Tot aici, tot 2 în 1, mi-e clar c-o să nasc la Paștele Cailor, sper numa ca asta să fie undeva înainte de Crăciun, ca tare mi-e dor de niște Sărbători ca toate sărbătorile, nu cu rennie sub limbă și ridicat cu macaraua de sub brad…
Pe astea pascale nu le simt deloc, asta după ce Crăciunul a fost chinuitor. E prima oară cînd nu plec la Moldova de Paști, cînd nu merg de Înviere la Catedrala lui Ștefan și nu mănînc salată de boeuf cu salată de sfeclă și hrean la miezul nopții.
N-am chef de nimic, sînt ca un Grinch care-a furat iepurașul de Paști (care oricum nu mi-e clar cum a aterizat înttre ouăle noastre încondeiate) și l-a înghesuit într-o cutie de cafea de la ikea numai ca să nu-i mai vadă urechile alea pufoase la care oricum probabil orice om normal ar trebui să facă alergie.
Aș fi vrut să nasc azi, pentru că azi e și ziua lui, și dacă pe ea o s-o cheme ca pe mama lui, ar fi fost frumos să sărbătorim, așa, în ziua asta de 7 care sună a zi magică. Dar n-o să se întîmple, cu toată luna plină de ieri, cu tot sexul și ceaiul de zmeur și urcatul de scări. Tot ce-am obținut e încă o noapte nedormită și-o burtă umflată de ceai.
Așa că mă iertați că nu scriu mai frumos. Sînt obosită și sătulă, mă tem că în curînd n-o să mai încap nici în pijamalele astea, că n-o să mă mai pot da jos din pat, ceea ce e dramatic, avînd în vedere că nici să dorm nu pot, de citit nu mai am stare, că-mi dansează cuvintele în jurul nasului, toate filmele mă enervează. Sînt așa, în mijlocul unei tornade strîmte care mă irită și din care nu pot ieși, și e păcat de soarele de-afară, de sărbători, de pisica mea care e tare caraghioasă cu moaca ei de ursuleț, de oamenii care mă sună non-stop să afle dacă e cazul să mă felicite, de ridichile și leurda din piață.
Haide, kiddo, ce tre să se întîmple să dai din călcîie pe exterioru-mi? Da da, știu, să fii tu pregătită. Pai atunci să mai stăm, zic. Poftim. Pregătește-te. Ia-ți toooot timpul din lume. Stai cît dorești, ieși cînd dorești. Dacă nu ți-ai terminat treburile pînă azi, e ok, nici taică-tu nu e niciodată gata la timp, și el mi-e foarte drag, deci o să fie bine cum și cînd o fi.
Ma intrebam eu daca te-ai multiplicat…stiu ca nu e consololare dar vine si momentul Ala…ca eu n-am auzit nici o femeie care sa fie gravida mai mult de 9 luni 🙂
Consolare, scuze …scriu de pe mobil 🙂
K, stii cum e, there is a first time for everything… 😀 Mie mi s-au mai intimplat lucruri nevazute, deci nah.
Eu am auzit la mine in familie de dinastea… Cu 10 luni aproape de sarcina…
SuperPinky are o personalitate puternica 🙂 si frumoasa.. vrea sa aveti mai multe zi magice in aprilie.
SuperPinky??? Cool.
Momente magice? D-astea de rau infinit si nesomn si nervi? Eu credeam ca magia e ceva bun…
Hey, Princess, pai e clar ca o sa aiba chef sa vina sambata, asa, pe la pranz, ca sa va faca un Paste de pomina 🙂
Cred ca la Regina Maria or sa le puna urechi de iepuras, caci de Craciun nebunii aia au pus caciulite de Mos nou-nascutilor 🙂
Las’ ca cu cat o sa stea mai mult, cu atat mai dolofana o sa fie, ceea ce e grozav pentru tot ce va sa vie. Sa fiti sanatoase si (una dintre voi) cu rabdare!
Haha, cum ar fi sa-i puna urechi delfinei… 😀
Da, numa ca nu prea mai e loc in mine de nicio dolofanie. Gata, atita a fost loc. Inca un cm si se sparge balonul.
N-ai dreptate. De fapt, e exact atâta loc cât are ea nevoie.
A venit 7, a trecut 7 (aproape), asta e. O să vină 8 și tot așa. Și până la urmă ziua în care ea TREBUIE să se nască. Mult a fost, mult mai e (chiar dacă doar ți se pare ție că mai e mult) dar… asta e. N-o face nici nerăbdarea ta să vină mai repede, nici faptul că 7 e zi magică sau nu… așa că, eu zic că nu îți rămâne decât să te împaci cu ideea. Și să aștepți. Așa cum poți, desigur.
Absolut adevarat. Desi sa stii ca mie dr. mi-a zis asa, ca muschii mei sint intinsi la maximum de ceva vreme si ea micuta tot creste, si curind, foarte curind, poate chiar inainte sa termine ea de crescut, se vor rupe membranele, pentru ca deh, asa se intimpla cu un balon pe care incerci sa-l umfli mai mult decit il incape cauciucul.
🙂
Om vedea. Astept, ce sa fac.
Eu am zis de la inceput ca 8 e o cifra mult mai rotunda…
Nu mai sper la nimic curind. Ma setez pentru 20, barem nu ma mai enervez.
Buna ziua ,Ioana
te-am gasit intamplator,am citit un post,apoi altul si altul si tocmai am incheiat tot ciclul.
acum stau si rumeg si ma intreb de care Ioana imi place mai mult,de ioana ioana,de ioana omului,de ioana copilei ?!
… imi place Ioana cu tot universul ei.
in alta ordine de idei…copila va veni, asa, cum am vazut ca au venit toate in viata ta- la timpul potrivit. sanatate si liniste pt familia ta.
Bine-ai venit, daniela-ioana, ai dreptate, trebuie doar sa am incredere.
multumim pt urari.
In ultimele 2 saptamani imi tragea cate un calcai in diafragma de credeam ca-mi rupe uterul.
Si…ghici! Si acum e tot asa :)) Numai ca mi le trage din afara, nu dinauntru.
Curaj, nu mai e mult, veti demonstra cum 1 plus 1 face…3!
ah, eu nici nu mai stiu pe unde mi-o fi diafragma…
deci nu raspunzi. deci e clar. deci esti la spital si nasti:P
i wish!
neah, am fost la o pizza si la cumparaturi de conserve in cora. nici vorba de vreun semn.
Eu te-am visat azi-noapte, cu toate ca te stiu doar de aici…, erai suparata ca nu nasteai o data… si postul tau imi confirma asta…m-am trezit cu gandul la tine azi! Cunosc sentimentul de oboseala amestecata cu durere si neputinta, mie mi-a fost ingrozitor de rau la ambele sarcini, exact cum descrii cu flacari pe gat, carcei si eram umflata, nu numai ca aratam ingrozitor, dar asa ma si simteam! La al doilea simteam ca explodez de la 7 luni, eram satula de junghiuri, arsuri si dureri! Norocul sau nenorocul meu (a trebuit sa fac cezariana la ambele sarcini, din cauza de complicatii…) a fost ca amandoi si fata si baiatul au venit cand au vrut ei, adica nu au asteptat programarea pt cezariana pe care o aveam. Astfel pe fetita am nascut-o la 37 saptamani si 2 zile ( atunci mi s-a rupt apa) si la baietel mi s-a declasat nasterea la 38 saptamani si 2 zile, amandoi m-au luat „pe sus” noaptea!!! Asa ca spun ca e cum au vrut ei, nu cum a fost programat!!! Nu poti sa stii la tine cum va fi, bine sa fie si cat mai curand!!! Multa sanatate si rabdare de fier!
Da, bine si curind, imi place ce zici! Multumim, sa fie!
Sa-ti traiasca piticii!
sper sa nu sune nepotrivit, dar, daca vreti si la antena 3, doamna grecu are pregatit un titlu mare: Romania lui basescu: tara in care copiii amana sa vina pe lume!!!
Oooo, doamna Grecu, preferata mea, orice pentru ea.
PS: Pare-mi-se ca am vazut deja titlul asta la ei… 😀
haaai miniPrintzes, vrem sa te vedem!
of,bat’a-te norocu’ sa te bata printeso,cum mai ne tii tu cu sufletu la gura!Hai ca numai maine nu-i poimaine…sau raspoimaine.sau rasraspoimaine.
Sau 2 mai…. 😀
Bonsoir,
Transmit ganduri bune si cred ca nu e motiv de ingrijorare daca cineva a ales sa mai creasca putin la caldurica (in fond, si cozonacilor le trebuie mai mult timp ca sa creasca frumos!), iar printesele se lasa asteptate..nu? Asta tine de farmecul personal:)
Da, desigur, cine-s eu sa emit pretentii de evacuare… Mai stam, care-i graba?
La Multi Ani Omului! Sa fie sanatos, fericit si norocos in continuare si sa va bucurati toti trei, unii de altii :).
Multumim pt urari, dar nu e Omul meu, e tata. Ma rog, adica ziua lui a fost. 🙂
Incearca tinctura de zmeur, e mai eficienta – de obicei ca sa-ti vina ciclul, nu copilul, desi daca nu vine unul vine celalalt, oricum ai privi situatia 🙂
E berbeaca micuta, ce vrei – face ce vrea ea de pe acum, sa vezi mai incolo…
Nastere usoara si sa fiti amindoua sanatoase si voioase!
Așa te înțeleg… Eu am născut la 41 săptămâni, deși de la 38 mi se ștersese colul….
După DPN mi-am închis telefonul pt că nu mai suportam sa aud cretinătăți de genul : „n-ai născut?? Dar când naști?”
Uuuf… Cred ca te-ar ajuta să iei o pauză de la subiectul ăsta…
🙂
Poate vine pe 17 ca Delphina mea, Printesa Anastasia! Frumoasa, talentata, indaratnica, curajoasa si extrem de selectiva! Adica i se rupe de ce vor altii, face numai ce-i place ei! Reguli? Mama ce-i aia reguli? Se mananca?
Ah, si e ceva de dorit asta? Sa i se rupa de ce zic eu si sa manince regulile cu mustar?
Sa fie si 17, numa sa fie odata!
Pai este, fiindca ea ma invata sa fiu o super-mega-giga mama! Nu mai spun NU, decat daca este „E pericoloso sporgersi!” …asa imi amintesc din tren. Mi-a schimbat total conceptiile despre cum se cresc copiii. Adica diferit, in functie de personalitatea fiecaruia. Vei vedea si tu, mai vorbim…
Ah, abia astept! Nimic nu ma sperie!