaie
Salut Ionouka, ti-am descoperit astazi blogul, si tot astazi ti-am citit destul de multe postari; felicitai! unul dontre cele mai bine scrise si captivante bloguri. Si cum de curand ma preocup tocmai cum se scrie pe bloguri, ti-am si dedicat, in parte numai tie, in parte intregului stil in care te-am incadrat eu, o mica postare.
http://www.icostache.blogspot.com
Eu vreau cu Nutella- aduc eu- si alea cu nuci mmmmmmmmm. Mersi! Sa aduc si laptic?
Printeso, eu cred ca vrei sa nasti cat mai repede dar regret sa te informez ca azi e vineri 🙂 si nu duminica 🙁
Va tin pumnii de la Piatra-Neamt!
Ah, si ce, s-a votat ca nasc duminica? Eu cred ca totusi o sa fie miine, simbata, pe 7… Fingers crossed! 😀
🙂 Ai revenit la: ”Viata ca un platouas cu de toate. Doar pentru gurmanzi”. M-ai facut sa zambesc.
Nu nu, doar ca postul asta de acum 4 ani se incheia asa, ca toate posturile de pina in 2011. 🙂
Ahhh, credeam ca l-ai scris azi si ai revenit la ” platouas”, prin prisma celor ce urmeaza sa se intample.:) Stiu ca, posturile tale se incheiau asa, motiv pentru care ti-am si scris.
Numai bine!
Era platouasului s-a incheiat, acum am trecut la real stuff… 😀
E frumoasa data de 7, astept un post la inceptul saptamanii impreuna cu poza noii membre 🙂
sa nu intarzii prea mult cu postul ca poate-mi raman degetele incrucisate pentru totdeauna :))
Imi propun sa nu intirziu deloc. 😀 Vedem cum se aliniaza planetele, capul copilului, d-astea… 🙂
32? n-am reusit niciodata sa fac mai mult de 10 :). nici nu conteaza cu ce sunt umplute, clatite sa fie. iar dra sa vina cand e dat sa vina. fetitele mele au venit exact la dnp :). nastere usoara.
Sa nu uitam ca eram femeie singura, aveam muuult timp liber… Acum cu greu fac si eu mai mult de 15… Si tre sa am un mega chef de ele!
Si eu ma uitam pe geam si ma gandeam la povestile oamenilor care treceau pe trotuare in ploaie.:)) Ce frumos e la tine!
Eu tarziu m-am prins ca e o postare din 2008 :-))…chiar ma gandeam…sufragerie rosie? duminica? si ma si pregateam sa ma infiintez la o clatita :-)))).
dar de ce ai reluat textul?