Acum nişte săptămîni (nu suficient de multe, din păcate) am aflat că schimbăm hîrtia revistei. În consecinţă, trebuie să schimbăm şi revista. Oricum a trecut un an jumătate de la lansare, avem focus grupurile care ne spun ce e de reşapat, şi dacă tot lansăm site-ul cel nou, iaca prilejul perfect să naştem pe piaţa o revistă nouă, nu foarte diferită de cea dinainte, dar mult mai bună. Să rămînă omul cu gura căscata de cîte lucruri mişto pot încăpea într-o singură revistă mică. Să ne ia omul din stand şi să ne ţină sul în buzunar cît merge pe stradă, să ne citească în metrou şi pe closet. Eu cred că lectura de closet e una atent selectată şi extrem de importantă. Jumătate dintre deciziile importante din viaţa mea le-am luat cu colacul înfipt într-o bucă şi cu ochii ieşiţi din orbite. Da. Vreau ca revista mea să fie aia de pe colţul căzii, aia ultima pe care o accesează omul înainte de somn şi prima pe care-o vede de dimineaţă. Să fie acolo într-o sută şi ceva de pagini cel puţin 300 de recomandări de timp liber făcute pe bune, de oameni care ştiu ce vorbesc şi-şi asumă selecţia făcută. Nu vrem să îngropăm concurenţa, ea e necesară ca să ne arate cît de mult mai buni sîntem. Vrem să-i arătăm că se poate şi altfel decît cu liste lungi din care nimic nu iese în evidenţă. Ia să ajutăm noi omul să decidă.
Bun, acesta fiind brieful, mi-am scuturat creierul de praf şi-am început să scotocesc prin sertarele cu neuroni după cursurile de publicistică, după şedinţele de concept din agenţie, după teorii şi practici despre ritmul de lectură, despre structură, consistenţă, cadenţă, public, raport editorial vs publicitate, rubricaţie şi conexiune emoţională cu cititorul. A fost nevoie de nişte nopţi nedormite şi nişte dimineţi în care-am înotat ca-n lapte cu griş ca să pun pe hîrtie primul flatplan. Adică o foaie albă pe care înşiri în ordine paginile revistei, în ordinea corectă, pe secţiuni şi rubrici. N-a fost bine. Am măzgălit, am şters, am scris din nou. Ok, ştiri, ponturi, deschideri şi premiere în prima parte, pe hîrtia albă. Apoi listele cu recomandări, boxuri cu oamenii din echipă recomandînd lucruri în care cred, recenzii de mîncare, de filme, de cluburi şi baruri, toate pe hîrtie de ziar, mai subţire şi mai mată. Omul poate rupe pagina care-i place, o poate lua cu el, îşi poate nota pe ea un reminder şi-o poate ascunde-n portofel. Apoi din nou secţiune editorială, cu recenzii culturale, shopping, sănătate, puţin eco/bio, nişte concursuri şi gata. Ieşim din revistă elegant, cu sentimentul că da, băi nene, avem ce face prin oraş şi săptămîna asta.
Au urmat două săptămîni de re-desenare a layout-ului, fă boxul ăsta mai mic, pune secţiunea mai mare, trage de poză, mai mult, aşa e perfect, cum facem să intre toate machetele, să punem toate informaţiile pe care le vrem recomandate şi să rezulte la final fix, da’ fix 116 pagini? Pentru că la tipar nu merge cu aproximări.
Miercuri noapte am predat la tipar primul număr nou. Greu. Au muncit colegii mei de li se lipiseră ochii unul de altul şi amîndoi de monitoare. E greu să fii atent la fiecare linie şi virgulă cînd munceşti de 13 ore. Dar şi-au făcut treaba admirabil, toţi. Joi dimineaţă a venit revista din tipar caldă, mirosind a cerneală. Mor după mirosul ăsta. Cred că asta simt vampirii cînd miros sînge: poftă de viaţă. E mirosul meu preferat. Revista cea nouă e frumoasă, e vie, e plină de carne proaspătă care se vrea devorată. E mai bună ca cea veche. Nu e perfectă, dar e mai bună, mult mai bună.
Asta vreau cu noua revistă, care e pe piaţă de azi: să dezlipesc cu zgomot fundul bucureşteanului de tapiţeria canapelei şi să-l mut la un ceai de 5 lei în Herăstrău. Să-l fac să uite pe ce canal e Kanal D ca să joace in fotbal în Parcul Izvor. E cald, e aer, afară sîntem noi, oameni mişto care nu cerem bani să facem atmosferă. Dacă vă iese revista în cale, şi-ar trebui să vă iasă, că e peste tot, smotociţi-o bine de tot şi spuneţi-mi cum vi se pare. Dacă nu sînteţi prin Bucureşti, revista poate fi descărcată pdf de pe noul site, care va fi live foarte curînd. Am nevoie de feedback, eu nu-s obiectivă. Mie mi se pare că a mea e cea mai frumoasă, cea mai deşteaptă, merge prima de-a buşilea şi o să ia coroniţă tot ciclul primar, că doar are pe cine moşteni (pe colega de la DTP, că eu am luat mereu premiul II, aveam note mici la purtare din cauză că mă băteam cu băieţii).
Nu mă pot abţine să vă arăt cîte ceva din ea. Aici avem evenimentele principale ale săptămînii:
Aici avem pagina cu oraşul la reducere, chestii free sau la discount, bune de ştiut pentru cei care vor să strîngă bani de ieşit la restaurant:
Un review de film:
O recenzie de mîncare (da, midii, o nebunie):
O pagină de petreceri şi concerte:
O zi de joi cu recomandări asumate de echipa editorială. Am pus şi feţe lîngă nume, astfel încît cei care ne dau mesaje criminale şi ne plătesc blesteme la vrăjitoare să poată asocia numelui pînă acum complet impersonal şi un chip simpatic în care să înfigă bolduri.
Asta e. Ce părere aveţi despre asta mică? Puteţi să-mi spuneţi părerea despre ea şi în nişte vederi, nu mă supăr deloc! Ah, cred c-o iau cu mine-n pat în noaptea asta. Ştiu că nu se face, dar e doar pentru o noapte. Apoi o conving să se mute înapoi pe marginea căzii.
Ei, felicitari! Arata intr-adevar mult mai bine decat varianta precedenta, de-abia astept sa pun si eu manutele pe ea! Colega de la DTP e premianta sigur, dar si Art-ul e bunicel. :). Acum, sa vedem si textele de-aproape!
Ei, C., spui asa, de parca cea veche arata foaaaarte rau. Mie mi-era draga si cea veche, era frumusica si dumneaei!
Ma bucur ca-ti place layoutul. De texte n-am grija, or sa-ti placa sigur. sint oneste si corect scrise, unele inspre foarte sclipitoare.
Gata vacanta la Belek?
Departe de mine gândul ca cea precedenta era urata! Doar ca asta noua arată mult mai bine!
Vacanța mai are ceva zile de stat cu noi, sau noi cu ea, nu știu :). Copiii sunt in extaz :).
Din ce vad in pozele de mai sus rev e foarte faina e…. cumva calda, adica te imbie sa o citesti… oriunde… nu doar pe closet :)!
Viata lunga si la cati mai multi cititori!
Iulia
Multumim, Iulia, sa fie!
Pfuai, ce frumusete 😀 cand vin acasa, musai fac rost de una sa o inspectez bine si sa o iau cu mine in Varsovia 🙂 imi place mult cum descrii tot procesul … adica in mare cam cum si ce ati facut. Dar tare fraieri mai sunt studentii de nu au aplicat la practica. Inca nu imi revin de cat de mult dezinteres exista. Si na, ca daca tot vorbeam de regrete: regret ca nu sunt studenta sa ma fi inscris io, sa ma inveti chestii, as fi fost mega silitoare 😀
Iti pastrez fara probleme o bucata, si eu ma gindesc serios sa inramez una!
Mda, practica. Azi trebuia sa inceapa primul. Numai ca nu exista un primul, ca nu am avut din ce alege. Deh… Lasa, tu esti mega silitoare la tine-acolo, aud!
Bon giorno, Principessa ! (cand am vazut filmul si mai exact secventa asta, primul gand care mi-a trecut prin minte a fost „ce pacat ca nu sunt de sex opus, nu voi avea niciodata sansa sa spun replica asta cu aceeasi dragoste de viata precum personajul asta!” – dar uite ca o pot spune linistita chiar si asa 🙂 )
Am citit post-ul tau mai vechi despre practica si mi-a fost o ciudaaa de mama-mama! Ma mira faptul ca nu s-a inscris nimeni.
Tare mi-ar fi placut sa am sansa asta … Dar, unu: nu mai sunt studenta; doi: nu locuiesc in Bucuresti; trei: coloana vertebrala mi se indoaie pana la cifoza de rusine ca, cica, am urmat o facultate de jurnalistica, dar nu am cu ce ma lauda in domeniu. Am luat-o pe alte carari in urma cu cativa ani si acum traduc literatura. Dar cateodata ma mai bantuie tot felul de idei „jurnalistice” …
Aaah, cea mai frumoasa poveste de dragoste, aia a lui Benigni! Sint onorata sa fiu apelata ca cea mai frumos iubita femeie din lume! 🙂
La presa te poti intoarce oricind, pacat numai ca in zilele astea nu prea ai la ce. Mai stai o vreme, cred ca literatura e mai sanatoasa decit presa acum!
Recunosc pe cea veche nu o cunosc, dar asa descrisa as cumpara-o imediat. Mie imi place si promit, sa fiu prin Bucuresti, o preiau imediat, inca de la aeroport 🙂
Salutari
Ah ce bine! Da sa stii ca revista e gratuita! In aeroport nu o ducem, dar o gasesti imediat dupa aeroport, in mallul de la Baneasa!
Buun, ma duc si eu sa o pescuiesc, ca sunt aproape. Arata bine, mi se pare ca a depasit bariera impersonalitatii pe care o au revistele de gen :-).
Atunci fac uns stop la mall si iau o „gura” de viata romanesca , plus revista 🙂 DAr sa ajung eu mai intai 🙂
Chiar, cind o sa fie asta?
Chiar ca pui intrebari. Candva cand o sa imi cumpar ochelari roz prin care sa vad totul detasat si stau foarte bine la capitolul nervi 😉 Deci candva in viitorul apropiat 🙂
Mai, de continut nu pot sa spun prea multe ca-s departe si din pozele tale nu-mi dau seama. Dar designul… bai deci dezignul ma da pe spate. Si io zic ca nu-s chiar de pe alta lume in problema asta, avand in vedere ca lucrez ca freelancer in webdesign :)))
Serios?? U like it that much?? wow, mare lucru! Multumim!
Sa va traiasca revista si sa aiba viata lunga 😀 Da, normal ca-mi place, arata super!
Astazi sper sa intru si eu in posesia noului numar. Daca voi mai gasi 😉
Ce-mi place cel mai mult la aceasta actiune: reinventarea. Da, ea e mama progresului.
Bravo!
Deh, incercam, sa nu ne plictisim, ca daca ne ia somnul la serviciu, clar nu-i bine!
Ia sa-mi spui daca ai gasit si a ce iti miroase!
Am intrat in posesie. Am rasfoit rapid. Apoi am luat-o de la capat.
A ce-mi miroase – la propriu si la figurat – miroase bine (a cerneala si schimbare).
Ce-mi place:
– „miezul” din hartie diferita, in care sunt incadrate recomandarile de timp liber, listele de cafenele, filme, apoi gruparile pe saptamani
– „invelisul” de ce e nou si ce ar trebui sa stii ca sa te consideri informat
Ce ma deruteaza:
– neconcordanta intre header si pagina – de ex: header – restaurante de incercat, pagina – fii in trend, exit festival 2011 sau header – locurile de baut o cafea buna, pagina – programul de la cinema si filme in ordine alfabetica
Ce ma deranjeaza:
– textele „carlig” – cu fata, man, si ma frend. Imi place demersul celor de la Radio Guerilla, cu Romana de Romania.
Din nou ce-mi place:
– grafica
– comentariile cu parerile voastre care dau o nota prietenoasa si mai ales, faptul ca sunt poze cu voi in comentarii, ca sa stie lumea cine vorbeste…
Per total, e foarte bine. Bravo!
Ohooo, ce feedback amanuntit, uite-asa il string la pept! Multumesc!
Dada, si mie imi place miezul, numai bun de rasfoit, mai cazon asa!
Asa, headerele alea sint trimiteri, adica uite tu citesti despre carti da sa stii ca mai incolo la pagina pix gasesti info despre unde sa te pui in cap. e o chestie web/like, linkuri in pagina catre alte pagini… Inteleg ca nu se intelege din start, hm…
Stiu campania celor de la gherilla, o iubesc, si pe ea si pe ei, sper sa nu se incurce si incalece campania noastra cu a lor. e la misto. nu promovam felul asta de-a vorbi, doar il folosim ca sa le atragem atentia celor care vorbesc asa on daily basis. stiu ca sintem pe teren fragil aici…
Ma bucur ca-ti plac boxurile cu noi! Ah, poate ne-o luam pe strada de la vreun cititor stresat. 🙂
Multumesc, draga mea, pentru timp si opinii!
Am vazut-o si eu azi… Pacat ca are niste tabele foarte amuzante, adica se vede exact cum sunt luate ele frumusel din Excel si trantite acolo cu paste special…cam trist as spune eu. B 24 FUN ai vazut? Si banuiesc ca ai vazut si cam ce editori scriu acolo, gen Bogdan Naumovici, Mircea Toma etc. Si nu, nu sunt de la concurenta, dar intamplarea face ca astazi am vazut cele 2 reviste in acelasi timp. Auzi, da’ de ce ati schimbat hartia, cea lucioasa era prea scumpa? 🙂 Cam mult entuziasm pt o revista gratuita care nici macar nu are un brand bine definit… multa lume spune 7 nopti 🙂
Buna, Mada, bine-ai venit!
Te contrazic nitel, nu prea e nimic luat din Excel, te poftesc pe la noi prin redactie sa urmaresti fluxul de lucru.
Stiu editorialele din B24, eu cred despre ele ca nu-s deloc utile cititorilor. Sint niste bucati de literatura mai bune sau mai proaste. Noi sintem un ghid de timp liber, nu o brosura de pastile scrise de tot felul de oameni cunoscuti care au mai mult sau mai putin talent la scris.
Zi frumoasa plina de entuziasm sa ai!
PS: Si stiu foarte bine de unde esti, ca iti vad IP-ul.
Oau Bogdan Naumovici, tare editor. Dorm cu b24 sub perna de cand scrie el in revista. Imi place sa-l recitesc dimineata cand ma trezesc, e o sursa permanenta de inspiratie. Daca-l aduc si pe Dan Chisu b24 o sa fie mai tare ca esquire sau GQ.
@Mada fail total la ironie si rautati. Pentru o consumatoare de reviste de calitate, dai replici cam de clasa a 5 a.
De ce trebuie sa dai musai in cap unor oameni care incearca sa faca lucruri frumoase si de calitate. Era binevenit un comentariu constructiv, chiar daca negativ, nu unul plin de rautate si venin. Dar na…. asa-i de bon ton ”made in Romania”.
Iulia
E ok, Iulia, nu-ti bate mintea. Astept un comentariu despre revista si de la tine, daca ai timp si chef.
De ce se distribuie numai in mall? Nu ai putea pune o vorba buna sa se distribuie si prin multinationale? Majoritatea oamenilor sunt tineri si absolut interesati de modalitati de petrecere a timpului liber.
P.S Arata bine si in noul format, dar eu ca o persoana de moda veche ce sunt, apreciez si formatul vechi.
Draga mea, da’ n-am zis deloc ca se distribuie numai in mall. Nici vorba. Ducem reviste in teatre, sedii de birouri, baruri, restaurante, cluburi, sali de asteptare in clinici, sali de fitnes, saloane etc etc
Te contrazic: eu, una, rareori citesc la baie (dar in cada mi se mai intampla sa abtiguiesc vreun roman) si atunci sunt ingredientele sapunului si a altor mizerii din viata noastra :-)).
Acuma, utile sau nu, editorialele din B 24 scot bani, pentru ca ele creeaza curiozitatea publicului, chit ca nea are, sau n-are talent. Asta-i piesa.
Stii ce lipseste din ghidurile astea? Sau n-am vazut eu: programe pt copii, sau locuri pt copii. Ni se recomanda-n draci evenimente, restaurante, petreceri pt adulti. Da’ nicaieri n-am vazut o legenda care sa-nsemne „si pentru copii”. Cam cum era cu mustele alea din Catavencu: un cap de tzanc: de la 2-4 ani; 2 capete tzanc: 5-7 ani etc.
Call me obsessional, da’ stii ce nasol e sa faci o rezervare pe undeva, sa ti se spuie ca daaa, avem loc de joaca si, ajungand locco, tot ce gasesti e o masuta Ikea pt toddleri (care, altfel, e f buna!)?
Hai, ca mai aveam idei, da’ veni ITistu’ peste mine :P.
Aha, da, buna ideea asta cu locuri pentru copii, implementam!
E tare faina revista, eu o citeam si pe cea veche, mi-o descarcam la serviciu si o citeam toata. Ma oftic de numa ca numai pentru cea din Bucuresti scrii, daca ai scrie si in cea de Bv as vana-o pana as gasi-o…
Ca sugestie specifica unui soarec de biblioteca: mie mi-ar placea sa vad si noutati despre carti, ce a mai aparut fain, ce merita citit, poate si 2-3 cuvinte. Poate poate se mai misca si cititul la noi asa.
Si apropo de citit: eu sunt fan citit in general, citesc oriunde, looooogic ca baia nu putea scapa. In liceu obisnuiam sa invat (cel mai des la istorie) intr-un context umed si fierbinte, in timp ce faceam baie.
Las-o-n durerea ei pe Mada aia. M-am si enervat citindu-i comentariul. De parca daca faci ceva care se distribuie gratis nu trebuie sa iti dai interesul sa iasa cat mai bine…Eh. Tu nu te lasa, fanii asteapta. Te pup
O sa fie si asta noua sus pe site, plus ca toate articolele vor fi pe site, o sa poti comenta la ele, tot ce trebuie!
Si da, am pus si pagina de recomandari de carte si muzica, o sa-ti placa! Si e ok dac-o scapi in cada, o pui la urcat si e ca noua! 🙂
Inseamna ca nu m-am uitat eu destul de atent la paginile pe care le-ai pus. Astept cu interes site-ul.
De unde stii ca imi mai scapa cate o chestie in apa? De obicei victima e semnul de carte.
Ioana, intai vreau sa te felicit pentru revista 🙂
Apoi, vreau sa te rog din suflet sa ajuti pe cineva. Nu e vorba de bani, ci mai mult e legat de o informatie. Ionela are un unchi orb, surd si caruia abia i-au amputat un picior..si ar avea nevoie sa stie ce ar putea sa faca legal, pentru a obtine un carucior cu rotile. Te rog mult…Sau daca ai putea sa faci ceva, orice, sa il ajutam sa obtina caruciorul asta…
Iti las aici linkul http://nefericirea.wordpress.com/2011/06/25/ajutati-ma/
Te imbratisez!
Am postat pe facebook, mai intreb pe unde pot, sper sa ne ajute cineva rapid cu o informatie. din pacate insa, ma astept sa fie complicat. dar incercam, ok? te tin la curent.
Iti multumesc!!
Eu ti-am lasat cerea de prietenie pe fb . Te imbratisez. Si iti doresc un week-end linistit!
Ai un premiu:
http://arianasshop.blogspot.com/2011/07/premii-si-cateva-atentionari-eng.html
:*
Multumesc, M.! 🙂
[…] Ionouka , Shayna , VizualW Copyrights PingTrackBackListing 2011 © Schtiel […]
Arata bine, imi place!
Ce bine, multumim!
Buna! Am vazut revista, e ok, pt o revista gratuita… Si totusi ma intreb de ce a sarit toata lumea asa la comentariul de mai sus? Si eu lucrez in domeniu si crede-ma, orice critica e foarte bine venita si mai ales cand ti se dau si argumente. Si daca vrei sa stii, am vazut si eu tabelele alea, si da, sunt exact tabelele din Excel, scrise cu Calibri 10 as zice eu, cu titlu J-D… Sunt sigur ca nu e vina ta, dar puteai sa spui scurt ceva de genul: a, o sa le analizam si gasim o grafica mai ok si asa mai departe. Sau sa explici de ce nu ti se pare ok sa scrie oameni cunoscuti in revista, nu sa pui un comentariu care se vedea ca e scris in pragul unei crize de nervi. Iar voi, dragi cititori, nu mai sariti asa sa-i luati apararea, era clar ca o veti face si nu cred ca o sa cresteti asa in ochii ei ca ii luati apararea. Citesc si blogul, citesc si revista, si te sfatuiesc, ca un „batran” in domeniu sa nu le mai iei personal, din orice critica se invata, criticile nu se deconstruiesc ci se accepta si se construieste pe baza lor.Mai am o intrebare: crezi ca daca revista ar fi pe bani, ar plati lumea s-o cumpere? Stiu ca nu asta e profilul, dar e doar o intrebare. Parerea mea: mai aveti mult de lucru, iar pasul asta a fost unul inapoi.
Buna, Marius,
Multumesc pentru interes, pe care-l banuiesc mare daca stai sa-mi scrii atita simbata dimineata la ora 9. Iti raspund pe indelete, in semn de recunostinta, desi asa am o migrena de la Prodigy de aseara…
Pe rind. Spui ca lucrezi in domeniu, eu indraznesc sa spun ca ori nu esti foarte bun in ceea ce faci, ori tii neaparat sa fii rautacios. La rautati nu raspund, ca n-are sens, veninul nu se trateaza, asa ca o sa presupun ca pur si simplu ai nevoie de niste lamuriri. Cele doua fonturi pe care le folosim in revista se numesc CoHeadline si PoynterAgate, ambele sint fonturi de Mac cumparate special pentru revista. Putine publicatii din Romania cumpara fonturi, majoritatea le folosesc pe cele open source, gratuite. Noi am ales sa le avem pe ale noastre unice si platite pentru ca 1. avem nevoie de identitate vizuala, si am obtinut asta, pentru ca revista noastra arata ALTFEL decit toate publicatiile, mari sau mici, si asta se datoreaza in mare masura fontului. 2. PoynterAgate este un font special de classifieds, adica e lizibil la size foarte mic. Noi avem mult listing in revista, iar ca structura sa fie functionala si revista sa nu aimba 500 de pagini, e nevoie ca aceste liste sa fie scrise foarte mic, la size de 5. Poynter este unul dintre fonturile special desenate pentru astfel de liste scrise mărunt.
Acum, despre layout. El a fost creat special pentru noi de o agentie specializata in publishing si nu are nici o legatura cu vreun excel. E adevarat ca listele care intra in revista, la programul pe zile, de exemplu, sau la listarea restaurantelor pe categorii, initial au forma unui excel. Aşa se culeg datele de către editori. Acest excel este importat apoi in InDesign printr-un program creat de echipa noastra, rezultind astfel stiluri diferite pentru fiecare rind de informatie. Spre deosebire de alte reviste care toarna informatiile unele sub altele, in Zile si nopti titlul filmului e scris cu un stil, descrierea lui cu altul, locurile unde ruleaza cu al treilea stil, orele cu al patrulea. E complicat, dureaza, dar cititorul vede mai usor informatia, alege mai usor ce ii este util. Am ales sa facem asta in detrimentul timpului nostru liber, pentru confortul oamenilor, si cred ca am facut bine.
Dacă te referi la paginile cu programele cinematografelor, ele sint machete realizate de cinematografe si trimise catre noi spre publicare. Ele sint identice in toate revistele de profil. In schimbul distributiei in cinematografe, acestea primesc spatiu publicitar sub forma de machete in care isi aseaza cum vor programul. Nu putem inteveni in ele, e normal ca ele sa nu respecte layoutul revistei. E foarte posibil sa fie facute in excel. Un „batrin” in domeniu ar fi trebuit sa stie sa deosebeasca o macheta de continutul propriu al revistei. Sint alte fonturi acolo, alt layout.
Afirmatia legata de criza de nervi n-o comentez, e o rautate si nu merita nici o secunda in plus din timpul meu.
De ce cred ca nu e ok sa scrie oameni cunoscuti in revista? Din cauza FELULUI in care oamenii cunoscuti din Romania stiu sa scrie. Am citit multa vreme editorialele din B24FUN. Despre ce-a visat Geanina Corondan noaptea. Despre fricile lui Dobrovolski. Cît de utile sînt comentariile lor pentru cititor? Spre deloc, aş zice. Un ghid de timp liber este un utilitar. Ceva care să folosească cititorului în alegerea unei activităţi de timp liber. Literatura vedetelor nu e utilă, sigur că dacă ei ar scrie despre concerte, teatre, cărţi, da, ok, atunci ar fi în regulă. Dar cînd ei nu fac decît să-şi promoveze propriile afaceri şi dileme existenţiale, locul acestor texte nu e într-un ghid de timp liber. Noi sîntem o echipă de oameni diferiţi în pregătire, vîrstă şi preocupări, oameni cu care cititorii se pot identifica uşor. Scriem exclusiv despre ce se poate face în oraş şi cum, astfel încît omul care ia revista să aibă un eventai generos de sugestii.
Comentariul Mădălinei a fost copilăresc, răutăcios, neargumentat, şi a fost taxat ca atare de toată lumea mai puţin de mine. Eu m-am rezumat la ai răspunde politicos, ca tuturor comentatorilor.
Nu voi schimba niciodată un layout funcţional cu feedback majoritar pozitiv pentru că doi anonimi spun că nu le place. Aştept un specialist adevărat să-mi explice ce e în neregulă cu el, şi atunci da, voi lua în calcul o nouă schimbare. Tu oi fi bătrîn în domeniu, specialist e clar că nu eşti.
Da, eu cred ca oamenii ar plăti să cumpere revista, e un produs bun, corect, cinstit.
Îţi mulţumesc pentru timp şi pentru părere.
Mdap, aici sunt de acord – cunoscutii astia ar trebui sa scrie pe bune despre ce le-a placut si ce nu le-a placut. Aiurea e ca, de multe ori, gasesti cronici care miros de la o posta a PR si nu a parere personala. Un fel de „product placement” cu vedete.
Comentariile de mai sus m-au facut curioasa – revista se gaseste si in Ab Iulia (acolo sunt pana joi)? 🙂
Salutare la toata lumea!
Nu puteam sa stau deoparte… 🙂
Evident, as vrea sa lamuresc niste lucruri spuse aici.
1. Este absolut normal ca dupa o perioada de 2 ani (more or less), în urma unei analize interne sau nu, sa rafinezi produsul de publishing. Ratiunile sînt multe: apar mai multe ancore editoriale; cititorul se reorienteaza editorial; realizezi ca anumite cîmpuri editoriale trebuie rafinate pentru a elimina conflictele grafice sau editoriale… focus grupul cere suplete din partea publisherului… si tot asa.
2. Arhitectura revistei (de la coperta pîna la listing) e facuta de Reply si e facuta bine, temeinic. Pentru noi a fost un challange pentru ca, asa cum spune si Ioana, ne-a preocupat ritmul, lizibilitatea dar si experienta cititorului. Nu este usor sa gîndesti si sa articulezi o revista de genul asta. Mai ales cînd pleci de la zero.
3. Este normal ca Ioana, în calitatea ei de redactor sef, sa apere publicatia mai ales cînd stie ca totul este justificat atît editorial cît si grafic. O apara pentru ca stie nu pentru ca asa îi cere job description-ul. Si o apara bine 🙂
4. N-am vazut tabelele de Xcell si prin urmare nu pot sa-mi dau cu parerea dar ma îndoiesc mult ca ar folosi Calibri în interior atîta timp cît au achizitionat niste caractere splendide si functionale (recomandarea Reply :)) ).
5. Eu cred, din ceea ce vad aici, ca este o rafinare si nu o redesenarea a revistei. Prin urmare nu cred ca este muuuuuuuult mai buna ca cea „veche”. Cred ca este un ghid bun. Daca nu cel mai bun. Nu… e cel mai bun. E singurul pe care îl mai parcurg atunci cînd dau de el.
6. Daca s-ar fi vîndut la taraba atunci ar fi aratat altfel atît editorial cît si grafic. Adica, nu neaparat mai frumoasa sau mai urîta. Pur si simplu altfel datorita cerintelor specifice revistelor de taraba. Nu intru în detalii…
7. Sper sa o vad si eu la un moment dat dar nu am nici un stres pentru ca stiu ca cei de acolo sînt oameni rezonabili care stiu ce fac.
8. Felicitari Ioana pentru rafinarea asta care cu siguranta ti-a tocat multe ore si pentru curajul de a lua în plex criticile.
9. Have fun!
Iulian
Iulian, chiar sint curioasa ce parere ai despre noua hirtie si despre structura ajustata! E foarte corect ce spui, nu am redesenat revista, ci am reasezat structura si-am facut si mici ajustari grafice in consecinta.
You have fun too! 🙂
Nuschu, in alba iulia e revista Zile si nopti locala. Cea despre care vorbesc eu e editia de Bucuresti. Curind o sa se propage noua structura si la editiile locale, dar cred ca va mai dura 1-2 saptamini. Multumesc de interes, though!