Ce bine ca ploua….

Azi, vorbind cu multa lume dintr-o brusca nevoie de a ma simti inconjurata de oameni dragi, mi-am dat seama de un lucru super misto: ploaia nu ne mai deprima. Duse sunt zilele in care, daca n-aveam bani de numarat sau un partener de sedus, norii intunecati, atmosfera apasatoare de ploaie si tonele de apa ne innegreau sufletele.
Azi a fost pentru prima oara anul asta cind mai bine de zece oameni mi-au zis in mai putin de o ora ca, desi ploua, au o zi excelenta, sunt optimisti si zimbesc la pereti. Ei bine, eu cred ca nu e “desi ploua”, ci “pentru ca ploua”.
E ca si cum am obosit de soare, avem nevoie de ceva sa ne scoata din vietile noastre. Si o ploaie buna e fix ce ne trebuie. O ploaie intrerupta de cateva minute de soare si cald, sa ne aduca aminte ce bine ne face sa ne simtim un nor gros, vinetiu, plin de apa rece si grea.
Ma simt excelent azi. Si nu e pentru ca arat mai bine ca ieri, sau pentru ca azi avem petrecere (desi… arat mai bine si… avem). E pentru ca ploua si prietenii mei se simt excelent. Let’s party, people, the world is raining.