Acum cîteva zile mă rostogoleam pe trotuar (încă nu ninsese) spre laboratorul de analize. Mă rostogoleam per pedes, că destinaţia finală e suficient de aproape cît să nu merite să mă stresez pentru un loc de parcare. În dreapta case şi garduri de case, în stînga bulevard, în urechi căşti cu gotan project. La un moment dat, printr-o gaură într-unul dintre garduri scoate capul o potaie şi mă latră din scurt, tare, cu colţii p-afară, gata să mă şi apuce de-un crac. Am sărit un kilometru în stînga, cît p-aci să strivesc un troleu. Mi-a stat inima de cinci ori. Javra lătra în continuare cu satisfacţia că Ha, am mai speriat unu, ce bine, pînă diseară fac rost de-un infarct.
Desigur că atunci cînd eu mă spariu, în corpul meu se secretă cantităţi mari de adrenalină. Cînd mă spariu rău, cantităţile alea ar putea uşurel să umple o cadă de baie. Iar andrenalina provoacă tahicardie la bebeluş. Tahicardia nu e bună nici pentru adulţi, d-apăi pentru un pui de omuleţ care cu greu a împlinit un kilogram.
Aşa că m-am enervat foarte rău pe potaia mîrşavă. Nu, n-am un suflet rău, am zeci de prieteni care pot confirma asta. Nici frică de el nu mi-a fost, pentru că nu ştiam că există. Beată nu eram şi nici urît nu miroseam. În curtea pe care o apăra el n-am intrat, doar am trecut pe lîngă, ca alţi sute de oameni care trec pe-acolo zilnic. Cît de retardat poa să fie un cîine (prietenul cel mai bun al măcar unui om, inteligent, uşor de dresat, apărător al ogrăzii) ca în doi ani de stat la curte la bulevard să nu se prindă că pe-acolo trec oameni, mulţi, în fiecare zi, care oameni n-au treabă cu ograda lui? Sau cît de retardat poa să fie stăpînul, care dacă-l vede că provoacă atacuri de cord tuturor oamenilor din stradă, ar putea să-l lege în fundul curţii? Să latre pînă-şi dă duhul, da acolo în spate, să nu moară de inimă bătrînii şi femeile gravide care trec liniştiţi pe trotuar, pe unde, nu-i aşa, au tot dreptul să treacă. Dacă tot ai cîine în oraş, şi mai ai şi un cîine atît de prost ca ăsta, fii tu ceva mai inteligent şi rezolvă problema. Ori îl duci la psiholog, că e clar că stă prost cu nervii, ori îl legi la ceva distanţă de gard. Să facă spume la gură pînă face tahicardie.
Bun, m-am dus la vărsat de sînge, iar cînd m-am întors, aveam şutul pregătit. Iar cînd potaia a scos din nou capul prin gard, mizînd pe factorul surpriză (că aşa face, nu latră din vreme, să fii pregătit şi să nu-ţi sară inima în budigăi), l-am surprins eu cu un bocanc în rîtul de porc de cîiine, de n-a mai apucat decît să schiaune uimit şi să cadă în fund pe dalele de piatră. Aha, deci ştii şi să taci.
O să mă iertaţi pentru cruzimea-mi, dar aşa ceva e inacceptabil. Să mor de inimă şi să-mi sară copilul din burtă pe bulevard central din cauza unui animal retardat şi-a unui stăpîn aşijderea. Nu vreau să aud că nu e vina cîinielui. Dacă era proprietarul în zonă, i-aş fi arătat şi lui talpa bocancului meu solomon. Îmi plac animalele, am unul acasă pe care-l iubesc ca pe copilu-mi, dar mă iubesc mai mult pe mine. Şi de cînd m-a muşcat o javră de dimensiunile unui cal, pentru simplul fapt că eram şi eu şi el pe acelaşi drum cu zăpadă, am învăţat să mă apăr cum pot. Noroc c-am ridicat cotul la timp, altfel îmi halea jumătate de faţă şi nu mai era nici picior de blogeriţă p-aici să vă scrie.
Aşa că dacă aveţi căţeluşi la curte în oraş, iar căţeluşii nu-s tocmai cei mai inteligenţi din lume, poate n-ar fi rău să-i ţineţi departe de gard, că mai trece cîte-o gravidă pe lîngă ei şi le face o bucurie cu model cu rizuri.
LE: Aş vrea să nu uitaţi vă rog că dezbaterea e deschisă atîta vreme cît tonul e civilizat. Nu de alta, dar ne citeşte şi Bunica mea, nu vreau s-o învăţăm cuvinte noi. Opinia voastră e binevenită atîta vreme cît nu jigneşte vreo altă persoană prezentă în conversaţie. Vă reamintesc şi că, dacă sînteţi în profund dezacord cu orice din ce scriu, fac sau gîndesc, puteţi, desigur, să nu mă mai citiţi. Nu e ca şi cum vă bat la uşă zilnic să vă convertesc la convingerile mele. Dacă îmi trimiteţi mesaje veninoase şi ameninţări nu faceţi decît să căpătaţi un loc în folderul spam, definitiv.
Când locuiești la casă, un câine e foarte necesar. Sunt de acord cu tine că el nu trebuie să reprezinte un motiv de spaimă pentru toți trecătorii, că poate nu toți stau bine cu nervii și din răzbunare îi pot arunca ceva ”bun” de mâncare sau îi pot arăta o talpă de bocanc.
Deh, instinctul de supravietuire e puternic la ciini, dar si la om e…
Ah, I like you even more now :)))
Pe mine ma duce/ma ia socrul meu pana la/de la masina la bloc, tot de teama cainilor…
Iar acum, insarcinata fiind chiar nu vreau sa risc niciun atac de panica.
Pai da, problema e ca javre isterice sint peste tot, linga magazine, pe sub masini… I hate them. Mai sint si slaba de inger, of.
La asta cu speriatul sunt de acord cu tine. De fiecare data cand trec pe langa case in oraselu-mi, cu siguranta o sa sar direct in strada de frica, in fata masinilor. M-am speriat de multe ori in asa hal ca am crezut ca sunt gata, cina cainelui, pusa pe farfurie, sarata si piperata. Acum am ajuns, cand trec pe langa case, sa trec cu frica si cu bagare de seama. Chiar ar putea sa faca ceva… Si eu sunt tanara si neinsarcinata, dar batranii si dragele femei rotunjoare….
Si pe drumul catre munca patesc la fel, la una din 2 case imi sare inima din piept. of, i-as trimite pe toti in tarile calde.
La mine in fata blocului (pe Moinesti, la Gorjului) este o haita de 11 dulai care latra, zbiara, fac galagie de dimineata pana seara. 11 !!!!! si babe nebune care le dau de mancare in mijlocul trotuarului sau ii aduc si ii tin in scara blocului.
E groaznic si am ajuns sa-mi fie frica sa ies din casa sau daca vin seara acasa trebuie sa iau obligatoriu taxi ca nu am curaj sa vin singura printre ei dupa ora 10.00. Plus ca latra la orice ora din zi si din noapte si e super deranjant.
Cainele asta saracu sta prost cu nervii dar macar e in curte… nu liber pe strada si e unu, nu se face mai multi 😀
Da, te inteleg perfect, de cind m-a muscat javra aia nenorocita mi+e frica de TOTI ciinii, umblu cu spray cu piper la mine. Care functioneaza, iti recomand!
N-am incercat dar cred ca trbuie sa ma aprovizionez cu asa ceva daca zici ca functioneaza. Chiar nu mai suport sa-mi fie frica sa merg pe strada…
si eu am spray-ul cu piper la mine, in permanenta. useful little thing! recomand si eu :))
Vreau si eu! De unde se ia asta? Hmm. Ia sa dau eu un google…
Noi l-am luat chiar de ziua ta, din magazinul de efecte din curtea lui Fabrica.
hmm, interesant! :)))
Mai functioneaza si aparatele cu ultrasunete, pentru oameni nu sunt deranjante, dar pentru catei, da. Din pacate se pare ca am ajuns la legea junglei, fiecare face tot ce poate pentru protectie si supravietuire.
Sora mea sta tot in Militari, undeva intr-o zona de case, si am numarat in zona acolo 17 caini, si agresivi, pe deasupra. Bine ca eram cu masina, insa cand eram pe jos am vrut odata sa mergem la ea, eu si o prietena, si eram foarte aproape, insa a trebuit sa ocolim o gramada ca sa evitam cainii.
Cat despre cainii agresivi de prin curti, nu stiu daca e ceva de facut. Doar sa fim atenti cand trecem pe langa curtile respective. Si eu ma sperii de-mi tremura genunchii, din cauza elementului surpriza (si prin casa daca ma intorc si e cineva in spatele meu sar in sus si trag un tipat de m-aud toti vecinii). Insa chiar cred ca nu e vina cainilor, ci a stapanilor, care ar trebui ori sa si-i educe, ori sa-i tina mai departe de gard.
Off ce urat! Hate them caini and babe hranitoare as well! Stiu exact haita de pe Moinesti ca sunt vecina cu ei si trec si eu cu emotii de vro anisori pe langa ei, rugandu-ma puternic sa scap si de data asta. Good for you pentru bocanc!
vezi comentariul meu de mai jos..si noi putem hrani aceste biete suflete. o singura data insa este suficient. si nu cred ca trebuie sa astepti sa vina primaria sa o faca???? sau si mai rau sa fii muscat. exista multe medicamente care se pot baga in alimente si se pot oferi fara ca babele sa isi imagineze vreodata ca e posibil.
Alea cu ultrasunete nu sunt asa eficiente.
Mi-au placut mereu animalele, in special catelusii, insa de cand m-am mutat in Bucuresti (7 ani), am dezvoltat o fobie de ei…efectiv paralizez cand vad maidanezi; merg pe mijlocul strazii, nu pe trotuar (pericole exista sub masini sau din curtile oamenilor); dupa lasarea intunericului ma intorc cu taxiul acasa, daca se intampla sa nu pot lua taxi, rog diversi prieteni sa ma ia de la metrou…e foarte trist…in orice caz, mare atentie la cainii astia de toate felurile (maidanezi sau cu stapani), ca sunt foarte imprevizibili. Sanatate iti urez si bocanci cu talpa groasa! 🙂
Eh, despre maidanezi nici nu deschid discutia, ca iar ma captusesc cu o armata de hateri.
Multumim pt urari!
Sa o vezi pe copila cand o sa iasa de la purtator. De cate ori trecem pe langa garduri pana in centru din doua in doua curti e cate o namila cat Mara de mare care urla la gard. Inevitabil copilul se sperie foarte rau, tipa si instincul o face sa vrea sa sara IN STRADA. De aia o tin tare de mana de cate ori suntem pe strazi cu case. Nu mai zic ca ma sperii si eu, ca ea se sperie asa de rau ca eu uit sa ma mai sperii. 🙂 Ma uit mereu cu groaza sa nu cumva sa fie poarta deschisa sa mai si iasa la noi.
Cand am locuit in Bucuresti am fost atacata de o haita si de atunci am o frica inimaginabila de toti canii. Si de cand am copil frica e si mai mare. Mereu ma uit in jur sa nu fie vreunul si ma gandesc ce as putea face. Daca iau copilul in brate s-ar putea sa nu mai am destul echilibru si forta sa ii mai aplic aluia bocanci. Iar daca e vara…sandaua nu merge la fel de bine. E horror numai gandul! 🙂
What goes around comes around.
Si la Brasov e … la fel. Culmea ironiei a fost cand am impartit niste fluturasi despre un eveniment de adoptii de catei si pisici, organizat de un O.N.G. Si fireste m-am dus mai intai pe la case, si dupa aceea la blocuri. Ei, cate sperieturi am „mancat” de la javrele care pazesc alte „javre”, nu-ti poti imagina. Dupa ce am terminat de pus fluturasi la porti a trebuit sa ma duc de urgenta acasa sa fac ceva la wc. Intr-adevar, unele potai o fac dinadins, cand treci exact pe langa poarta, chiar daca esti la 2 m distanta, atunci latra cu o satisfactie incredibila. Din fericire pentru ei, sunt in spatele unor porti metalice si nu pot sa-si scoata botul pe afara, ca altfel as fi prestat si eu modelul cu rizuri, fara nici o jena 🙂
Asa ca iti doresc sa „mananci” cat mai putine sperieturi!
Eu pe strazile cu case pe care nu e trafic merg pe strada direct. Ceea ce nu e normal, e fenomenul ala care ii face pe soferi sa intrebe ce dracu caut pe strada cand e loc pe trotuar (culmea). Mi-e o frica de latraturi de lesin. Imi sare inima de doi coti. Pe strada unde lucrez eu e o anumita curte cu caine isteric. Zona aia de trotuar o ocolesc, indiferent ce ar trebui sa fac pentru asta. Pentru ca, desi stiu ca e acolo si ca sunt sanse mari sa se repeada la gard cu bale-n coltul gurii, tot ma sperii de fiecare data.
Ăstia mici si isterici (la javre mă refer) sunt cei ai enervanți! Eu zic să mai treci o dată pe acolo, să vezi, s-a învățat minte sau nu? 🙂
Foarte bine ai facut ! Nemernicii astia mici ma fac sa imi sara inima din piept de cate ori trec linistita pe trotuar pe langa vreo curte ! Sa-i tina frate in casa daca nu sunt in stare sa ii lege cat mai departe de strada ! Si nu inteleg care e faza? pt ce il tine? ca in nici un caz n-o sa isi dea seama de-i vine vreun hot in curte ca oricum potaia latra tot timpul cand vede tipenie de om ….
Hm… Chiar asa… Oare de ce il tine? Evident ar putea sa il arunce in strada, asa cum fac toti tampitii, si sa il lase acolo sa moara. Apropo, tu de ce iti mai tii copilul daca face un lucru urat? Ori copiilor trebuie sa le explicam de jdemii de ori, iar animalelor doar le aplicam un bocanc in bot si s-au cumintit… Doamne fereste, chiar exista astfel de oameni care cred ca ar trebui sa abandonezi cainele? Macar daca l-ai luat, tine-l in casa, biet suflet… nu-l arunca pe strada ca pe o carpa… De asta nu ne civilizam noi, ca exista creaturi de tipul vostru…
Foarte bine ai facut.
Bucurestiul tre’ sa faca ceva cu javrele de pe strazi. Nu mi-e rusine sa o spun, sunt pentru eutanasierea maidanezilor. Mie in Craiova imi e frica sa merg noaptea pe strada. Iar daca se intampla sa am si o valiza pe roti dupa mine, care face dong-dong-dong pe caldaram, ii adun pe toti bubicii din cartier. Nici nu vreau sa ma gandesc la oamenii care au copii mici. Sa sara un fioros din ala la gatul bebe-ului tau, pfff nici nu vreau sa ma gandesc.
Si ma enerveaza la culme indivizii aia care zic ca potaile sunt mai cu suflet decat unii oameni. Si lor le-as da un bocanc peste bot!
Si ca sa incheiem pe un ton placut, have a great day, princess!
Bravo, Alexandra! Unii oameni ar merita, intr-adevar, un bocanc peste bot, pentru ca au mai putin creier decit un ciine – chestia cu sufletul nu se pune, ca pe ala il are toata lumea.
Vai ce am ras, mai sa imi trezesc copilul de zgaltaiuri :)). Am ras de cum ai povestit si imi si imaginam bocancul tau pe fata catelului. Altfel si noi avem aceeasi frica de cani in curte sau in afara lor, si fata mea cea mare se sperie si atunci cand stie ca in curtea respectiva e un caine care o asteapta.
Mai jos cu 2 case de biroul tau era o potaie de sarea cat toata poarta, si mereu ocoleam pe strada, mai exista sau nu ai facut cunostinta cu ea?
Am potaie si 2 case la dreapta si o casa la stinga, dar dupa ce le-am tras niste picioare in gard de i-am paralizat de uimire, parca nu ma mai latra asa convingator.
Stiu, mie imi pare rau sincer de „gandurile” astea, dar am ajuns sa n-am incotro…:D
Ganduri care rezoneaza cu ale tale.
Si imi pare rau ca am ajuns sa zic: Bine i-ai facut!
Imi plac animalele, cainii si pisicile deopotriva, am avut si inca am, nu mi-e teama/scarba de soareci/sobolani/serpi – stiu, sunt o tipa misto :)) decat daca vor sa muste.
Dar de cand o haita intreaga era sa sara pe mine….am capatat frica 😀
Si stiu si cum sunt cainii aia din curti, lipiti de garduri si latrand fioros…again and again…and again… Deci spray cu piper, zici? :-/
Aud ca merge si la ursii de pe Valea Prahovei. Sprayul adica. 😀
Nici eu nu suport maidanezii de pe strazile Bucurestiului. De fiecare data cand vad unul ma indepartez cat pot de mult de el, indiferent cat de frumos da din coada si cat de nevinovat isi indreapta privirea umeda spre mine…
Inca de cand eram mica nu-i suport pentru ca era sa ma muste unul …
Cand vad chestii sharuite pe wall-ul de Facebook cu maidanezi( haideti sa le ducem mancare, haideti sa-i ducem la veterinar etc ) imi vine sa turbez 🙂
Bine ca ai fost atenta si te-ai ferit la timp. Aaaa, si bine ca l-ai altoit, sa se invete minte.
Ar trebui amendati toti cei care stau la case si isi lasa potaile pe strazi….De parca nu sunt deja suficienti maidanezi in libertate.
Aaaa, si chiar ma mir ca nu a sarit nimeni in sus pe aici ca „Vai, mititelul, ce i-ai facut?”
Pai de ce sa sara, ca a fost o lupta dreapta! 😀
(probabil ca urmeaza si protestatarii, imediat, inca n-au apucat sa citeasca)
Eu nu sunt protestatar, ci mandra “posesoare” de pisica, cu statut de mebru cu drepturi depline in familia noastra. Dar cu toate astea… chiar cred ca UNELE “potai” sunt mai cu suflet decat UNII oameni, altele nu. Nu consider ca generalizarea este o idee buna. Si nici nu cred ca merit un bocanc peste bot pentru asta.
Iti doresc, desigur, pt binele lui bebe, sa nu mai ai parte de astfel de sperieturi!
fapt este ca oricat imi plac mie animalele in general si cainii in particular, am ajuns sa cred despre caini ca sunt cele mai cretine animale de pe planeta asta, mai proaste si decat cea mai proasta gaina sau similar. nicicum nu-i bine cu ei, oricum ai da-o tot le ameninti teritoriul ca asta, daca stai la 2 metri de ei le ameninti teritoriul, dupa capul lor de tampiti.
eu era sa ma bat intr-o seara cu un cretin care pazea o casa in curtea careia era un caine care m-a latrat de mi-a stat inima in loc, motiv pt care am dat un picior in gard; idiotul de paznic a vrut sa ma ia la bataie ca „ce am avut cu cainele”
iar despre proprietarii de asemenea case cu caini agresivi in curte nu se poate spune decat ca sunt si mai retarzi decat potaile din ograda. tarani care s-au trezit cu casa la oras si care cred ca la oras e ca la tara, se lasa cainele liber in batatura.
Daaaaaaaaaaa….si cateva gaini pe langa, si un cal de bagat in casa iarna! Frate, cainele la ORAS tre sa stea in casa. Sau sa fie eutanasiat. Punct.
Alexandra, dar omul de la oras care asculta manele la orice ora, evident cu volumul la maxim?
Ai o solutie, sau le aplicam pe cele doua gata gasite?
Fix in legatura cu subiectul, nu? E chiar acelasi lucru un manelist care te deranjeaza sau un caine care te mutileaza sau te omoara sau iti nenoroceste copilul.
Animalul de companie trebuie sa fie in lesa sau in casa stapanului. Alte animale nu au ce sa caute pe strada. De multe ori s-a intamplat ca in orase cainii astia „de paza” din curti sa iasa si sa nenoroceasca trecatori. E inadmisibil pentru o tara „civilizata” sa fii atacat pe strada, chiar si sa fii speriat pe la garduri de javre latratoare.
Animalul de companie trebuie sa fie in grija si pe proprietatea stapinului – daca stapinul are curte, ciinele poate fi acolo bine-mersi. E treaba si raspunderea stapinului ce face ciinele cu cine trece/intra pe linga/in curte. Atita timp cit nu e liber pe trotuar si latra din curte, n-ai ce-i face. Daca poate iesi prin gard in strada, e alta treaba. Si tot a stapinului. Prin urmare, daca e vreo problema, se poate lua legatura cu stapinul si vei constata la momentul respectiv si legatura cu ce am spus eu: el iti va spune ca esti isterica si sa te tratezi, daca te sperii de ciinii care latra prin gard. Daca esti gravida si-ti dauneaza, asta este, ce treaba are el. 90% la suta din stapinii de ciini de curte de la oras iti vor spune asta, pentru ca nu traiesti intr-o tara civilizata in care legile se aplica sau nevoile cetateanului au vreo importanta pentru legiuitor. Asa ca atita timp cit exista libertatea de a ne face dreptate singuri, in lipsa de altceva mai bun, nu vad de ce e off-topic ce-am zis eu mai sus.
Ai evident probleme mintale daca tu crezi ca cainii de rasa ar trebui eutanasiati. Si tu, si Robo.
Mai, sa stii ca saracii cani n-au vina, dar cainele e cea mai telepatica fiinta, imprumuta foarte mult din personalitatea proprietarului. Pai si io am case pe aici si trec pe strada si sunt cani in curti. Tu crezi ca sar ca descreieratii pe la garduri? Chiar nu, si uite ca daca nu citeam postu asta nu-mi dadeam seama ce lipseste din peisaj! In general in romania la case exista teoria asta ca tre sa „inraiesti” cainele ca sa-ti apere casa (ca de asta il tii). Asta se poate aplica la tara, dar in Bucuresti e totusi exagerat!
Robo, cred ca poti lasa liber cainele in curte, daca e educat si civilizat. Dar daca nu te ocupi de el si vezi ca nu se obisnuieste cu ideea ca traieste intre oameni, ca pe strada trec femei, barbati, copii (juni tineri din munti si din campii, ca sa zic asa), biciclete, masini etc. si face crize de isterie de fiecare data, pai cred ca ar trebui sa faci ceva, ca stapan. Ca asa se streseaza si animalul, si trecatorii.
Eu trec des pe strada Maltopol, si cum mergi dinspre strada asta spre Titulescu e o casa veche si mare (zici ca-i casa familiei Adams), cu o curte la fel de mare, in case afla o multime de catei. Pe langa faptul ca latra, toata zona mai si miroase ingrozitor. Eu inteleg ca-ti plac animalele, dar daca nu te poti ocupa serios de ele, de ce sa se chinuie toata lumea, ca tu ai asa o pasiune, dar la modul „platonic”. Ma enerveaza oamenii astia.
P.S.: nu cred ca animalele sunt proaste, ele actioneaza din instinct. Cand e vorba despre caini, e treaba stapanilor sa ii educe, daca tot au vrut sa-si asume responsabilitatea asta.
Ah, eu sint sigura ca exista si ciini prosti, am avut eu un ciine cocker care dupa 1 an nu invatase inca nici cum il cheama nici ca nu e bine sa faca pipi si caca in patul stapinilor.
ba imi pare rau, peste tot se spune despre caine ca este un animal inteligent, asa ca daca in practica se dovedeste ca de fapt e prost ca bolovanul, asa trebuie denumit, prost.
nu e acceptabil sa spunem despre un caine care isi salveaza stapanul de la inec ca este inteligent, dar despre unul care latra ca dementul fara nicio amenintare sa spunem ca „actioneaza din instinct”; nu, trebuie spus clar ca e vorba de un caine prost
ca sursa prostiei e un comportament instinctiv, asta e altceva, la fel se poate spune si despre oameni prosti in multe situatii.
ori investim cainii cu caracteristici umane (ca au privirea umeda, ca par ca te roaga sa nu-i omori etc), caz in care ii investim cu TOATE caracteristicile umane, inclusiv cu alea rele, ori ii tratam drept animale pe toata linia, caz in care nu vreau sa aud ca e pacat sa omori un caine pentru ca e un animal inteligent si credincios (care sunt trasaturi umane)
deci majoritatea cainilor, din bucuresti cel putin, sunt cretini.
Ah da, casa de pe Maltopol… Am avut si eu onoarea de cateva ori sa trec pe langa o casa cu caine latrator. Dar pentru ca trece suficient timp intre intamplari, uit sau ma iau cu altele si de fiecare data ma mir cum de n-am facut infarct din cauza potaii cu pricina. Tot din asta care asteapta sa ajungi pana acolo, la 5 cm de botul lui tamp, ca sa latre la tine de multumesti providentei ca mai e s-un gard intre. Si macar de-ar fi vreun dulau, naibii! Nu, e un „mediocru” ca sa zic asa, dar are teritoriu domne, iar teritoriul lui se intinde si dupa gard.
PS: Chiar e lumea atat de decenta intr-o discutie despre caini?!? As fi impresionata daca n-as fi mai intai sceptica :).
Eu un te felicit pentru initiativa 🙂 da’ vezi sa nu te atace iubitorii de animale.
Si mie mi-e tare frica de maidanezi da’ n-am atata curaj incat sa le dau un sut in bot . Sper sa se puna astia pe eutanasiat ca sa nu mai umblam cu frica-n san pe strada.
Vaaai, Ursooo, ai spus cuvintul cu E… esti muuult mai curajoasa ca mine!!!
N-o să se întâmple. N-auzirăți că e neconstituțional sau ceva?
de parca constitutia e facuta pentru caini!
Domne, daca e neconstitutional,gata, ce atata gargara? :D. (for the record, mi-am exprimat in nenumarate randuri acordul in legatura cu eutanasierea cainilor de pe strada, fiind catalogata in toate felurile, de la criminala, la imorala, trecand putin pe la cruda si inumana.
Pai poate s-o schimba constitutia asta pentru caini 🙂 ca doar e an electoral !
Pai chiar asta esti!
Bine ca aveai bocanci in picioare…Cu conversi devenea treaba pentru amandoi cam dureroasa 🙂
La mai multi bocanci Printeso !
D-apoi cu sandale sau slapi de vara! :))))))
mama ce subiect delicat ai ales. dar bun. de parca asteptam de ceva vreme, ceva la care sa pot comenta si eu omeneste.
eu am scapat prin clasa 5-6 de un atac de caini, m-au pus la pamant, si trantit fiind cu cei 5-6 caini pe mine am tipat de am trezit un cartier intreg. tin sa anunt ca uitasem adidasii la scoala, si ca scoala este la fix 2 minute de casa mea. de atunci am o frica enorma de ei. acum vreo 6 ani, am reusit sa raman doar cu o cicatrice pe fata ( cea pe care o aveam deja ) , pentru ca am parat la timp, atacul unui caine lup. Mi-a sfasiat doar geaca de iarna.
pana acum am evitat la maximum confruntarea directa cu un caine. chiar azi pe calea calarasilor mi-a sarit unul dintr-o parcare. Frica imensa, ma face sa merg pe instinctul, unul din noi doi pleaca spre ceruri.
Sunt de acord cu eutanasierea. Cu totii mancam, pui si porc, si vita , si chiar si iepuri si miel. Trebuie sa mai precizez ca a taia un miel, un ied, sau un iepure, este de multe ori un lucru supraomenesc daca nu reusesti din prima. Tipatul de moarte, este de nedescris. Am vazut cateva proteste timide pentru Balc, si mi-am adus aminte cum pentru orice felina impuscata, si chiar un amarat de lup, se numeste ” vinatoare sportiva „… insa pentru asemenea caini exista prea multa clementa.
Am vazut si motivatia Curtii Constitutionale si am ras cu lacrimi. Aia cred ca o sa stea cineva cu un cutit in mana sa omoare 200.000 de caini. Am citit si modul in care vor Ong-istii sa faca asta, cu doua tipuri de injectiii – una de sedare, si una letala, motivul pentru care eutanasiere e asa scumpa.
Ce vreau sa spun si poate sunt crud, dar am urmarit de multe ori pe Animal Planet, cum scapa aia de cainii agresivi, sau de cei neadoptati. Gazarea. Si iti spun sincer, ca daca va fi vreodata repetat episodul din copilarie, primul lucru pentru o haita e un pachet de crenvursti in vid si un set de anticoagulante de la farmacie. Nu au decat sa le faca si autopsie dupa aia.
ps. recomand foarte serios spray-ul direct in nas, pentru ca acolo este foarte sensibil.
imi asum totala raspundere pentru ce am scris.
Doamne ajuta ca mai gandeste si altul ca mine! Felicitari Marcel! Nici nu imi pot imagina cam cum e sa fii pus la pamant de caini. Pe mine m-au muscat doar in haita, adica doi caini de doua picioare.
Mi-am amintit instant de asta:
http://www.youtube.com/watch?v=JjVt9jXKhKc&feature=related
Imi pare rau, eu am un bocanc pentru printesa urbana…de fapt vreo 3. Unul pentru pseudonimul penibil, unul pentru scriitura absolut abominabila si al treilea pentru gestul de a lovi un animal fara aparare…impardonabil dupa parerea mea. Sunt scarbita si intristata ca exista asemenea „doamne”, viitoare mame…Daca plodul vostru, doamnelor, ma trage de par in joaca, am voie sa-i dau in bot?!
Ah, iata, fix ce va spuneam mai devreme. Avem si primele spume la gura din partea unui aparator al catelusului lipsit de aparare. Primele si ultimele, desigur.
Deci LOL.
ce legatura are una cu alta? nu ma prind…
pai pui un M in fata Uniunii Europene…ca sa ma exprim cumva…:)
Esti o doamna, nu? Pentru ca altfel ai fi scris cuvintul cu M din prima, fara sa amesteci politica intre soferii din autobaza – acolo se fac urari din astea, precum si altele, dar banui ca le stii si pe alea.
Nu sunt o doamna. Nu am asemenea pretentii. Ce treaba are politica cu cine? Expresia „multa UE” exista demult, si aia e. Daca tu n-ai aflat-o nu inseamna ca nu exista. Eu cred ca tu nu ai inteles de fapt nimic despre doamna care isi zice cu nume de barbat si care comenteaza asa frumos. Fix ca o doamna adevarata! Si eu pot argumenta ca cineva care zice „plodul vostru” e o javra ordinara, insa n-am sa o fac si nu pentru ca ma cred o doamna ci pentru ca ar fi inutil. Nici ea nu ar intelege nimic.
Urat exprimat, urat argumentat, urat pe toata linia. Imi place ca nu se ia doar de gestul tau, Printesa, se ia de tot ce poate… Penibil, cucoana Johny!
In sfarsit o opinie limpede, indiferent ca se aseaza de o parte sau de alta a iubirii pentru animale. Nu vad aici decat o lunga lista de adoratori care nu indraznesc sa sustina altceva decat parerea printesei autoproclamate si chiar ajung sa-si ceara scuze daca cumva au suparat-o cu vreo opinie diferita.
Printesa, eu nu vreau sa iti comentez ironic postul si nici sa deschidem o lista pro sau contra animale. Iti doresc sa ajungi la o intelegere a VIETII, nu a conceptului, ci a vietii insasi, a acelei scantei care misca materia. Acum cand porti la randul tau viata ar trebui sa intelegi mai mult decat oricand. Iti doresc liniste, pentru ca acum evident nu o ai. Inlocuieste ura cu dragoste si acceptare. Iti doresc intelegere. Reflectandu-te mereu in ochii celor asemeni tie nu vei ajunge sa te cunosti cu adevarat.
serios? no shit?
sa nu imi spui ca te rogi pentru fiecare krispy strips, ca te rogi pentru fiecare bucatica de sorici, ca nu ai omorat in viata ta un gandac, ca nici in somnu-ti dulce si far de prihana nu ai omorat accidental de altfel vreun amarat de purice sau vreo capusa.
ai citit cumva ce au scris si ceilalti ?
ce probleme a intampinat fiecare om in parte?
stii de cazul copilului de la Checea?
ti se pare absolut normal si firesc ca un caine sa fie aparat intr-un tribunal?
te cheama cumva „paula iacob” …ne cerem scuze, s-ar putea sa ne dai in judecata pentru rele tratamente impotriva ……
a da impotriva prostiei umane. Cand bagi drob de miel in tine nu mai poti de fericire.
cumva te-am vazut la stiri protestand pentru masacrul de la Balc? a ma scuzati era ” Proprietate Privata ” …. si ala are bani nu gluma.
Cand insa e vorba de spatiu public, toate babele si mironositele au suflet.
marcel, cred ca depasesti putin masura – o argumentatie cu epitete nu e ce ai vrea sa citesti aici – sau pe blogul tau – despre tine, asa ca incearca alt limbaj.
promit ca o sa am grija sa fiu mai ironic, desi cuvantul in sine este foarte bine ales. pentru ca in general persoanele care apara cainii, apara doar cainii. si pot enumera mai multe exemple in care aparatorii drepturilor animalelor, nu ai cainilor deci, au fost aproape invizibili.
Raluca, iarta-ma, dar aleg sa NU primesc lectii de viata de la o persoana despre care singurul lucru pe care-l stiu e un comentariu din care reiese clar ca ea empatizeaza mai bine cu un ciine isteric decit cu o femeie insarcinata speriata care a ales sa se apere.
Viata linistita sa ai!
Sa vedem dupa ce ti-o musca plodu’ vreo potaie de-asta daca mai ai aceeasi parere… HUO!
Primul post ever de pe blogul tau pe care imi doresc sa nu-l fi citit. Oh well… one less illusion… :/
De acord Arais 🙂
draga Printesa, nu-mi vine sa cred ce ai facut.nu prea-i pedagogic. o fi sanatos? nu stiu ce sa zic. cainele ala isi facea datoria. isi anunta stapanul ca cineva trecea pe acolo. daca toti am primi cate un bocanc solomon in gura de fiecare data cand ne facem treaba si deranjam pe unii care nu se asteapta la asta, oare unde am ajunge? cu atat mai mult cu cat ai o pisica pe care o iubesti si de care ai grija. se vede treaba ca n-am simtul umorului, toata lumea se amuza numai eu nu. stii si tu cum e la animale. alea nu inteleg absolut nimic daca nu sunt pedepsite instant. apoi la caini mai e o smecherie, ei te simt ca ti-e frica, elimini ceva hormon (asa cred ca e vorba de un hormon) pe care cainele il sesizeaza cu mirosul lui fin. cica e bine cand ti se face frica, sa gandesti pozitiv sa iti spui neincetat nu mi-i frica si sa cotinui sa mergi privind tot inante! si reusesti sa scapi. si mie mi-i frica de caini, am fost inconjurata o data la munte de niste caini de la stana care spumegau langa piciorul meu, ca in filme, am scapat nemuscata dar cu frica am ramas. seara buna
asta sa cu frica sa i-o spui lu Mircea Badea. Crezi ca merge vreunul din noi cu frica dupa el undeva in buzunar? ei dracie… din contra. folosesc elementul surpriza.
si de latrat poate sa latre si de langa usa de la intrare nu de langa poarta. plus ca din ce am inteles si-a bagat special botul. adica nu a stat cuminte in spatele portii, ci a cautat-o.
bocancii tai sunt nimic pe langa ce port eu acum. un singur bocanc are 2.5kg si sunt dintr-o singura bucata de piele, cusuta. Mi-ar fi fost mai mila de bocanc sincer.
Banuiesc ca nu sint ieftini, bocancii tai, asa ca sa stii ca cele mai fine manusi sint facute din piele de ciine – pe bune, pentru ca pielea lor nu are pori. Cred ca-ti poti permite o pereche, pe comanda – de material inteleg ca faci rost, ai scris citeva metode aici, asa ca poate pui de-o afacere.
singurul meu regret e ca brigitte bardot, a plecat saracuta cu mana goala. daca stiam din timp, ii umpleam la propriu avionul cu caini. sa aiba motive sa sustina cu adevarat o cauza nobila.
nu vreau din pacate sa fac afaceri cu ei. as putea angaja niste chinezi din colentina, sa faca multe. vreau doar sa fiu inteles ca fiind om, traind intr-un oras celivizat, si nu intr-o jungla, nu pot tolera un asemenea comportament fata de o alta fiinta umana, doar pentru ca un caine este mai inteligent. inca nu am inteles fata de ce anume se face comparatia dar….. copilul ala cu Sindrom Down sunt sigur ca nu avea nici o vina.
cind ai un copil in burta, nu stai sa gindesti pozitiv si sa proiectezi niste iubire. Te aperi. Ciinele ala mi-a sarit la pantaloni pe strada. si face asta cu TOTI trecatorii. nu stiu cine i-a dat lui o astfel de datorie, zau….
copilul este o bucurie asumata, in cazul tau. niciodata nu bagam copilul la inaintare si nu motivam greselile noastre prin el. adica nu intarziem pentru ca copilul a facut nu stiu ce, noi nu l-am pregatit din timp. nu e el de vina pentru nimic, el pana la o varsta e o papusa in mainile celor ce il manuiesc. nu e chestie de gandit pozitiv. daca era o reactie la muscatura, latratura, o intelegeam. era legea talionului, dinte pentru dinte (sau instinct de conservare). dar sa premeditezi sa dai intr-unul mai mic, mai prost, pe la spate? asa pe dupa gard? sincer, n-am citit decat primele comentarii. cand am vazut cat entuziasm m-am intristat. mi-am zis, domnule, astia sunt prietenii Printesei. o sustin, no matter what. nu se poate sa creada toti ca e bine. adica daca nu e bine si gresesc cel ce-mi e prieten imi zice.ma trage de maneca. si, referitor la datoria cainelui, e caine de paza. pazeste curtea. asta-i datoria lui. stapanii lui l-au investit in „caine de paza”.
think pink si sarcina si nastere usoara iti doresc.
ai fost cumva intr-o situatie ca cele descrise aici ?
nu stiu la ce situatie te referi. la situatia ca am trecut pe strada si un caine m-a latrat si m-am speriat? da am trecut.de mai multe ori.
Mie-mi plac la nebunie cainii:X
printesa, rezonez cu tine. m-am amuzat teribil imaginandu-te cum dai cu bocancul in botul cainelui cu burtica (super viteza de reactie de l-ai prins!)
eu ma tem cumplit de caini. dar imi si doresc foarte mult unul adevarat. adica un bullmastif. pare fioros, dar cica e creat de cei care pandeau braconierii si nu latra decat o data, de doua ori cand e nevoie ca sa isi avertizeze stapanul, nu musca, ci pune omul la pamant prin forta trupului (masculul ajunge la 80 de kile si musca doar daca insisti sa te ridici de sub el), e extrem de loial familiei si prost de bun cu copii pe care ii lasa sa il jughineasca cum vor. a, si ataca alti caini doar daca aia se apropie atat de mult incat sa ii puna in pericol stapanul sau pe el, fiind mai zen de felul lui, dar si foarte lenes. oare o sa reusesc sa scot ce e mai bun in el?
a, si da, exista si caini prosti. cel maidanez pe care il am acum se incadreaza perfect 🙂 latra doar cand latra alti caini (probabil e un soi de omega in haita lui imaginara, oricum in familia noastra este), latra oamenii din poarta doar daca esti langa el, in rest poate intra oricine in curte pt ca el nu latra daca nu esti cu el, cel mult poate sa sara pe om de bucurie ca a mai venit cineva care sa il mangaie, dar cam atat. insa cand latra e atat de convingator, incat toti ne lauda pt cainele nostru frumos (este, nu zic nu) si pt vitejia cu care apara casa! iar noi ne rugam sa nu intre cineva in curte cand nu suntem noi si sa se prinda cum e de fapt cainele :))
Din experienta personala, nu te sfatuiesc sa iei un bullmastiff decit daca stii foarte bine cum sa educi un ciine ca el sa nu devina o arma mortala. Nu stiu de unde ai informatiile despre caracterul si comportamentul acestor ciini; un exemplar de 60 de kile e foarte greu de controlat in cazuri extreme, iar muscatura nu e chiar ca a unui caniche… Oricum, daca asta-ti doresti, sper sa ai noroc de un exemplar exact ca cel descris – ar fi o exceptie, una fericita.
Stiu ce zici, Doina, si apreciez sfatul. Am avut in casa rotweiller talie mare care la un an ajunsese la vreo 60 de kile si am o idee despre ce inseamna un caine mare, desi nu eram eu responsabila de cresterea si educarea lui.
Din fericire asta nu e nici mastiff nici bulldog, ci o combinatie buna in care s-au selectat genele care fac ce povestesc mai sus. sigur, acum depinde si ce parinti/ stramosi are cainele, ca daca are un stramos agresiv, e delicata problema. suntem in legatura de vreo doi ani cu un crescator in care am mare incredere pentru ca e foarte atent la istoricul cainilor cu care pregateste monta.
motivele pt care nu am deja bullmastif in curte sunt ca:
1. ni s-a oferit un pui de 8 luni crescut in apartament si l-am refuzat pt ca nu ne asumam raspunderea pt un caracter aproape format
2. am fi putut lua un pui fix atunci cand am nascut si am fost sfatuiti sa mai asteptam un an ca sa nu neglijam cainele cand e mic. sfatul mi s-a parut bun si l-am acceptat chiar mi-a parut rau de amanare. dar acusi vine iunie si poate acum voi avea puiul de caine pe care mi-l doresc 🙂
daca simtim ca nu ne putem descurca, in mod sigur apelam la ajutor profesionist, dar nu renuntam la puiul de bullmastif. am cunoscut cainii bullmastif, am socializat cu ei si sunt ok. am incredere ca pot fi parte din familia noastra extinsa si nu sunt doar optimista cand zic asta.
Asa sa fie atunci 🙂 Oricum, faptul ca vi-l doriti e primul pas, restul pasilor ii veti face impreuna 🙂
te cam contrazici: pe de o parte, iti ceri iertare pt cruzimea-ti, iar pe de alta iti gasesti scuze ca „ai invatat sa te aperi” si ca „te iubesti mai mult pe tine” – cred ca scuzele astea ar fi fost valabile in momentul in care chiar n-ai fi avut de ales si ar fi trebuit sa te aperi de atacul cainelui, cand tu f bine puteai sa-l ocolesti, la intoarcere, ca stiai f bine ca e acolo. deci, ori ai fost cruda si iti ceri scuze pt asta, ori inca te amagesti ca a fost legitima aparare si n-ai avut de ales? hotaraste-te!
in plus, m-a infiorat modul in care ai ales sa vb despre corectia pe care i-ai aplicat-o cainelui, de parca actul tau de violenta chiar ar fi avut vreun sens, l-ar fi disciplinat pe caine sau ar fi anulat tahicardia copilului din tine (o solutie mai eficienta ar fi fost sa incerci sa vb cu stapanul cainelui, sau chiar sa suni la politie daca intr-adevar el si-a putut face loc prin gaura din gard sa te atace).
ok, esti si tu om si gravida pe deasupra. te-ai ‘nervat si l-ai pocnit. apoi ti-ai varsat of-ul pe blog. imi dau seama ca in momentul in care te-a latrat cainele si prin asta, ti-a facut un rau tie si copilului din tine, numai politically correct nu ai chef sa fii. dar e imoral sa povestesti in termenii astia intamplarea, sa induiosezi oamenii cu privire la puiul de omulet cu tahicardie si sa-i instigi impotriva „retardatului” de caine. chiar te simti mai bine la gandul ca pe viilor gravidele care vor trece pe acolo il vor cadorisi pe catel cu cate un cate o bucurie cu model cu rizuri? that’s low.
POlitically correct????
daca ar fi asa, nici nu am indrazni sa respiram. E timpul sa intelegeti ca exista o problema care se cere rezolvata. Si cat mai urgent. Si cand exista situatii de genul asta, nu ne jucam de-a „politically correct ???
Putem sa escaladam si invers problema. Crezi ca stapanul nu stie ce poama de caine are? Crezi ca nu putea sa isi puna un sistem de alarma? Crezi ca nu a primit niciodata vreo reclamatie? Crezi ca nu a fost trezit noaptea din somn cu mana pe arma sa fuga sa impuste , pe oricine ii trece teritoriul. Unde dracu e politically correct ?? Daca cumva prin intamplare era un caine care putea sa sara poarta si ataca un copil si sa nu imi spui ca nu ataca copii….
Apropo… iti spun eu, tigrul ala a fost considera pericol public si impuscat pe loc, desi s-a nascut si a crescut in captivitate. Nu te-am vazut plangand dupa el. Insa daca un caine, un nenorocit de caine, ataca un om, Vezi cazul Bosquito, dna avocat Paula Iacob, careia deja ii fac prea multa reclama, oh well, cainele ala nu a fost considerat pericol public pentru ca a ucis un om, ci s-a mers pe varianta Acarul Paun. Mortul e de vina.
De fiecare data observ ca cele mai multe comentarii apar la post-urile care aduc in lumina teme tabu. Mie imi plac cainii insa imi plac si cei care nu se impaca bine cu toate animalele lumii pentru ca pur si simplu am ajuns sa inteleg ca nu toti putem avea aceleasi pareri despre orice. Prin urmare, am ajuns sa inteleg diferentele de genul asta si e mult mai bine. Eu tocmai de asta revin pe blogul acesta, pentru ca lucrurile sunt povestite asa cum se intampla si asa cum sunt traite, nu sunt retusate, machiate si facute sa sune politically correct. Daca a da un bocanc in botul unui caine poate fi considerat un defect, curajul de a povesti asta unui public gata sa arunce cu bocanci in povestito e cred eu un act de mare sinceritate. Asa ca dragi iubitori de animale gata sa linsati „starea sentimentala a unei gravide exagerate” va rog sa va legati sireturile si sa iesim la o plimbare relaxanta 🙂 fara caini
Celor care comenteaza indignati legat de gestul tau le-as aminti un lucru: doamna in cauza e intr-o luna AVANSATA de sarcina, si orice medic spune sa eviti socurile in ultimul trimestru. Cu atat mai mult cu cat deja exista niste antecedente (iarta-ma ca amintesc de asta, Printeso, dar oamenii ar trebui sa stie niste lucruri inainte de a judeca asa usor)
Un caine care te sperie de-ti sare inima din piept poate provoca un soc care sa duca la o nastere prematura. Nu mai zic de riscul de a cadea, pe vremea asta, sau de a te lovi de-o masina ca, deh, te sperii si te indepartezi de sursa sperieturii.
Ah, dar nu e vina cainelui, e vina ei, ca ea s-a speriat, ca ea a trecut pe-acolo, ea trebuia sa-si controleze nervii, bla-bla-bla. Inmultiti asta cu N trecatori.
Nu mai bine stapanul cainelui ducea catelul un pic mai in spate si nu-l lasa sa latre la oricine?
Eu una ii multumesc ca ma avertizeaza de prezenta lui si sper sa-mi amintesc ca e un caine agresiv, daca voi trece pe-acolo. Nu ca sa-i trag un sut, ci sa stiu sa traversez strada sau sa fiu in garda. Desi, daca e sa sara la mine si sa ma sperii groaznic sau sa fiu cu copilul, poate-i ard si-un sut. Iar daca stapanul ar veni sa zica ceva, i-as face un scandal de-ar regreta ca nu i-am dat si lui un sut.
Multumesc pentru intelegere, X.
citesc de ceva timp blogul asta si e prima oara cand mi se pare pusa aiurea o problema si am mai citit si comentariile… cam trista situatia
of! din prima zi a sarcinii si pana sa nasc treceam, in drumul spre serviciu,, pe o strada cu case unde se plimba cand si cand o potaie uriasa, un fel de dublu caine-lup, lasat liber de o mamaie in capod cu floricele. nu glumesc. poarta era lasata deschisa tot timpul, iesea cand voia. mi-era o groaza de nedescris. ma postam in capatul strazii si pandeam sa vad daca e acolo, apoi parcurgeam cei 200 de metri cu inima bubuindu-mi in urechi, daca suna telefonul in intervalul asta saream ca arsa. de cateva ori am mers cu faza” nenea, ma treceti si pe mine de cainele ala?”. odata am facut autostopul, i s-a facut mila unei doamne si m-a luat in masina ei. uneori ma ducea sotul meu la serviciu de manuta…si niciodata nu plecam neinsotita. taxi nu aveam cum sa iau fiindca era la 3 minute de casa….intr-o zi am vazut-o pe mamaia respectiva la poarta, fara caine, stand de vorba cu alte vecine in capod. i-am explicat situatia si ea mi-a replicat „stati linistita, nu musca”. „bine, dar sunt 2 gradinite si o scoala pe strada asta, trec zeci de copii pe aici, se poate intampla oricand ceva nefericit „. mi-a zis sa-mi vad de treaba, iar cand i-am amintit ce prevede legea mi-a spus dispretuitor „las’ ca stiu io legea”. mersul la munca a fost un cosmar, uneori visam cainele ala, plecam de-acasa spunand rugaciuni…nu-ti spun la ce metode de adormire m-am gandit…ma obseda povestea unei cunostinte: insarcinata fiind, un caine a sarit pe ea si a pierdut sarcina, apoi s-a imbolnavit de diabet. acum nu mai are curaj sa faca copii, se gandeste la adoptii. ai grija de tine!
Doamne fereste, Dana, ce poveste cumplita…
Cind eram copil m-a muscat un ciine si am ramas cu urme si sechele. This stuff stays with you, no matter what. In Canada, patria iubitorilor de ciini, nu ai sa vezi un maidanez pe strada. Daca ai ciine si nu-l mai vrei sau nu te mai poti ingrijii de el, il duci la animal shelter si daca nu ii gasesc alt stapin, il eutanasiaza. Si nu sare nimeni de fund in sus, ca vaaai e pacat. Si eu sint pentru exterminarea ciinilor maidanezi si pentru pedepsirea stapinilor de ciini prost crescuti. Poate intra si Romania in rindul tarilor cu cap 🙂
PS: ai vreo poza cu bocancii salomon? imi caut de ceva vreme dar nu stiu care sint mai comfy.
Uite noi d-astia avem, sint de iarna, impermeabili, nu aluneca deloc. I-am luat redusi de la Hervis (Liberty Mall) cu 300 de lei perechea.
http://csimg.mercamania.es/srv/ES/29011064salomonexitpeakmidgtx/T/340×340/C/FFFFFF/url/salomon-exit-peak-mid-gtx.jpg
haha, si eu am bocanci din astia 😉 sunt foarte usori, frumosi, rezistenti, nu intra apa in ei …:) ieri ma gandeam ca poate aveai niste bocanci din aia de 2kg unul cu tinte si talpa de fier…asa nici nu cred ca i-a pasat cainelui oricum. Postarea asta a picat prin coincidenta si cu zilele Caragiale, apropo de Bubico…
Sincer, daca chiar ai facut-o, mai bine nu scriai. Si nu, nu sunt iubitoare de maidanezi, dar gestul in sine si mai ales faptul ca te lauzi cu asta, lasa tare mult de dorit.
Numai bine iti doresc.
nu te supara… tu ce ai fi facut in locul ei ?
Ce ar fi facut 99% din persoane. Ar fi ocolit curtea respectiva . 😀
99% dintre (In caz ca ar avea cineva de corectat) 🙂
Pai, da, sigur, si uite asa un trotuar perfect valabil devine impracticabil pentru oameni din cauza unui ciine. Sa mearga oamenii pe strada, da-i dracu. Sau, si mai bine, sa plecam toti in munti, noi oamenii, sa lasam ciinii linistiti in oras, in iubire si pace.
eu sunt de acord.
ai caini agresivi in spatele blocului? foloseste numai intrarea din fata.
e un caine agresiv pe trotuarul din stanga? mergi pe trotuarul din dreapta.
iti sare un caine la picioare, intr-o parcare? nu mai merge prin parcari.
nu poti dormi din cauza cainilor care latra noaptea? ia-ti dopshoare de urechi si, eventual, juma’ de xanax. si calmeaza-te, ei isi fac doar datoria.
calci in rahati de caine? uita-te pe unde mergi.
ai fost muscat? sigur ai facut ceva gresit iar cainele a reactionat.
noi tre’ sa ne adaptam cainilor cu care impartim orasul, nu invers. iar aceia dintre noi care nu reusesc ar trebui eutanasiati. 😛
:)))..foarte tare, ira
Multumesc pentru opinie, cred ca totusi am puterea sa decid despre ce sa scriu si despre ce nu aici, la mine acasa. Daca te deranjeaza chiar si un singur cuvint, esti libera sa nu mai citesti.
Eu am fost muscata de picior de doua ori si am o cicatrice care doare la fiecare ploaie ingrozitor si o data de mana (culmea, i-am dat de mancare acelui caine) si cu toate astea nu am dat niciodata intr-un animal indiferent cum a fost situatia pentru ca pana la urma tot oamenii i=au lasat pe strazi, tot oamenii ii bat fara motiv, tot mamaiele invata copii mici sa-i bata fara motiv pe principiul drobului de sare „daca te musca”, chiar daca cainele nici nu s-a uitat la respectivul ci doar a trecut pe acolo.
Mai, nici eu nu sunt de acord cu gestul 😀 DAR (un mare dar) eu zic sa vorbim totusi peste vreun an cand si eu o sa am chirias in burtica, sa vedem daca ma razgandesc pana atunci!
m-a vanat un caine intr-o zi de ziceai ca sunt o caprioara tocmai buna de rontait. Mai, mai sa fac pe mine de frica, parol! chiar simteam ca ii dau drumu’ pentru ca m-am panicat si nu mai stiam cum sa reactionez. n-aveam pe unde sa trec asa ca am sunat o prietena. a venit cu coada de la mop si asa am scapat!
am plans! am plans de frica, de nervi, de teroarea simtita!
data viitoare nu stiu cum se va termina. simteam nevoia sa impartasesc experienta traita.
vai, vai, ce gest reprobabil a facut Ioana lovind o potaie cretina care a AGRESAT-O, cred ca ar trebui data in judecata.
in primul rand, sa vrei sa reactionezi cand esti agresat este o reactie psihologica perfect NORMALA, chiar daca nu esti gravida. eu de exemplu as vrea sa omor fiecare caine tampit care ma latra si ma sperie, ok? i-as lua gatul fara discutie, iar pe proprietar l-as da in judecata, mama lui de retardat.
in al doilea rand, vad ca este o moda cretina acum ca tuturor sa ne pese de bietii caini, maidanezi sau nu, dar sa nu avem nicio problema cu omoratul miliardelor de animale pentru mancare sau pentru ca sunt daunatoare.
traiti o viata trista, voi astia care va urzicati cand cititi despre o potaie nenorocita, careia nici macar nu i s-a facut rau, ca sa dai unui caine agresiv un sut este o chestie complet inofensiva. daca Ioana omora cainele ala, sa zicem ca ar fi fost cam dur (dar justificat). dar asa… pfff, nici nu merita sa discutam despre asta.
viata voastra este trista pentru ca traiti in ipocrizie fata de voi insiva si pentru ca va puneti energia in sprijinul unor cauze gresite. iar cine vorbeste despre corectitudine politica, nu cunoaste sensul termenului, probabil a auzit ca da bine sa fie folosit cat mai mult.
Multumesc Liviu.
O interventie bine-venita. Din pacate trebuie sa fim crestini smeriti caci domnul vede tot , judeca tot. Insa cumva nu vad nici o urma de responsabilitate.
Sunt complet de acord.
RIGHT ON! Imi plac cel mai mult consumatorii de porc, pui, miel, oaie, iepure…care au o mare, mare mila de cainii maidanezi! Daca imi zice un vegetarian asta, hai ca parca il cred…ca se gandeste la acel „biet suflet”…dar cand imi zice de „corect politic” un om care mananca zilnic carne si care nu a fost atacat de un maidanez pe strada…ma apuca rasul. Ia sa le atace un caine copilul sa vedem cat de corect politic o sa mai gandeasca. Si cat de „imoral” o sa mai fie bocancul dat in cap cainelui.
nu inteleg de ce insisti sa te referi la caine cu denumirea „potaie cretina”, de parca ar exista si alta varianta. toate animalele sunt guvernate de instinct si sunt, in comparatie cu un om, cretine, dar asta nu ne indreptateste cu nimic sa fim violenti cu ele gratuit. ma mir ca nu vezi nicio diferenta intre gestul inutil al violentei fata de caine cu omoratul animalelor pentru hrana sau pt ca sunt daunatoare. diferenta este fix cauza violentei: atata vreme cat o facem ca sa ne hranim sau ca sa ne protejam, da, nevoile omului primeaza. faptul ca i-a dat un bocanc acelui caine, repet, nu a folosit nimanui la nimic, ca doar nu se astepta sa-l disciplineze instant si sa nu mai fie agresiv pe viitor. o solutie ar fi fost sa sune la poarta si sa-i bata obrazul omului ca sa-l mute dracu’ in fundul curtii legat, sau chiar sa faca plangere la politie. ca asa el va latra in continuare si va speria si alte gravide. n-a rezolvat absolut nimic cu bocancul, nici macar nu s-a aparat, sa nu uitam ca lovitura i-a aplicat-o cand a trecut a doua oara pe langa el.
ceea ce „a rezolvat”, totusi, a fost sa instige si alti oameni sa loveasca animalele, ca doar nu-i asa, lasa-ma sa te citez: „este o chestie complet inofensiva” ce a facut ea, l-a facut „doar” sa schiaune si sa cada in fund pe dalele din piatra… ar fi fost cam dur doar daca-l omora, nu?
in plus, nu cred ca-mi cheltuiesc energia inutil daca macar un om va intelege ca e gresit sa lovesti un animal atata vreme cat poti sa rezolvi ALTFEL situatia si nu-ti este direct amenintata siguranta. sunteti multe voci care aprobati gestul acestei femei, faptul ca e o persoana atat de placuta, de deschisa si gravida pe deasupra ii poate face pe multi sa trateze cu ingaduita gestul ei. nu se poate asa ceva, persoanele dragute pot si ele sa greseasca, iar in acest caz e clar vb de un gest reprobabil, care sper din suflet sa nu fie repetat pe viitor.
cine a inceput sa vb despre eutanasiere e, in opinia mea, pe langa subiect… cainele ala apartinea cuiva, deci nu era vb de unul fara stapan. cineva sigur are grija de cainele ala si poate nu stie ca in lipsa lui se comporta agresiv. majoritatea cand ne latra un caine dintr-o curte trecem mai departe fara sa facem nimic. eu asa fac. dar uite ca unei gravide o sperietura de genul asta poa’ sa-i faca rau… asa ca singura solutie ca astfel de situatii sa fie evitate e contactarea stapanului, sau, daca nu coopereaza, a politiei.
si de cand a vorbi despre Eutanasiere este un lucru gresit si imorat?
” citez – atata vreme cat o facem ca sa ne hranim sau ca sa ne protejam, da, nevoile omului primeaza ”
la fel cum hrana este o necesitate primara, la fel este si siguranta individului. nu traim in jungla.
in fond daca este un caine asa de inteligent pe cum crezi, de ce s-a comportat ca o bruta? hmmm
din punctul meu de vedere potaia a gresit. daca cumva ar fi deschis poarta si ar fi intrat in curte, scumpul nostru catel, istet si inteligent de altfel, putea sa vina tiptil si o sa muste…. nu ar fi primul caine care face asta.
Dar noi vorbim aici de un spatiu public. Strada, respectiv trotuarul. Nu vorbim de propietatea lui privata. Daca nu e in stare sa isi tina cainele in frau, sa-si puna camere video.
Ioana zi-ne te rog adresa casei si eu personal ii dau telefon si ii fac reclamatie.
eu cred ca sunteti prea atasati de Miorita. Ori noi suntem parte a unui amplu experiment social om-javra, hai sa vedem care castiga.
Sa lovesti un animal care te agreseaza sau care te-a agresat este perfect justificabil , fie si numai pt a te descarca. restul sunt baliverne. as vrea sa te vad proferand non violenta asta fata de animale cand esti tu atacata.
asta chiar a durut, sa stii. nu-ti inteleg tonul taios si nepoliticos si nici incapacitatea de a simti mila pt un animal lovit GRATUIT. te anunt ca am salvat aceasta pagina si voi incerca sa fac ceva in privinta asta. poate ca nu exista legislatie, poate sunt alte probleme mai importante la ora actuala in Romania, insa m-ar mustra constiinta daca as lasa lucrurile asa. nu este deloc in regula sa fie incurajata cruzimea fata de animale „doar pentru a te descarca”. este un comportament deviant, inuman si periculos.
eo cre’ca noi nu vorbim aceeasi limba: eu vorbesc despre reactia lao agresiune/ atac, tu ii dai cu lovirea gratuita a unui animal.
omule, daca animalul te-a atacat sau agresat, nu mai vorbim despre lovirea lui gratuita. nu este gratuita, fie si pt simplul fapt ca te ajuta sa te descarci.
acum lasand asta la o parte, cred ca ar fi ideal ca cat mai multa lume sa trateze cu cat mai multa cruzime toti cainii. poate in felul asta o sa prinda javrele frica de oameni si o sa-i lase in pace. asta poate fi a treia solutie: nici nu-i eutanasiem ca suntem umani, nici nu-i luam in casa ca suntem niste ipocriti si niste comozi, in schimb ii batem de nu se vad, ca sa inteleaga ca noi oamennii suntem stapani aici, si nu ei.
salveaza si asta.
chiar te rog sa tii cont de ce am zis si eu in comentarii pe pagina asta si sa cand o sa gasesti vreun caine mort sa il autopsiezi. Ar putea muri din cauze non-naturale.
te rog sa ceri de la primarie, toate inregistrarile cu cainii loviti de masini, pentru ca e clar, soferii aia prosti de bubuie, sunt prima oara in oras si nu stiu ca un caine trebuie sa traverseze strada.
te rog ca pe autostrazile patriei, cand gasesti cate un les de caine, sa il iei frumos intr-un sac, si sa ceri o ancheta la Politia Animalelor, pentru oamenii fara suflet.
Daca cumva faci prostia sa crezi in ceea ce ai spus mai devreme, te iau personal de manuta sa iti prezint cateva persoane, dar din pacate unele sunt decedate, iar un copil cu sindromul Down, inca se zbate in spital.
Dupa toata povestea asta,cred ca toata lumea are prea mari pretentii de la caini.Ei sunt niste animale teritoriale,asa considera ei ca isi fac datoria,aparandu si stapanul.Nu te poti astepta,cum a spus cineva, ca ei sa latre din fundul curtii,pentru ca pt ca e logic ca el mizeaza pe intimidarea posibilului invadator,pt a l descuraja pe acesta sa i incalce teritoriul.Toate asteptarile astea sunt ridicole,un caine nedresat actioneaza din instinct.Ioana,la fel cum s a speriat de caine(care nu putea iesi din curte sa ii faca vreun rau fizic),putea foarte bine sa se sperie de o frana brusca a unui sofer neatent,de tipatul neasteptat al unui copil sau de o butelie care a explodat(:D).Ce faci,arunci cu pietre dupa sofer,cauti copilul sa l tragi de urechi,sau chemi politia sa l mai si amendeze pe nefericitul caruia i a explodat butelia,doar pt ca tu est gravida si unele zgomote te fac sa te sperii?Din moment ce ai iesit din casa,sunt tot felul de lucruri care ar putea sa ti tulbure calmul si ar trebui sa te astepti la asta…
Sincera sa fiu, nu mi s-a intimplat niciodata sa imi explodeze o butelie in preajma, dar ciini care ma sperie latrind la garduri imi ies in cale zilnic, de trei ori pe zi. Nu mi se pare ok. Traim la oras, totusi, nu la sat.
Si chiar sa stau sa ii gasesc scuze unui animal care a vrut sa apuce o bucata din mine, nu, imi pare rau, nu e genul meu. Ii las pe cei cu suflete mai bogate sa faca asta.
Anumite lucruri, zgomote si gesturi sunt inacceptabile intr-un oras civilizat: latratul isteric al cainilor este unul dintre acestea. Altele asemenea sunt claxonatul in oras (interzis prin lege, apropo), demararea si franarea bruste si zgomotoase, muzica tare, trantitul usilor, tipatul pe strada etc. In general, orice lucru care are potentialul de a crea disconfort celor din jur este necivilizat. Asta este definitia insasi a lipsei de civilizatie.
E drept, nu traim intr-un oras civilizat; poate de aceea ti se pare firesc ca, atunci cand iesi din casa, tot felul de lucruri sa iti „tulbure calmul”. Asa se intampla adesea, dar asta nu inseamna ca asa ar trebui sa fie.
Si am ajuns in halul in care am ajuns pentru ca am tolerat la nesfarsit mizeriile necivilizatilor, mai intai pe cele mici (gen latratul, cojile de seminte scuipate in strada, manelele, tipetele). Mizeriile mici au obiceiul sa creasca.
Chestia cu butelia era o gluma,imi pare rau ca ai luat o in serios,ideea era alta,oricum,am dat mai multe exemple de lucruri care te pot speria.Singura scuza a unui animal care a vrut,(dar nu a putut,deoarece era inchis in curte)”sa apuce o bucata” din tine,e ca este ceea ce ai spus si tu:un animal.Atata timp cat ii va fi imposibil sa muste pe cineva,nu avem de ce sa l judecam pentru faptul ca a vrut sa faca lucrul asta.Cum am spus,e totusi doar un animal si nu e cazul sa avem pretentiile astea de la el.
Eu nu-l judec deloc, asta spun. Nu ma intereseaza ce-l mina in lupta. Eu ma apar. Si da, daca eram mai aproape de gard, avea toate sansele sa ma apuce de un crac.
Te inteleg perfect. In timpul sarcinii am trait cu spaima sa nu cumva sa ma muste vreo potaie si sa pateasca copilul ceva.
Stai sa vezi cand o sa iesi cu mititica la plimbare acompaniata de 2 maidanezi care bineinteles nu musca…pana la proba contrara!
Eu acum prin asta trec, si cand vad un caine ocolesc 200 de metri ca o proasta ca sa nu imi muste fetita. Sa ma vezi cu carut cu copil trecand prin toate pietrioaiele, ca nu cumva sa deranjez animalele astea teritoriale.
Nu, nu faceti nimic cu maidanezii, sa-i iubim mai mult decat pe proprii copii.
am citit aici multe cazuri de oameni carora le este teama sa mearga pe strada din cauza cainilor. cu alte cuvinte, orasul/ orasele noastre sunt efectiv sub asediu, sunt orase ale cainilor, cand ar trebui sa fie orase ale oamenilor.
Mi se pare inacceptabil sa nu pot iesi pe strada fara sa-mi fie teama ca o sa fiu atacat de animale.
in conditiile astea, eu sincer nu inteleg cum este posibil ca un om care se crede normal la cap sa sustina cauza cainilor. Nici in padure daca ma duc nu-mi este la fel de frica de caini sau de alte animale cum imi este in anumite zone din bucuresti.
bai oameni buni, TREZITI-VA!! GANDITI!
nu conteaza cauzele, nu conteaza ca nu cainii ci stapanii lor sunt vinovati, nu conteaza ca unele victime ii provoaca pe cainii agresori, nu conteaza decat un singur lucru: INTEGRITATEA corporala a oamenilor de la oras este pusa in pericol de caini si trebuie facut ceva in privinta asta.
macar sa ne aparam, daca nimeni nu-i strange naibii de pe strazi.
daca cineva nu intelege un lucru atat de simplu, apai cu greu se poate numi om rational.
Mare controversa. Fluturati un steag periculos, domnule! Trebuie facut ceva! Aoleu! Pai faceti! De ce va e frica, de caini? :)))
Acest articol nu-mi spune decat despre cat de tare s-a speriat o doamna si ce bine ca avea bocancii la ea. Frica e mai periculoasa decat pericolul in sine.
da, asta voiam sa adaug si eu, fetita mea are 8 luni acum, in curand o sa invete sa mearga si deja mi-e groaza de cainii de pe strazi si din parcuri. dar se stie ca bietele animale nevinovate sunt prietenoase cu copiii, ii plac atat de mult incat ii mai si gusta, ca vorba aia, asa-s de dulci si de fragezi…sotul meu e medic de urgenta, nu va spun cate cazuri de genul asta a avut… f multi muscati de maidanezi, dar la fel de multi muscati de caini cu stapan, uneori copilul a fost muscat de cainele familei, intr-un moment de gelozie…si uite-asa mai am un pui de stres in plus!
Adaug si eu azi o intamplare.O adaug azi ca azi s-a intamplat-adica miercuri.Afara frig, eu cu copila Mara de 1 an si 9 luni mai mult prin casa ca afara degeram si urmeaza a doua doza de vaccin Prevenan si nu tb sa racim.Azi mai caldut nitel hai afara repede 15 minute ca altfel avem copil chiar plicisit= nervos=mama aproape de isterie.Da-da ce plimbare frumoasa cu Mara in brate in combinezon de fas pe geaca mea de fas=alunecare constanta si asta pt ca toti cainii posibili latrau ca nebunii si sareau la toata lumea inclusiv la noi normal.In zadar am cautat o zonicica mai retrasa sa stam un pic la aer.Vai de noi si de noi si ma gandeam cand o mai lasam pe Mara pe jos sa mearga opintit asa ca de, e greu cu popoul mic si incotosmanat prin zapada Da Doamne sa nu cada ca li se trezeste la astia instinctul si sar pe noi.Stiti instinctul ala de a sari la ce e cazut la pamant,instinct pe care il au toooti cainii,indiferent de rasa,curte/strada.Apropos ca am intrat sa scriu si eu umila intamplarea mea si am citit comentariile alea rautacioase si vreau sa spun ca eu iubesc animalele am avut de toate si cand eram mica si acum mare,caini nu mai zic cred ca peste 10 am adunat de pe strazi.Pisica am dar a ramas la mama cand m-am mutat dar e sufletul meu si acuma.Dar nu as vrea sa ii vad pe aia de mai sus care au comentat ca omoram animalele etc (ca nici nu mai vreau sa citesc) tremurand de frica cu copilul in brate asa cum am tremurat eu azi,da,cu cartela de la interfon in mana sa intru repede in bloc la 10 minute dupa ce am iesit…Hai te pup.
Eu am propria mea dilema. Daca poate cineva sa-mi explice (pertinent) urmatorul comportament al uneia dintre cele patru javre aciuate in curtea blocului, ofer recompensa (sa va trimit respectiva potaie fiind una dintre variante :))
In fiecare noapte, javra cu pricina se aseaza in mijlocul parcarii si incepe sa latre: la luna, la stele si la oamenii invizibili. Niciun alt animal din zona (si stim cu totii ca Romania sta foarte bine la capitolul caini vagabonzi) nu-i tine hangul. Schelalaie asa vreo doua-trei ore, sau orice alt interval de timp suficient sa-ti strice definitiv somnul, dupa care se trage sub un balcon si lasa omenirea in pace?
Why?!… UAI!…
Andrei, ai incercat sa vorbesti cu ciinele? Sa-l intelegi? Te-ai pus in locul lui? Cite carti despre psihologia ciinelui ai citit? Aud??
Si oricum, nu cred ca e politically correct sa ii spui javra, ca poate ii citeste cineva comentariul tau si se deprima suplimentar. Catelus era mai bine.
🙂 🙂 🙂
Greu sa numesc catelus o huiduma pe patru picioare ca asta care ma sacaie pe mine… Dar sa-ti raspund la intrebari:
1. Am incercat sa vorbesc cu cainile. Din pacate, nu pot sa reproduc aici scurta noastra conversatie – cu tenta de monolog din parte-mi.
2. M-am pus in locul lui. Intr-o dimineata, pe la 3, am coborat in parcare, unde-i place lui sa hauleasca. Am stat zece minute, bucurandu-ma din plin de cele minus n-catralioane de grade – era atat de frig si nu se misca nimic in jur, incat am crezut ca tot globul pamantesc a devenit, de fapt, un glob mare de gheata, numai bun de atarnat in bradul cosmic.
3. In ciuda experimentului de mai sus, n-am reusit sa inteleg de ce latra cainele la luna. Asta pentru ca, in primul rand, nici luna nu era pe cer – cred ca a inghetat si ea si-a cazut printr-o padure, aiurea.
4. Accept: dupa ce termin materialul pe care il parcurg acum (ceva despre Steve Jobs), promit sa citesc ceva despre psihologia cainelui si sa-i fac un review in „Cronica”.
Si eu credeam ca sunt singura paranoica din cauza cainilor.Locuiesc in Crangasi si sunt absolut ingrozita de potaile care sunt peste tot,imi e frica si sa ies la cumparaturi pentru ca nu stiu de unde rasare cate o potaie gata de atac.Primesc tot felu`de bobarnace cum ca de ce nu ii hranesc,de ce nu vorbesc cu ei.De parca trebuie sa hranesc toate potaile ca sa aiba indurare pentru mine,sau sa incep de nebuna sa le cant pe strada.Am ajuns intr-o situatie in care cainii imi controleaza viata si nu pot sa ajung in anumite locuri din cauza lor.Cum vad un caine incep sa tremur de parca as avea Parkinson si o panica de sa ma napadeasca lacrimile si nu alta.Sunt iubitoare de animale,dar situatia a scapat de sub control rau de tot…
Nu pot sa inteleg. Daca il loveai in momentul ala, mai era cum mai era. Dar sa treci mai departe, sa te intorci peste juma’ de ora, sa premeditezi gestul de a lovi prin surprindere o fiinta in zona capului si sa inregistrezi cu satisfactie durerea pe care i-ai provocat-o…. Cainele ala n-a inteles nimic din actiunea ta justitiara, n-ai facut decat sa te razbuni aiurea pe o fiinta inferioara, care a actionat din instinct. Ca sa nu mai pun la socoteala faptul ca puteai sa te dezechilibrezi si sa cazi si atunci chiar nu mai era cainele de vina, daca vi se intampla ceva. Nu-ti functioneaza instinctul de conservare?!
Ei, cum sa ma dezechilibrez, chiar asa hopa mitica nus, nu-ti imagina ca m-am avintat toata in sutul ala, a fost asa, o ridicare de picior. Niciun hazard. Instinctele mele is numa bine. De-aia in momentul ala, cind m-a speriat prima oara, grija a fost sa sar in laturi si-apoi sa-mi trag sufletul la adapost, adica in strada. Cind m-am intors insa, am venit pregatita. Da, m-am razbunat aiurea. O sa ma pedepseasca Dumnezeu, daca o considera necesar. Va tin la curent.
Toata povestea mi-a lasat un gust amar si subscriu celor scrise de tine.Avem si noi caine,e dresat si afectuos dar nu pot sa afirm ca il iubesc precum pe mine insami.Il iubesc asa cum este cazul,ca pe un catel.O inteleg pe Ioana,ii inteleg spaima dar nu inteleg si aprob gestul facut,asa cum spui,cu premeditare.Modul de exprimare arata clar satisfactia avuta dupa corectia aplicata animalului.Sunt convinsa ca in plin centru,cainele nu ar fi avut cum sa o lase fara o bucata de picior.Seriosi sa fim,era gard sau ceva pari infipti la distanta unul de altul? Mergand la gradinita cu cel mic,am avut si noi,de curand,un incident asemanator dar categoric nu am avut reactii violente.Manifestarile de acest gen le lasam in grija printeselor urbane sau,in acest caz,suburbane.Daca ar fi fost in legitima aparare,mi s-ar fi parut normal,dar asa…sa fim seriosi.Mi-ar fi fost rusine de mine insami,sa nu mai pomenesc de altii,femeie insarcinata,sa aplic lovituri cu bocancul,de firma,ce-i drept si observ,musai de mentionat,unui caine care m-ar fi latrat din spatele gardului…
Multumesc, Carla, pentru confirmarea ca mai exista oameni rationali, care isi vor educa la randul lor copiii sa gandeasca corect. Contrar celor mai vehemente pareri de aici, referitoare la ce e rational si ce nu, la cine gandeste si cine nu, raspunsul e simplu: orbit de furie nu poti fi rational si prezent. Nici lucid, putini de aici au facut diferenta intre un gest de aparare si unul din rautate premeditata.
Foarte frumos. Nu empatizati cu un om, nu empatizati cu o femei gravida, empatizati in schimb cu un animal agresiv. Sunt curios cu cine ati empatiza in caz ca asa ceva i s-ar intampla cuiva apropiat voua.
Robo,am scris clar ca ii inteleg sperietura si am mentionat clar ce nu aprob : gestul in sine,cu premeditare.Fii convins insa ca daca as vedea in jurul meu o persoana atacata de un caine, nu as sta indiferenta ci as lua atitudine.Pana la urma nu gestul in sine,ci din partea cui a venit cred ca m-a surprins mai mult.Normalitatea si satisfactia cu care s-a intamplat si relatat intamplarea.Am fost si eu insarcinata,am si eu copii,cred ca reactiile violente se justifica numai in cazuri de legitima aparare.Ori n-a fost cazul.Nu sunt de acord nici eu cu cainii care isi fac veacuri prin cartiere de ti-e teama sa iesi ca apoi sa faci antirabice.Nu! Aici a fost vorba despre cu totul altceva.Stati stramb si judecati drept,cati dintre voi dati cu piciorul in cainii de dupa garduri,pentru ca v-au latrat? …Asa ma gandeam si eu.Multumesc.
nu stiu despre ce vorbesti aici. eu de ex. intotdeauna vreau sa-i dau un sut potaii care ma latra, doar ca niciodata nu reusesc s-o nimeresc, ca este prea rapida, iar pana data urmatoare cand trec pe acolo uit. chiar acu 2 saptamani mi s-a intamplat acelasi lucru ca si Ioanei si am dat un sut in gard, motiv pt care era sa ma ia la bataie paznicul casei respective.
acu vreo doi-trei ani ma latra o haita de caini de dupa un gard de fiecare data cand treceam pe acolo, iar daca poarta era deschisa (era un teren viran), sareau sa ma rupa de pantaloni. mi-am propus sa nu uit, asa ca la un moment dat, dupa multe sperieturi, i-am dat unei javre din haita aia cu sprayul cu piper fix in bot, ca sa o invat minte. dupa aia nu m-a mai latrat.
deci asta e.
acum, tot mestecati chestia asta cu premeditarea. 99.99% din actele umane sunt premeditate. daca unul te-a lovit si tu vrei sa-i dai una inapoi, gata, ai premeditat. deci nu inteleg nimic din ce-mi vorbiti aici.
dar tot nu ati raspuns la inrebarea cu empatizarea – o repet: cu cine ati empatiza daca exact acelasi lucru i s-ar intampla cuiva apropiat? cu persoana sau cu cainele?
Carla, imi pare rau sa te anunt, insa eu am fost muscata in plin centru al Bucurestiului, langa Piata Victoriei mai precis, de o haita de caini cu ceva ani in urma. Odata de haita, odata tot acolo de unul singur…la doua luni mai tarziu. Cat despre „premeditare” …mi se pare absolut normal ca la scurt timp dupa prima spaima sa te duci si sa ataci si tu direct, ca sa nu mai treci inca odata prin saritul in strada si lesinatul de spaima, ca poate A DOUA oara, ala iese prin gaura din gard si te face praf. Ar trebui sa fii idiot sa nu ai atitudine proactiva a doua oara!
Cat despre mentiunea bocancilor de firma…ma amuzi teribil! Nu stiu de cand o citesti tu pe Ioana, insa ar trebui sa stii ca aia era o „licenta poetica” adicatelea spusa pentru amuzamentul nostru , al astora care am aplica bocanci proactivi la javrele care ne inspaimanta. Nu se dadea mare cu bocancii ei de firma 🙂
Insa eu ma gandesc ca poate data viitoare cand treci pe langa un gard si te latra un caine…o sa fie si poarta deschisa. Si o sa fie vara, o sa fii in picioarele goale si in sandale. Si atunci o sa apreciezi maxim ideea de BOCANC. Fie el si de firma. Si atunci „premeditarea” o sa ti se para o idee buna.
As vrea sa stiu si eu ce se recomanda sa faci in momentul in care ai de mers cate 200 metri in fiecare dimineta si seara pe langa curtea unei foste fabrici, transformata in depozite, care are vreo 3 porti, fiecare poarta cu ceata ei de caini fara stapan aparent, care te latra ca treci pe langa „teritoriul lor”. Este o intrebare pe care o pun de 5 ani la primarie. Prin ceata ma refer la un grup de minim 6 caini. Ei latra oricum, nu sunt provocati. Ma intreb daca un om ar sari sa te bata pe strada care ar fi instictul celor ce sunt „milosi” fata de bietele patrupede? Acelasi ca cel povestit mai sus oare? Sau poate s-ar intreba daca omul acela e suparat, necajit, oropsit de soarta?
citeste comentariile mele. am oferit eu solutia aia de care se tem toti. Probabil foarte putini dintre sustinatorii de pe aici , stiu ca pe Animal Planet, exista o emisiune, in care arata exact ce se intampla cu cainii agresivi. Eutanasiati. Ba mai zilele trecute era vorba de o pisica care scapase de gazare de doua ori. A da…si exista si alte solutii de a proteja proprietatea in afara unei haite de caini. Orice hot, cat de prost stie ca odata ce a trecut de caini, nu il mai poate opri nimic.
@Razvan
„Ma intreb daca un om ar sari sa te bata pe strada care ar fi instictul celor ce sunt “milosi” fata de bietele patrupede?”
exact asta este, cum zice Razvan mai sus. Daca ma ia unul de piept pe strada si ii dau una ca sa ma apar, toata lumea e ok cu asta.
In schimb, daca dau un sut unei javre marsave si proaste care ma agreseaza fara motiv, sar de cur in sus toti aparatorii catelusilor ponegriti.
Ipocrizie cat casa se cheama asta, cuplata cu orbire irationala.
Oh, de cate ori nu am patit-o si eu. Simteam cum se zvarcolea bebe de fiecare data cand tresaream.
un gest demn de o printesa suburbana. bravo. sotul tau sa zica merci ca nu si.a luat pana la urma bataie atata timp cat a tras un sut in gardul cuiva. daca la gradinita fata voastra o sa traga pe cineva de codite cel putin parintii stiu solutia. un sut in gura si au rezolvat.o. asta si merita nu? tot agresiune este si trasul de codite.
”daca animalul te-a atacat sau agresat, nu mai vorbim despre lovirea lui gratuita. nu este gratuita, fie si pt simplul fapt ca te ajuta sa te descarci.” nu a fost gratuita lovirea atata timp cat cainele nu a muscat.o pe ioana ci doar a latrat.o din spatele unui gard?
”in schimb ii batem de nu se vad, ca sa inteleaga ca noi oamennii suntem stapani aici, si nu ei.”asa sa procedati si cu fata voastra sa stie clar cine comanda si cine executa.
si mie imi e frica de caini si ii ocolesc dar asta nu inseamna ca ii lovesc pentru a ma descarca sau ca sunt de acord cu eutanasierea.
sigur, in capul tau s-a stabilit deja ca daca dau cu piciorul unui caine agresiv, o sa aplic exact acelasi tratament si unei persoane, ba chiar si unui copil.
deci dupa tine nu e suficient ca un caine a speriat-o de i-a sarit inima din piept (ceea ce se cheama agresiune), in capul tau trebuia sa-i sfasaie macar un picior cu dintii inainte de a fi justificat ca ea sa se apere.
voi, habotnicii drepturilor cainilor agresivi, presupun ca sunteti foarte incantati de voi insiva cand aparati brutele astea, va da asa un sentiment de multumire sufleteasca din care nu poata sa va scoata nimic. sigur, si voi ati vrea sa-i trageti una cainelui care va sperie, dar sunteti prea buni, in proprii vostri ochi, ca sa recunoasteti asta, mai ales cand i se intampla altuia.
pentru ca va lipseste complet simtul proportiilor, preferati sa va masati in continuare ego-ul de oameni buni, inalti, cuviosi, si deci empatizati cu o bruta agresiva in loc sa empatizati cu un om atacat.
foarte frumos, va doresc o viata calduta in continuare, si va urez ca nu cumva sa fiti nevoiti sa va aparati si voi de un caine care va ataca pe strada, ca sa nu fiti in situatia de a va stirbi aura asta de lupatator pentru drepturile potailor, din care va hraniti in mod evident stima de sine.
Si eu iubesc catei foarte mult..dar mi-efoarte teama de ei..Va sfatuiesc sa va cumparati de pe internet aparate cu ultrasunete pentru alungat cainii.Functioneaza foarte bine,nu ii ranesti cu absolut nimic.Acest aparat prosuce niste sunete pe care noi oamenii nu le sesizam,dar pe catei ii ingrozeste si fug cat vad cu ochii atunci cand indrepti aparatul inspre ei.
Eu merg la servicu pe langa niste case,exact asa cum povestesti,si de teama sa nu sar in drum in fata unei masini,apas in continu pe butonul de la aparat ce emite semnalele.Ma si distreaza uneori cum sar cainii de sub masini,fug de langa gard.Asta e..ne iubim mai mult pe noi,familia noastra are nevoie de noi!
Sincer, ce as fi facut EU si ceea ce consider EU ca fiind normal ar fi fost sa reactionez, chiar si violent, in urma sperieturii (ca urmare a unui impuls de autoaparare, controlat sau nu). Daca dupa ce m-ar fi latrat nu as fi avut prezenta de spirit sa reactionez, din cauza fricii extraordinare care m-ar fi cuprins, data viitoare cand as fi trecut pe acolo, as fi fost mai cu bagare de seama (anticiparea pericolului ar exista in urma intamplarii anterioare), si as fi actionat (chiar si violent) in cazul in care cainele la randu-i s-ar fi repezit iar la mine. EU nu m-as fi intors cu scopul de a-i aplica a „pay-back” fara provocare.
DAR, DAR (!) toti oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit. Si desi nu apar nici cainele nici omul, EU consider ca fiecare este liber sa aiba dreptul la opinie, chiar si cand difera de a celorlalti. Deci controversa asta, in opinia mea, nu isi are rostul.
Iar spatiul asta de blog, ca de altfel si postul in sine, nu au fost create pentru ca o persoana care se astepta ca multi sa aiba pareri diferite de ale ei, sa obtina injuraturi..
EU sunt o mare iubitoare de animale, am acasa 3 caini de casa, de rasa, pe care ii las de foarte multe ori pe zi in curte, pemtru ca i-am educat sa se usureze acolo si nu pe canapea. Nu latra la trecatori ci doar la cainii de pe strada, care se apropie de gardul nostru pentru a ii intarata pe ai mei. Gardul MEU este impenetrabil, deci cateii nu au cum sa ajunga la strada nici cu nasucul. In primul rand pentru siguranta lor, ca sunt tare cuminti si deloc cu apucaturi teritoriale vis a vis de persoanele care trec pe strada. Daca ar intra cineva in curte ar parea amenintatori, dar daca noi suntem acolo nici nu indraznesc sa latre. Pentru ca asa i-am educat. Daca ar intra hotul, pe langa ca ne-ar da de stire, sunt convinsa ca fara prezenta noastra ar fi violenti (pentru ca ar simti intentia si pericolul). Acum un an mi-a murit o catea de rasa considerata extrem de violenta – pitbull. Avea 65 kg, mai mult decat mine si 12 ani. Am luat-o la un an, dupa ce fusese tinuta toata perioada respectiva pe un balcon si pe deasupra si batuta. Daca ar fi avut de ce, jur ca ne-ar fi aparat cu pretul vietii, latra la tigani si la oamenii in care nu avea incredere, dar la noi in casa in permanenta veneau prieteni si rude si se indragosteau pe loc de ea dupa acele 5 minute de teama initiata la vederea bestiei. Un caine in 99% dintre cazuri, va avea personalitatea pe care tu, ca stapan, i-o creionezi. Asat inseamna sa te ocupi de el si sa intelegi ca este un animal care are limitari.
Cainii fara stapan evident ca reactioneaza cum cred ei de cuvinta, ca niste animale care nu s-au putut bucura de „guidance” – si in functiile de experientele pe care le-au trait, pot fi agresivi, sau pot trece strade pe zebra atunci cand vad ca si ceilalti pietoni o fac, nu pe rosu ca multi neghiobi din cauza carora se intampla atatea nenorociri. Tine de adaptabilitatea fiecaruia.
Desi in sinea mea nu sunt de acord cu eutanasierea, situatia de acum creata de lipsa de interes a autoritailor si a COMUNITATII, pare sa incline catre aceasta rezolvare dramatica a PROBLEMEI. Pentru ca nu poti nega problema, si ca bieti copii pot fi mutilati, femei insarcinate pot peirde o sarcina samd esti „entitled” sa reactionezi asa cum crezi de cuviinta. Chiar daca altii nu sunt de acord.
Ah, si important de mentionat: si eu am fost haituita de caini – de nenumarate ori. De la cei de rasa (cu stapani nepasatori), pana la cei vagabonzi. La un moment dat am fost inconjurata in Parcul Circului de vreo zece caini maidanezi toti negri si cu spume la gura, nici nu imi mai amintesc cum am scapat. In generala era un caine in drumul meu spre scoala, temut de mine si de toti colegii mei – care ne teroriza constant. Am nenumarate povesti asemanatoare cu ale voastre in minte, deci ca sa stiti – am vb in cunostinta de cauza si recunosc ca imi este teama de caini fara stapan. Ii ocolesc de fiecare data, si daca pot merge insotita, atunci cand sunt in preajma lor, eu voi fi intotdeauna strategic asezata cat mai departe de caine.
In aceiasi masura iubesc toate animalele si indeosebi cainii. Nu as putea trai fara caini, iar atunci cand un caine „scary” devine obisnuinta, sunt prima care ii mangaie si alinta.
Repet, tot ceea ce am scris mai sus reprezinta parerea mea, care poate sa difere de a ta. Si cred ca daca cu totii am fi mai toleranti si am invata sa acceptam ca fiecare din noi reactioneaza diferit in anumite situatii, lumea ar fi mai buna.
Multumesc pentru creerea topicului si sper ca commentul meu ajuta la ceva. Daca nu, macar a fost un topic interesant – pacat totusi ca n u ne putem exprima civilizat (si de o parte si de alta!). Una e sa iti exprimi o parere si alta sa ai intentia sa ti-o impui. Eu prefer sa ofer un punct de vedere mai… chill – if you know what i mean 😉
a fost o data o fata pe nume A. s-a nascut cu o anomalie cardiaca. doctorii le-au zis parintilor ca poate sa moara in orice clipa. ghinion pisica 13. cind avea vreo sase ani, parintii si-au vindut tot, s-au mai imprumutat de la prieteni si rude si au dus-o in africa de sud, unde locuia un nene, pe nume christian barnaard. fetei i-a facut nenea ala transplant de inima. a fost primul roman care a avut parte de asa ceva. si a trait. a crescut. s-a jucat. a mers la scoala. s-a bucurat de viata. a iubit. avea ochi mari si albastri si ridea mult.
era o seara de februarie, cind, venind de la pregatirea pentru olimpiada de mate, a trecut pe linga o curte din care un ciine isteric a scos capul prin gratiile porti, pe neasteptate, si a urlat la ea. era iarna. s-a speriat si a alunecat. a gasit-o chiar in fata portii respective fratele ei, care era pe-atunci in clasa a saptea, patru ore mai tirziu, inghetata bocna. murise pe loc in momentul in care, in cadere, a dat cu capul de marginea trotuarului. treaba asta s-a intimplat in 1986. prietena mea, A, avea 16 ani si ceva si era in clasa a X-a.
ciinele a continuat sa sperie trecatorii inca vreo doi ani.
erai protejata de gard. cainele nu a facut decat sa-si apere teritoriul de cei ce se apropie de el. este ceva firesc. mai bine dadeai un picior in „rat” celor ce ar trebui sa se ocupe de cainii vagabonzi. daca loveai cainele imediat dupa ce te-a speriat, mi se parea o reactie normala de autoaparare. faptul ca l-ai lovit la mult timp dupa, ma face sa cred ca tu esti cea care are nevoie de o vizita la psiholog. daca langa tine avea loc un accident de masina ce faceai? pocneai soferul ca te-a „inundat” de adrenalina? si eu am fost muscat de caini, dar nu m-am razbunat. nu sunt un aparator vehement al drepturilor animalelor ci sunt un om rational ce reuseste sa imparta spatiul in care exista si cu alte „creaturi inferioare” tie. gestul tau mi se pare reprobabil. adica pot sa accept ca ai reactionat cum ai crezut tu ca este cel mai bine dar nu inteleg de ce faci din fapta ta un act de bravura public.
Am vazut asta si m-am amuzat atat de tare!!! Si e exact ce aveai nevoie tu http://www.youtube.com/watch?v=OGW0aQSgyxQ .
Ahahahaaa, excelent!!! thx.
Printeso, imi place blogul tau!
Sunt o mamica in devenire si eu si ma amuza teribil si ma relaxeaza postarile noi.
Astazi, pe o vreme ploioasa – pff, zile de stat cu burtile in sus pe canapea – am ´rasfoit´ acest blog si am ajuns si aici.
Aceasta postare a ta m-a intristat. Si m-am gandit ca atata timp cat persoane ca si tine lovesc cainii prin garduri – aici nu discutam nici despre inteligenta cainelui, care nu este problema ta si a nimanui in afara de al sau stapan, si nici despre cea a stapanului, care in a sa curte isi permite sa tina 10 caini latratori daca vrea…
Sunt insarcinata. Nu i se intampla nimic copilului daca tu te sperii nitel. Cu siguranta, te pui mai mult in pericol lovind – chiar si cu bocancii -un caine suparat.
Ïmi displace teribil violenta fata de animale.
Si nu prea inteleg de ce oamenii de pisici nu pot inghiti cainii! Eu sunt fericita posesoare a unui caine, pe care il indragesc enorm dar, hranesc si pisica infometata a vecinii psihotice care, uita adesea de ea. Si imi cert cainele sa nu atace matza care, in schimb, ii trage niste gheare nesuferite peste bot de cate ori are ocazia…
Imi pare rau ca iti displac si maidanezii, si cainii de dupa garduri.
Dar asta pana la urma e o chestiune de preferinta. Nu e treaba nimanui.
Doar, sunt dezamagita ca ai lovit un caine. Si mi-am schimbat putin parerea despre acest regat.
Mi se pare ca intr-adevar, oamenii de caini sunt una, iar cei de matze… hmm… alta.
In rest, bebelusha e adorabila! Numai bine tuturor!
Am citit fiecare comentariu postat, si, desi este putin cam tarziu, as vrea si eu sa ii intreb pe toti marii iubitori de animale de aici un singur lucru: cati dintre voi ati donat sau ati ajutat in vreun fel un adapost de animale? Cand adaposturile erau iarna trecuta sub zapezi si sarmanii caini mureau dupa agonii prelungite, cati dintre voi ati fost acolo cu lopetile sa le salvati vietile? Intr-o mare masura si eu iubesc animalele, insa sunt de parere ca locul lor nu este pe strazi, intr-o lume care se presupune a fi civilizata. Da, le organizam adaposturi, ii propunem spre adoptii, insa nu pe strazi si nu hraniti la coltul blocului de bunici care doresc sa isi alunge singuratatea. Ne pun viata in pericol, noua si copiilor nostri, si da, fiecare caine agresiv isi merita fiecare bocanc primit peste bot. Si ca sa concretizez cu o mica povestire, o prietena de-a mea era in fiecare dimineata hartuita de un maidanez care, desi o vedea in mod constant ca acolo locuieste si ca nu vrea sa ii ameninte teritoriul, facea tot posibilul sa o terorizeze. Intr-un final, prietena mea s-a hotarat sa il ia cu binisorul, si, in incercarile ei disperate de a ajunge totusi la un job sau macar sa isi depaseasca perimetrul casei, a inceput sa il hraneasca. Dupa 6 luni…6 LUNI ! in care potaia a primit si a facut burta mare pe mancarea si pe bunavointa ei, i-a sfasiat fata! Acum are nevoie de operatii de reconstructie in valoarea de mii de euro ca sa arate cat de cat uman, pentru ca, literalmente, nu mai are piele pe partea stanga. Daca ii dadea bocancul ala in bot la momentul potrivit, poate se gandea daca sa o mai alerge si a doua oara sau nu. Partea cea mai trista e ca acel caine si acum tot la blocul ala isi face veacul,pentru ca din nefericire, autoritatile din tara asta de doi lei nu sunt capabile de nimic. Asa ca lasati-ma cu umanitatea voastra fata de maidanezi. Bagati-i in adaposturi, oferiti-le un camin, dar nu ii lasati pe strada!
Incerc sa-mi cenzurez limbajul pe cat se poate.
Apropo de idee cu cainele retardat care sperie oamenii nevinovati.
De ce isi ia cineva un caine la curte si nu-l tine, ca la tara, legat in fundul curtii? Ei bine, pentru ca un caine iti poate apara curtea de hoti sau cel putin ii poate descuraja.
Cand mergi pe o strada cu case mi se pare destul de greu de crezut ca te mai poti speria de un caine care latra. Nu cred ca latratul respectiv vine ca o surpriza.
Sa zicem ca te-ai speriat. Ideea de a lovi cainele cuiva, caine care se afla intr-o curte, e un gest jenant. Si mai jenant e faptul ca l-ai premeditat, adica nu a fost un gest de aparare ci o rautate gratuita.
Ca e vorba de o femeie insarcinata, un copil sau o babuta inofensiva, chiar n-are nici o relevanta in discutie. Atata timp cat cainele respectiv nu te-a muscat ci doar te-a latrat, a fi deranjat(a) de acest lucru e cel putin ciudat, asta ca sa nu-l cataloghez altfel.
Da, cainii latra. Se pare ca inca vine ca o surpriza.