Mă pregătisem să vă înşir aici toate motivele pentru care mi se pare că sînt aici de multă vreme. Toate lucrurile care acum cîteva zile îmi atîrnau greu în suflet şi mă făceau să mă simt ca un puşcăriaş bătrîn au rămas în urmă de parc-aş fi trăit cîteva vieţi în ultimele două zile.
Acum stau în faţa monitorului şi-mi dau seama că nu pot să vă descriu mare lucru din cum mă face să mă simt locul ăsta. Nu-mi ajung cuvintele pe care le ştiu şi e păcat. Trebuie, TREBUIE, să vedeţi cu ochii voştri. Am văzut multe locuri la viaţa mea. Dar aici e altfel. În cîteva feluri, Lisabona seamănă cu Barcelona, seamănă şi cu Roma, şi cu Catania, cu Palermo şi cu Nisa.
Zidurile vechi din care cresc tufişuri şi copaci vii stau la centrimetri distanţă de faţade impecabil renovate.
Lisboesii vorbesc tare într-o limbă din care nu-nţelegi mare lucru, dar care suna ca un cîntec despre miere.
Pe străzile înguste circulă cu viteză nebună un tramvai mic, rotund, galben şi fără geamuri care spală amintiri neplăcute şi dă volum părului proaspăt spălat.
La fiecare colţ de stradă te-aşteaptă cu tăvile pline pastiserii şi cafeterii cu pasteis de nata, brioşe, gogoşi, budinci şi creme pe bază de ou şi vanilie care curg pe gît mai bine ca orice alt desert degrabă îngrăşătoriu.
Vinul lor verde e ieftin, nemaipomenit de băut rece lîngă o farfurie de creveţi sau doradă friptă pe plită.
Vinul lor de porto are gust de butoi vechi, e dulce, greu cumva şi-ţi ia minţile rapid.
Casele lor sînt înguste şi lungi, întunecoase şi colorate, iar briza bate din sufragerie pînă-n dormitor să-ţi facă toate hainele şi pernele să miroasă a rîu.
Străzile lor de cartier se umplu lseara de mese care se umplu la rîndul lor de farfurii doldora de pîine cu coaja tare, supe de peşte, fructe de mare fripte, fierte, coapte, toate bune.
Aceleaşi străzi ale lor sînt aşa înclinate că nici o casă nu are două camere la acelaşi nivel.
Casele lor sîmnt îmbrăcate-n faianţă mai veche sau mai nouă, verde, roz, albastră, bătută de vînt şi de camere foto care o adoră.
Seara coboară o lumină aşa aurie că ai impresia că ai descoperit cea mai bine ascunsă comoară a lumii.
Noaptea e atît de linişte că îmi ţiuie urechile. Posibil să fie de la vino verde amestecat cu porto şi cu oarecare încredere în ziua de mîine. Pînă una alta, mi-am adus aminte că-mi place să mă joc. Şi fac asta, cît încă nu e nimic să mă tragă înapoi în lumea oamenilor mari.
Vai, nu stii cat de mult ma bucur ca mi se confirma ce ti-am spus despre Lisboa. Era firesc sa simti asa, Lisabona ramane vesnic parte din sufletul meu.
Pai e un loc prea magic sa-l poti uita asa, cu una cu doua…
Vacanta placuta in continuare!
Iti sta foarte bine roscata, cu parul lung. 🙂
Multumim! Eh, parul e lung pentru ca nu reusesc sa ma mobilizez sa ajung la tuns. 🙂
Ce bine! Sa calatoresti adica… Lisboa este si la mine in cap, asteptand pe o lista, dar e cam in top. Si eu am vazut Barcelona si Roma si Praga si toate sunt minunate, niste lumi paralele cu Ro.
Sa te distrezi, sa vezi si sa razi (exact, sa te joci).
Of, uneori ma intreb de ce ne-am nascut noi in cea mai urita capitala posibila…
si eu am fost in februarie in Lisabona! Mi-a ramas in suflet!
sper sa revin cat de curand! nu e incredibil de frumos dar are cea mai frumoasa atmosfera din lume! (intalnita de mine pana acum)!
da, si la mine e cu siguranta in top 3.
aaa, ce bine arata deserturile !!!cu ce era facuta umplutura din poza nr. 4?avea branza?
Brinza deloc. Numai crema moale cu ou in majoritatea prajituricilor.
Cand ai sufletul incarcat si obosit, o calatorie e intotdeauna binevenita. Privind pozele tale, am retrait o parte din emotiile legate de Lisabona si nu-mi doresc decat sa revad din nou orasul de care imi e acum dor.
Adevarat, face minuni vacanta!
este o minune, este magie, este acasa:) enjoy it totally! am fost in aprilie (pentru a doua oara) si m-am reincarcat cu Lisboa pentru inca ceva timp… dar acolo o sa revin la nesfarsit…. serile in Alfama cu restaurantele/bodegile/strazile unde canta Dumnezeii fado-ului sunt de neuitat!!!!
Alfama e magica, da! mi-ar placea sa ma mut aici, as face-o fara sa clipesc! 🙂
Ah, ce atmosfera si ce placut e sa revezi ceea ce iubesti. Vacanta placuta in continuare, asteptam sa ne mai delectezi cu micile placeri ale vietii lisaboneze :).
Multumim, sintem aproape la jumatate!
eu am fost la sfarsitul lui iunie, o saptamana de Portugal, cu multe plimbari prin Lisabona, Porto si locuri dintre. Mi s-a parut minunat peste tot, am gasit niste plaje superbe si niste locuri speciale, mai ales unde ma asteptam sa fie un orasel banal.
Enjoy!
Tramvaiul ala huruia exact pe sub ferestra pensiunii in care am stat eu acum…2 ani deja. Da, Portugalia e ceva deosebit in peisajul european. Nu am vazut poze din Belem (e foarte misto in varf) si din cartierul ala al lor futuristic in care te plimbi cu gondola pe deasupra raului. A, si muzica: fado la metrou, ce iti poti dori mai mult de atat?
Abia azi am fost in belem si in Piata Natiunilor, cartierul mai nou, am pus poze aici:
http://www.facebook.com/media/set/?set=a.184932488233844.46995.147777525282674
Fado la metrou n-am auzit, dar am auzit pe strazi si da, e tare frumoasa, se potriveste la fix…
VREAU!
Haide!
Joaca placuta in continuare. Si sa stii ca limba lor suna exact ca a noastra :).
Da, asa zic si ei. Totusi, mie imi par atit de diferite… in scris inteleg multe cuvinte. daca ii ascult insa, nu mai pricep nimic. 🙂
Poate ne spui si unde ati stat, ca pare tare simpatica locuinta (mai ales baia in care ajungi coborand cateva trepte), iar daca si conditiile si pretul au fost bune, ar prinde f bine sa stim unde o gasim de inchiriat daca ne nimerim prin Lisboa 🙂
http://www.homelidays.com
sint foarte multe apartamente de tot soiul. va povestesc si despre asta cind o sa am vreme. costa 60 de euro pe noapte si e in buricul tirgului, dotat cu tot ce trebuie.
Există, de asemenea, site-ul de „Sun Location”, care ofera inchirieri de vacanta.
http://www.sun-location.fr
Acest site este foarte foarte repede. Ar trebui să încercați.
Draga Ioana,
Acum cateva zile am vazut niste parinti care, intr-un accident de circulatie, si-au pierdut toti cei 3 copii. Acum ma uit la Angela Ciochina care de 2 ani e la pat, a fost gasita plina de escare si viermi pe ea, cheala, stirba, intr-o casa cocina de porci. Si ma gandesc la tine. Ti-a dat Dumnezeu atat de mult, ai atat de multe motive sa fii multumita ,daca nu chiar fericita, incat nu trebuie decat sa spui in fiecare zi : multumesc.
Multumesc.
Mmm, Lisabona… Mi-e dor! Iti recomand o mica taverna din Trafaria, un sat pescaresc din apropiere 🙂
Salut, Dee dee, din pacate nu cred sa mai avem vreme si pentru Trafaria, e plin programul de excursii! De fapt, cine stie…
Multam de idee!
Ti-am zis ca e singurul loc pe care l-am vazut in care m-as muta. Si stii ca eu nu m-as muta… 😛
Si eu am cam acelasi feeling…
cat de frumos cat de frumos!
Este PERFECT.
eu chiar sunt acum in Lisboa si as vrea sa iti multumesc pentru ghidarea culinara:) Indeed, the food is to die for;) Aduc un pasteis (drept multumire) :D?
Adu 4, daca poti, macar sa stim o treaba! 🙂
Ma bucur ca te bucuri de ce-i acolo, ah crevetii aia, pfuuuuuu!
bun, 4 pasteis straight up! sa stii ca sunt parolista, chiar le voi baga la bagajul de cala blueair! sa nu ma lasi sa le mananc singura (nu ca asta ar fi cu adevarat o problema:))) but still….
Bun, gata, cum revii imi dai semn si dau navala in bagajele tale! 🙂