Sa vin la munca iarna in halatul meu alb pufos, cu picioarele ascunse in sosetele de lina, ascunse la rindul lor in papucii-oitze. Stiu ca acum e august, dar azi noapte am dormit in halatul alb si am visat mai frumos ca niciodata.
Sa nu ma pieptam decit o data pe luna, cind merg la vreo sindrofie.
Sa imi sun fostul iubit ca sa fac misto de el dupa ce-am aflat ceva jenant despre ce se mai intimpla in viata lui.
Sa imi sun fosti buni prieteni care mi-au infipt cutite in spate si sa ma laud ca m-am vindecat frumos, spre deosebire de ei. Sufletele de ciine nu se vindeca niciodata.
Sa dau muzica atit de tare seara incit sa nu mai aud cum arunca vecinii de la sapte castroane pe geam, cind se cearta.
Sa mininc tort in fiecare zi; fiindca iubesc tortul, dar n-am voie sa depasesc limita de 1200 de calorii pe zi.
Sa plec la mare chiar acum, fiindca am pielea prea subtire, o pisica pretentioasa si o suma de alte responsabilitati care ma lasa sa zburd libera maximum un weekend pe luna.
Sa cumpar cadouri fara motiv (pentru ca dac-o fac, sunt privita cu suspiciune si primesc replica “Da’ nu trebuia, acum ma simt dator/datoare”).
Sa-mi cos singura haine si posete din toate bucatile de materiale care-mi ramin dupa ce-mi scurtez pantalonii si fustele, care-mi sunt invariabil prea lungi, fiindca sunt eu prea scunda.
Sa ma tin de mina cu oameni pe care nu-i cunosc prea bine, dar care-mi sunt dragi fiindca fac, scriu sau spun lucruri neobisnuit de frumoase.
Sa-mi cer scuze pentru lucruri urite pe care nu le spun, dar le gindesc.
Sa plec la Paris sau la Praga, fara sa am treaba sau concediu acolo. Pur si simplu, sa ma urc in avion, sa zbor repede, sa aterizez si sa beau o bere rece la terasa, sa maninc o clatita cu gem, respectiv o castana coapta si sa fac niste poze cu aer de anii ’50.
Sa dau cu aspiratorul mai rar decit o fac, fiindca e vara si Ciocolata napirleste de parca si-ar fi propus sa se transforme in sarpe.
Sa nu economisesc niciun ban. Stiu ca urmeaza vremuri grele, ca trebuie sa ma pregatesc, sa pun deoparte, dar uite cite rochii frumoase sunt pe lume, ca sa nu mai zic de cercei.
Sa fiu eu asa cum sunt, fara haine si coafuri alese, fara bijuterii sclipicioase, fara carti de vizita si semnaturi pompoase in mailuri, fara politeturi, zimbete auto-impuse, promisiuni chinuite si visuri fabricate.
Ce mult timp liber as avea daca mi s-ar da voie sa fiu pur si simplu!
Urasc ca n-am voie…
Solutia ar fi sa alegi ceva si o data pe luna sa pui in aplicare. chiar daca lucrurile par complicate, ele de fapt sunt simple. Stii noi complicam lucrurile…
Daca chiar ai urâ ca n'ai voie, ti-ai da voie… 🙂
Tu esti singura care te poate controla sau care te poate lasa sa fii controlata.
Care este…
>:)
Cred ca toti ne dorim ce n-avem voie, e natura umana. Daca ai avea voie orice, nu te-ar mai interesa nimic pe lume, n-ai mai visa, n-ai mai scrie posturi ca asta…
Nu te opreste nimeni si nimic sa le faci. Singura te cenzurezi, considerand ca sunt mai putin importante decat lucrurile pe care le-ai strica facand doar ceea ce iti doresti. E doar o problema de alegere. Insa atunci cand alegi trebuie sa fi pe deplin impacata cu ce ai ales, iar postul asta imi spune ca nu esti.
Of, da, ce sa zic, bine ca le stiti (si le faceti) voi pe toate… :p Chiar NU poti face in viata tot ce-ti trece prin cap… Si spun asta dupa multi ani in care chiar am incercat sa fac cit mai multe din cele ce mi-au trecut prin cap. Concluzia a fost o lista cu lucruri pe care e mai bine sa nu le faci, desi iti doresti. Din milioane de motive. In plus, cind incetezi sa nu mai ai voie sa faci orice, cred ca te lipsesti complet de motivatia de-a mai trai. Fiindca, nu-i asa, viata e o lupta. Si printre dusmani sunt si lucrurile astea pe care n-ai voie sa pui mina, dar cu care incerci sa trisezi uneori.
Se pare ca uram tocmai aspectele pe care viata de adult le presupune…constrangerile, compromisurile, limitarea timpului liber…si poate cel mai mult faptul ca nu putem pleca oricand, oriunde…sau macar atunci cand avem mai mare nevoie sa respiram…
Pentru fiecare lucru pe care nu-l poti face eu zic sa te gandesti la unul care sa il compenseze, cat de cat, gen: lucrez in week-end dar voi avea mai multi bani pentru rochii sau cercei, nu pot pleca acum sa beau o cafea in Praga, dar cand va veni timpul o voi savura cu si mai multa placere, trebuie sa port o masca in lume dar respir atat de usurata cand ma intorc acasa si pot in sfarsit sa fiu eu…
In cele 1200 de calorii nu incape si o bucatita de tort? Macar la 3 zile…pentru asta nu am idee compensatorie 🙂
multe din cele enumerate de tine iti sunt impuse nu de cei din jur ci din vesnica intrebare….ce vor zice cei din jur….
„hahaha..ia uite-o si p’asta cu oitele dupa ea”
„ce faci fata…tzi-ai facut freza cu grenada?”
„inca ma mai iubeste si de aia e sarcastica”
„domnisoara ..esti nebuna …da muzica aia mai incet…”
„ia uite cat s-a facut si asta….da toata ziua baga tort in ea”
„cata treaba aveam si u in loc sa rez probleme..tzi-ai pus palma in cur si ai plecat la mare …ce sa zic…”
………..
si putem continua….
noi toti ne impunem anumite „reguli”…si suntem „in randul lumii”… dar uneori nefericiti..neimpliniti…ne…orice…
ei niste excentrici, nesimtiti, neintegrati…ne….etc… si totusi dorm mai linistiti noaptea si nu au probleme de tensiune…
si totusi e vorba doar de o alegere..
toti avem tendinta sa radem de ei, sa ii ocolim, sa ii judecam…dar in sinea noastra suntem gelosi ca nu reactionam si noi la fel.
PS:in religia mea(Islam) se spune asa „nu il judeca pe cel din fata ta…judeca ce ai facut tu pentru ca el sa fie un om mai bun”.. cu teoria stam bine…practica ne omoara:)
@anda, ai mare dreptate cu ce zici, cred ca de fapt ma enerveaza foarte tare ca m-am facut om mare…
cu tortul… e complicat… o felie facem cam 600 de calorii. adica pot minca o felie, dar tot restul zilei trebuie sa me rezum la un iaurt si-o salata verde cu ardei. si cum stau treaza vreo 18 ore pe zi.. prefer sa evit tortul. evident, nu intotdeauna. ma mai „premiez” si eu din cind in cind. si tare bine mai e!
@quiz, zici bine ce zici, mai ales partea cu teoria si practica. va multumesc tuturor pentru feedback, acum ca mi-am facut curaj, ma duc sa alerg si cind ma intorc spre casa, voi ataca o inghetata! Pai ce, m-au facut pe mine 150 de calorii???
Mi-au placut mult punctele cu tinutul de mana si cel cu Parisul sau Praga.
In acest moment le-as combina si m-as plimba cu tine de mana prin Paris 🙂
Pai… Ne putem organiza in sensul asta… mai am 5 zile de concediu. Si bani de paris se gasesc intotdeauna. 😀
Hmm Christmas is coming soon 😀
Te rog sa nu te joci cu sentimentele unei femei indragostite de paris. si de praga. si de Craciun.
Nici vorba, cu sentimentele unei femei indragostite (indiferent de ce anume este indragostita) nu trebuie sa te joci 😛