Îmi place mult să muncesc. Pentru că muncesc ceva ce-mi place mult. Pentru că îmi plac oamenii cu care și pentru care muncesc. Îmi plac pentru că (în majoritatea cazurilor) au încredere în mine și în ce pot face pentru ei. Îmi place mult să muncesc pentru că munca mea presupune idei, dar nu idei d-alea avioane, care dau frumos pe cer dar nu-s deloc interesante pe pămînt, ci idei care-ajută oameni.
Îmi place și luna asta care începe acuș. Pentru că e cu mult galben (de la soare) și cu mult parfum în aer. Îmi place și sărbătoarea asta cu alb-roșu în care primesc floricele și pisici-căței. Îmi place mai ales pentru că o să înceapă la mare, cu două scaune, o masă cu față de masă în carouri (alb-roșii, cum altfel), o sticlă de vin roșu și două felii mari de plăcintă de mere.
Mă simt curajoasă. Chiar dacă e criză și oamenii în jurul meu își pierd joburile, relațiile și speranțele. Eu le țin strînd în brațe pe ale mele, și jobul, și speranța și mai ales relația, pentru că-mi plac mult. 🙂
Foarte frumos din nou:)Imi place ultima fraza. Si sa stii ca am baut un suc de fructul pasiunii in cinstea ta!
De departe…o cititoare fidela:)