O știți pe femeia aia gravidă care n-a mai născut? Era clar că ceva e ciudat cu ea, că a avut grețuri pînă în luna a zecea și obișnuia să leșine la ecografii din cauză ca burta cea grea îi reteza circulația sîngelui către creier. Chestii care nu se întîmplă majorității gravidelor.
Și deși toate gravidele ajung să și nască la un moment dat, asta despre care vorbim nu mai naște. Pur și simplu. Și orele trec în ani, și săptămîna se face un secol. Și femeia își poartă copilul la nesfîrșit așa, ca o glumă nesărată pe care i-a făcut-o universul. Ai vrut să fii gravidă? Poftim, fii!
Și uite-așa eu, căci despre norocoasa de mine e vorba, îmi văd burta crescînd ca o tarantulă uriașă dintr-un film de groază cu tarantule uriașe, nopțile se scurtează, zilele se lungesc, stomacul se micșorează și plămînii nu mai au loc să primească aer. Și mi se pare că-mi port copilul de-un mileniu întreg, am și uitat cum era cînd nu-mi era rău în fiecare minut, cînd puteam să beau o bere sau să merg cu bicicleta sau să plec în vacanță cu avionul, să-mi fac planuri de una singură sau cel mult pentru doi fără să trebuiască să caut pe internet cele mai credibile surse, să ascult 100 de sfaturi ca să iau o decizie și-apoi să fiu certată pentru ea de restul de 99.
Și în timp ce prietenele mele fac sondaje și pariuri despre data la care mica minune va scoate cornul în lume, eu nu mai știu pe ce parte să mă mai așez ca să nu mă sufoc. Că-și găsește ea niște poziții așa de nici să icnesc nu mai pot. Oricum icnesc degeaba. Bagajul e făcut (hăinuțe mici pentru copilă, ceva de ronțăit pentru mine, CD-ul cu muzică de relaxare, o carte de Murakami și o pereche de șosete), mi-am colorat inclusiv unghiile de la picioare, mi-am pregătit şi rimelul, cum se rupe apa cum mă aranjez toată, ba poate mă şi pieptăn, că tot e ocazie specială. Apoi vă anunţ c-am pornit în călătoria cea importantă şi doamne-ajută.
Nu știm cînd o să fie asta, colul e înmuiat și ceva mai scurt, dar copila refuză să coboare în bazin, probabil știe ea că nu prea e loc acolo. Șanse mici să se mobilizeze treburile pînă pe 7 aprilie, cum speram, șanse mari să asistăm la învierea domnului gata multiplicate. Sau nu, că mi-e clar că ce se întîmplă altora nu mi se întîmplă neapărat și mie. Poate o să fiu eu prima gravidă din lume care nu mai naște. Și-o s-o duc la grădiniță așa, în burtă. Nu știu cum o să fie cînd o să-i vină pofta de băieți… hm.
Asa mi-e drag de voi 3, chiar daca nu va cunosc decat de pe bloguri:-)
Eu am insomnie de dor, de asta sunt treaza la ora asta si daca tot jucam tetris pe telefon, zic, hai sa arunc o privire in regat, sa vad ce mai faceti, daca a pornit delfina spre voi sau nu. O sa am mari emotii cand o sa se intample, sa stii:-)
Pana atunci, va pup si va doresc asteptare cat mai scurta!
Doamne-ajuta, multumim!
Insomnie de dor n-am avut niciodata, cum o fi?
…cred ca apare cand iti e Omu’ plecat sau nu mai stii nimic de el…..aia e insomnia de dor.
Sunt eu plecata de fapt…dar mai e putin si ne vedem:) AMR 4 zile 😀
poate vrea sa te lase sa petreci Pastele in liniste:). si vine dupa
Ah, as prefera sa petrec un paste mai zgomotos, dar cu ocazia caruia sa pot minca si dormi, chiar si 2 ore pe noapte, in pozitie orizontala…
Va pup pe amandoua!
Poate se decide totusi si vine azi, maine…
Nici macar nu mai sper la vreo surpriza placuta, e clar ca nu-s norocoasa deloc la capitolul deadline-uri in sarcina!
Nu stiu cat o sa te ajute pe tine treaba asta, dar eu m-am internat gata sa nasc intr-o duminica seara, numai ca n-am nascut duminica seara, am nascut abia joi spre seara. Plangeam pentru ca nu mai aveam rabdare, pentru ca toate cele internate in acelasi timp cu mine nascusera, plecau fericite cu copiii lor, veneau altele, nasteau si plecau, iar eu nu intelegeam de ce nu nasc, desi toate mergeau bine, bebe coborase, era pe vine…. dar nu venea. Vorbisem deja cu medicul meu si l-am intrebat daca n-ar fi cazul a ne gandim la cezariana. Eu eram disperata, iar el imi spunea sa mai am rabdare ca nu-i nevoie. A doua zi dupa conversatie am mai facut o eco: tot nu dadea semne ca intentioneaza sa iasa, si pe la trei s-a rupt apa. La sase il tineam in brate si voiam sa fug din spital acasa sa-i arat casa, patutul…
Deci se poate chiar si daca nu da semne. Asta ma incurajeaza. Plus ca azi e joi. 😀
Te citesc de foarte putin timp, dar simt ca te cunosc si imi esti(sunteti) foarte , foarte dragi.:)
O sa vezi ca o sa vina cand nici nu te astepti, plus ca o vorba din popor spune ca fetele vin mai greu, deci rabdare.
Ah da? Eu auzisem ca baietii sint mai lenesi si fetele mai grabite.
Bine-ai venit!
Era un episod din celebrul Friend cu Rachel in situatia ta, poate iti prinde bine sa il vezi:)
The One Where Rachel Is Late, e din sezonul 8, episodul 22.
Iti tin pumnii sa iti fie bine:)!
Ca sa vezi, fix la asta ma gandeam si eu :).
Il caut acum, thx! 🙂
Si eu tot la episodul asta vroiam sa iti recomand sa te uiti 😀
Eu l-am vazut intamplator saptamana trecuta si citind textul, acolo ma gandeam 🙂
Sa fie bine!
Ei da, si uite asa am mai vazut inca 6 episoade. Dar bre, mai rau m-am deprimat, ca pina si ea a nascut, si eu tot aici la umbra burtii ma gasesc.
Sarcina ta are 38 de saptamani, nu? O sarcina poate dura si 42 de saptamani, asa ca… poate de 1 mai mergi la mare tot in formula Kinder 🙂
Sarcina mea dureaza de un secol. Iata cum cifre derizorii gen 38 si 42 nu mai sint relevante.
Simpla idee ca trebuie sa mai stau in acest hal si poate chiar mai rau inca o luna ma face sa vreau sa iau pastile de somn si antidepresie. Ah stai ca nu pot.
Depinde cum numeri, ca exista 2 metode – de la ultimul ciclu (2 saptamani in plus) sau de la prezumtiv ultima ovluatie (mai aproape de adevar). 42 de saptamani se poate doar dupa prima metoda, din cate stiu, iar la aceea nici nu ajungi la termen la 37 de saptamani.
Mda, din pacate nu pot face niciunul dintre calculele astea, pt ca am dereglari mari de menstruatie (ma rog, aveam, atunci). Virsta sarcinii e calculata exclusiv ecografic.
Atunci e cu maxim 40, nu 42. E de bine :).
Pfiu, in sfirsit o veste buna pe ziua de azi.
Vine, vine, ea :), cand o sa va asteptati mai putin.
Nastere usoara, draguta :*
Uite, eu azi de exemplu ma astept cel mai putin. O sa vina azi, zici?
Incearca sa nu te mai gandesti, incearca sa te relaxezi putin, cat poti, si va veni ea cand va simti ca are chef de niste aer proaspat ;).
Lol, e ca si cum mi-ai spune mie sa nu ma gandesc la mancare, acum, cand imi este FOAME :-)). Nu te supara, dar e tare amuzanta ideea: cum sa nu te gandesti, daca asta ESTI? Pictezi copaci pe pereti, faci liste si, peste toate, troneaza burtanul, care nu-ti da voie sa uiti nici o clipa ce urmeaza sa se intample, dar NU SE MAI intampla!
Treaba asta e nedreapta tare: stai, staaaiii, staaaiii, ai terminat cam tot ce aveai de facut si altele nu poti face si, cand vine, ai atatea de facut, ca nu mai gasesti timp pentru toate! Vietile noastre de femei, mereu intortocheate, pfff!
Right on, sister!
Si cind te gindesti ca tu te-ai inhamat la asta AGAIN! 🙂
Un lucru e sigur: n-o sa duci copila in burtica la gradinita :). Mai e putin, chiar daca nu o fi 7, o fi 10 sau ceva pe-acolo, dar cu siguranta o sa fie. Sper sa fii mai bine (fizic) dupa si sa te bucuri de pui.
Nu mai cred nimic pina nu-mi vad picioarele fara sa le ridic la 90 de grade. Acum nu le mai vad nici cind pasesc. 🙁
Stiu ca tie nu ti se pare, dar suna dragut :).
Eu cred ca ea mai are putina treaba acolo… cred ca scrie un articol pentru tine, sa intelegi cum e viata dincolo de burta 🙂
Spor si multa rabdare iti doresc!
Da poa sa-l scrie si afara, aici e chiar mai multa lumina! 😀
Pai o experienta o descrii atunci cand o traiesti, nu dupa. :)) Cand iese, trebuie sa povesteasca alte lucruri, cum arata parintii ei la prima vedere, cum arata copacul cu bufnite… din astea 😀
Ah da am inteles, o sa faca live reporting, ca si asa nu se mai practica si e pacat…
Va cunosc de putin timp, dar i-mi place tare mult ceea ce ” spuneti ” !
Nu mai fii asa nerabdatoare, te inteleg, dar fetele vin mai spre termen, se pregatesc, se aranjeazan sa fie niste frumoase toata viata :). Odihneste-te cat mai poti, ca o sa ai nevoie si cand te vei astepta mai putin va venii si Delfina sa intregiti familia minunata .
Eu una am asteptat sa trec cu bine de primul trimestru, avand o patanie in trecut, apoi am trait cu teama trimestrul 2, trimestrul 3 a fost relativ ok si am asteptat mandra pana in saptamana 40 cand a binevoit sa apara la finele saptamanii, cand nu ma mai puteam suporta cat de gigantica eram si nici sa ma mai incalt nu mai puteam, si-mi doream sa nasc cat mai repede.
Nastere usoara Printesa, un bebe sanatos si mancacios va dorim !
Toate cele bune !
Daca ai colul inmuiat si scurtat, nasterea se apropie. Cand iti va spune si ca esti un pic dilatata, tine-te bine! Te multiplici!
Cu siguranta stii cand trebuie sa mergi urgent la spital- daca se rupe apa, daca ai o secretie colorata care de fapt e dopul care se rupe. 🙂
Cocuta mea a coborat jos abia in timpul nasterii, deci acolo nu e graba.
Sa dea Domnul sa fiti bine!
Eheee și fix când mă resemnasem cu gândul că eu nu o să am nimic în comun cu Sofia, ca și trăsături, pentru că nu suntem rude, ia uite 😀 Ți-am spus că eu sunt late for everything, every time? 😀 Cred că eu cu Sofia o să ne înțelegem de minuneeeee 😀
Acum serios, hold on! Sigur totul e just around the corner 🙂 >:D<
Si eu aveam senzatia ca sarcina cu fiul meu a durat 2 ani…lasa ca vine prichindutza cand va fi gata….daca ei ii place mult acolo..
Buna dimineata,
Colega gravida in 37 va apeleaza.. Prin aceasta postare simt ca ai scris exact ce mi se intampla mie chiar acum. Da, e frumos, cresti un copil in tine, bonding, etc, dar nu mai vine odata?!?!?!?
Din ce mi s-a recomandat mie sa execut de pe la 38 de sapt incolo pt a face cumva sa scoatem copilul la lumina:
1. Sex – din ala bun, caci din ala de care vi s-a recomandat voua… No comment.
2. Mancare spicy – du-te la un restaurant indian sau baga un pumn de wasabi. Urmat imediat de o galeata cu Rennie.
3. Miscare – urca scarile, mergi la plimbare, sari coarda in gand.
4. Presopunctura – sunt niste puncte pe picior, pe mana si pe langa coloana care trebuie masate. Nu gasesc link-ul, insa da tu un search pe google.
5. Ceai de zmeur – incurajeaza contractiile.
La dilatatie mai mare!
Printesa, mai este putin. Sunt sigura ca te-ai saturat sa auzi incurajari de genul asta, dar chiar asa si este. Eu nu m-am grabit sa nasc: am mers la masaj pana in saptamana 36, la serviciu pana in saptamana 38, mi-am facut de lucru prin casa pana la 40 saptamani si 3 zile, iar cand am ajuns la controlul programat si medicul mi-a spus ca daca vreau, poate declansa nasterea, am ales sa mai stau, sa-l las pe bebe sa se decida singur cand vine. Dimineata eram la control, iar dupa ce am revenit acasa, s-a declansat travaliul. M-am intors la maternitate pe la 18.30 si la 19.45 am nascut.
N-a ajutat niciuna dintre metodele mentionate de Squiko: sex bun am facut pana in saptamana 39, mancare spicy am mancat toata sarcina, miscare am facut din greu, pana la 40 saptamani. Tot cand a vrut el a venit 🙂 Si asa a fost cel mai bine!
Asteptare usoara va doresc si o nastere minunata!
Da’ cand se rupe apa se poate ca dai un semn ca sa stim si sa-ti tinem pumnii? Asa, 2 vorbe inainte sa pleci la maternitate. Sau chiar si o vorba. O litera, un zambilici, orice. Intru tot timpul pe blog in asteptarea intamplarii celei mari, parca as naste eu, zau.
Haha, eu zic ca o sa mai dureze… si da, cu siguranta dau semnal si aici, c-o sa am nevoie de snop de energii pozitive indreptate spre capatul cu dilatatie… 😀
Ala mare s-a nascut la 35 saptamani. Grabit si independent. Nu a avut perioada de plans de despartire de mama (si mi-as fi dorit). Merge fara mine cu oricine, fara probleme.
Al doilea a venit la 41 de saptamani (si 2 zile). Cu vomitat la greu pana in ultima zi. Si a cam fost scos cu forta ca ramanea fara lichid amniotic, ca altfel el statea mult si bine. Si e atat de mamos (desi acum nu-mi mai doresc, ce bine ar fi sa mai stea si cu altii, macar 5 minute). Am incercat aproape totul ca sa-l aduc mai repede: miscare multa, mancare foarte picanta, baie aproape fierbinte… Cred ca daca era dupa el statea pana la majorat 🙂
🙂 Am gustat si eu pt prima oara in viata crispy strips de la KFC. care mi s-au parut nu doar oribile, ci si cumplit de picante. am mincat fix juma dintr-una, am simtit ca-mi ia stomacul foc, am stins cu niste cola si gata, no more spicy food for me, pur si simplu n-o pot minca…
Of Printesa cat imi amintesti de mine acum mai putin de 1an. Eu am nascut la 40+1 de fapt eram in 40+2 si eram convinsa ca eu nu voi mai naste niciodata. Ti-am zis cum am facut…satula efectiv si plina ca nu se mai putea manca si respira de ceva zile…cu colul intact si nici macar scurt am decis sa merg cu sotul in cel mai mare magazin de shopping di Milano…8 etaje doar si numai de shopping…si am mers pe jos in ziua aia 6 ore, ca nu mai puteam de cat de plina eram si de satula de stat in casa si oricum asezata ma sufocam si mai tare…si seara zilei respective am fost in spital si la 4 dimineata de dupa s-a nascut Viktor…de fapt l-am nascut si impins de mi-au iesit ochii si am si ragusit sensibil 🙂 Nu spun ca merge si la tine dar…dar…mergi mult pe jos, cat si daca poti, ajuta foarte tare oricum cand va veni ziua…vine, vine. Si mie-mi spuneau asa si mie mi se parea ca neh…la mine nu va fi venit niciodata…si a venit. Deci va veni si la tine. Tin pumni stransi sa fie 7 si in orice zi va fi sa fie bine si sa fiti sanatoase amandoua.
Dap, stiu, incerc sa merg, ieri m-am miscat toata ziua si consecinta a fost ca n-am inchis un ochi toata noaptea, ca delfina a decis ea ca ce misto e sa dai din craci non stop. Azi zac, n-am reusit sa ma ridic din pat. Dar miine pornesc iar la mers, cine stie…
eu am 40 sapt + 2 zile si nici copila mea nu se grabeste sa vina. dr meu mi-a spus sa nu exagerez cu miscarea si cu efortul. da, sunt bune, dar cu moderatie, pentru ca acum toti muschii sunt foarte vascularizati si efortul face ca sangele sa se grabeasca sper muschii solicitati si astfel cica este posibil sa ramana placenta neoxigenata suficient, deci un risc de suferinta majora pentru copila. e buna miscarea, dar cu moderatie si cu pauze dese de odihna. deh, fiecare medic cu metodele lui…
nastere usoara!
Uitasem dragelor sex cat mai mult sex. oh stiu cat e de greu sa-l faci acum cand nu poti nici respira dar prostaglandinele din sperma declanseaza efectiv nasterea si inceputul travaliului si primele contractii…si sunt exact cele pe care altfel..in nasterea indusa ti le pun ca si ovule in vagin. Gineoclogul meu mi-a povestit ca asa le-ai si inventat…au plecat de la prostaglandinele din sperma si le-au copiat in laborator si asa le au pentru introdus vaginal in nasterile induse. Prima faza, pentru ca dupa aia vine ocitocina…alta poveste, nu mai intru in detalii. Deci mai bine pe cale naturala…
Uitasem, cele mai multe nastere sunt pe luna plina…mi-au povestit la cursul din spital si le-am ras in fata. Am nascut cu luna plina si era atat de plina cea mai mare maternitate din Milano incat femeile de dupa mine nasteau pe hol..una dupa alta in sir indian. N-as fi crezut asa ceva daca n-as fi vazut cu ochii mei, iar eu am stat pe o targa 18 ore dupa nastere pentru ca erau efectiv toate camerele ocupate. Am verficat luna plina e maine, pe 6 :-)))) Mai vorbim 😉
Eu stiu ca-i greu si sa te simti aiurea zi-noapte si sa astepti.Recunosc,nerabdatoare sunt si eu.Abia astept vestile bune si s-o vad.Mai este putin,ma gandesc cu drag la voi.
Multumim!
Tin pumnii stransi sa fie asa cum trebuie, bine !
Aww Princess. Stii South Park? E un episod in care Cartman asteapta noul wii, care se lanseaza in 3 saptamani si pentru ca nu mai are radbare hotaraste sa se criogeneze si sa se dezghete la termen. Te bagi?! 🙂 http://www.southparkstudios.com/clips/104408/butters-freezes-cartman
Ah, daaaaaaaaa! Uite solutia perfecta! Eu ma gindeam sa fac cumva sa dorm pina la termen, dar curind mi-am dat seama ca eu nu-s in stare sa dorm nici macar 5 ore noaptea, d-apai 23 de ore pe zi, cum ar fi de dorit in astfel de situatii…
Asta cu criogenia insa suna foarte bine, mai ales ca mor de cald de vreo luna! Da oare o fi scump? Ca uite n-am vindut masina inca…
Tu poate nu te astepti dar noi toti stam aici si intram de cateva ori p zi sa vdm cand se va intampla minunea 🙂 Asteptaaaam. I-ai spus delfina si ai nimerit-o, ii place mediul in care e. Sanatate multa oricum 🙂 :*
Mda, e vina mea, vezi, m-am grabit, daca-i ziceam Iguana, poate era deja pe uscat de o săptămînă, cine știe…
Spune cineva mai sus ca nu e cum se pregateste, ci cum se nimereste. Eu am nascut la DPN minus 4 zile, fusesem cu o zi inainte la medic, dr mi-a spus ca mai sta lejer o saptamana, nimic nu prevestea ca o sa nasc in 36 de ore de la vizita la medic. M-am dus acasa, m-am apucat si io de frecusuri diverse (tot inainte de Pasti si eu) si, dimineata urmatoare, apa s-a rupt! Hait! N-am apucat sa spal perdeaua, sa schimb lenjeria de pat, sa pun presul inapoi la usa, curat, aoleu, ce ma fac?
La spital, cica dilatatie mica, ar fi urmat sa nasc abia peste 24 – 30 de ore. Dar am nascut peste vreo 10-12.
Povestea Veveritei, insa, mi se pare cu adevarat de povestit la cap. „copii care nu vor sa vina”!
La mine DPN minus 4 zile ar insemna hm… fix simbata pastelui. oh well, daca nu s-o putea mai devreme, e bine si atunci…
Dar si 12 ore mi se pare muuuult. Of. Tare curioasa-s cum o sa fie.
Pai, ti se pare mult, insa travaliul propriu-zis a durat mai putin. Destul de mult si de dureros – n-am avut epidurala, sau alt fel de anestezie -, insa, finally a fost bine, exact asa cum trebuia sa fie. Rili, eu nu am nici o amintire traumatizanta legata de nastere, chit ca – repet a n-a oara, probabil – am nascut la spital de stat. Da, n-a fost o mini-vacanta la all inclusive, insa, cand te duci sa nasti, doar iti suna intre urechi „durerile facerii”, deci nu te astepti la un masaj de relaxare in zona pelvina… Adica, dincolo de toate trucurile Lamaze si feng shui-ul asociat si muzica si planuri, trebuie sa fii constienta ca te va durea! Ca poate sa dureze, ca poate sa ti se para ca nu vei scapa ever cu viata, ca poate n-o sa mai ai dupa-amieze pasionale (sau anoste) niciodata cu tatal copilului, ca si ca ca si ca, dar, finally, scaparea VINE, ORICUM! Si, uite, ajungi sa faca trei ani si sa te intrebe, fara sa stie exact de ce, sau ce inseamna „Ci faci, mama?” 😀
Of, you give me hope.
Dar poate-i place mai mult in cocon;-)poate va veni sub forma de kinder cu surprize…delfinaa,grabeste-te,ca mami nu mai are rabdare!..
Aaaoleu, nunu, surprizele de orice fel nu sint ceva ce ne dorim in legatura cu nasterea sau cu copila.
Erau 2 mamici pe strada cu carucioarele. Una tacea, cealalta vorbea foarte tare despre cum si cand face copilul ei caca. Acum ceva timp ,la serviciu, povestea una , la fel de tare, despre colul ei deschis, despre dopul gelatinos etc. Mi-e si frica sa nu aud maine despre cum e fluxul menstrual ,cantitate, culoare sau sexul oral. Sunt firesti, toate lumea stie, are, face.
Poti sta linistita, aici n-o sa citesti curind despre vreun flux menstrual. 😀
Dar nu pot garanta ca n-o sa scap vreo info despre dilatatii si sfîrcuri.
Eventual, ca să fii safe pe partea mea, zic sa mai intri aici peste 2-3 luni. Că despre caca de bebe n-o să scriu.
eu zic sa nu zici hop, pana n-ai sarit parleazul
Eu cred ca asa e lotul de fetite de anul asta, se lasa asteptate. Eu nu am probleme foarte mari, pot manca si respira, nu pot sa dorm ce-i drept si am picioarele foarte umflate. M-am hotarat sa-mi fac multe planuri pentru zilele urmatoare ca poate-poate mi le da peste cap 🙂
Ma refeream la surprize placute,desigur.gen sa fie mai frumoasă decat va imaginati;-)ei?ce zici?
On topic:ce dor imi e de posturile cu papanasi:-).banuiesc ca vor urma altele despre lapte,piureuri,mar ras etc.
Nu nu, baby food nu va inlocui real food. Imediat ce scap de greata asta, adica imediat ce nasc, reluam activitatea de food scouting, promit!
Zambesc. Si te pup!
Esti simpatica foc!
norocul cu blogul ca mai o supapa de aerisire a nervisorilor de toate neamurile:)
Sanatare si rabdare, daca mai ai de unde !
Am trcut si eu prin starile astea de asteptare… 6 zile peste DPN a durat astfel ca stiu cum te simti! Incearca totusi sa te mai odihnesti cat mai poti, sau sa te plimbi cat mai poti (apoi vor fi cel putin 2 persoane de impachetat in vesminte – tu si Delfina) alinta-te acum!
Iti doresc sa nasti cand vrei tu!
Şi eu care mă ţineam dârză să nu te chestionez: a venit, numai vine, dar de ce nu vine? (şi nici nu ne-am văzut în ochi niciodată!). Cartea lui Murakami când anvizajezi să o ceteşti?!
Dacă dai un semn când începe putem trimite vibraţii pozitive. AJUTĂ!
Si eu tot de Murakami vroiam sa-ti zic! Ma bucur sa descopar ca nu sunt singura care il gaseste interesant!
Nastere usoara, si degraba!
Cartea am luat-o mai mult ca sa-mi fac vint cu ea daca mi-o fi cald. Nu e genul de chestie pe care s-o citesti in travaliu. 😀
So, ca sa nu va mai complicati, ramane pe 8!
😀
sper sa ai gura aurita, sau cum s-o spune…
ei, uite starea asta pe care o descrii tu aici a fost unul din motivele pentru care am decis ca vreau sa nasc prin cezariana; stiu, suna iresponsabil, vai, am cerut cezariana pentru ca nu sunt o fire rabdatoare, dar eu am considerat ca fetita mea, nascuta prin cezariana, va prefera sa aiba o mama intreaga la minte si nu una super-stresata si enervata pe ultima suta de metri a sarcinii; pur si simplu nu ma simteam in stare sa ajung in saptamana 38-39 si sa incep sa numar zilele, orele, minutele, sa ma intreb – oare o fi azi, sau diseara, sau peste 2 saptamani?
Subscriu si eu la ce ai spus. Nu sunt mama inca, dar mi-am propus ca atunci cand va veni momentul, sa fac cezariana. Parerea mea este ca sunt mult mai putine riscuri implicate. In plus, nu suport durerea sub nici o forma si intesitate, asa ca nu ma vad trecand prin chinurile nasterii… Cu toate curiozitatea, si parerea de rau pt pierderea unei legaturi si a unor sentimente pe care nu am cum sa le cunosc altfel, prefer sa fiu sanatoasa si…vie, pt copilul meu. Dar ma rog…poate nu e cel mai bun moment si loc pt a discuta astea. Sa nu o bagam in sperieti pe viitoarea proaspata mamica! 🙂
Nicio sansa sa ma panicati, mai ales ca e vorba despre ceva ce doar va sperie, nu e ca si cum vi s-a intimplat si era sa va omoare.
Eu sint linistita. Chiar daca nerabdatoare. 😀
Nici cu epidurala nu doare…va spun din proprie experienta..am nascut atat de repede si usor ca eram socata 🙂
Asa, da, asta vreau sa aud! 😀
Oh Carmen, cate necunoscute nu ai cum sa rezolvi inainte de termen! Bine ca nu ne putem programa si moartea 🙂
Pfoai, și când o să vinăăăăă! Las’ că tăt a să fie bine! Sănătate amândurora, și hai Sofia cât mai repede afară căci grădinița-i mai faină cînd îi vezi culorile…
Am zis să văd ce mai faci. Cucu?
Inca aici. Tot nemultiplicata. Dar nu mai e mult, stiu, simt.
pai poate se naste in duminica Pastelui sau una din zilele de Paste 🙂 ar fi f frumos 🙂 eu sunt nascuta a 3 a zi de Paste (ziua mea a fost atunci 😀 si abia la anu’, la 27 de ani, mai cade a 3 a zi de Paste)
sa fie sanatoasa 🙂 si sa vina atunci cand trebuie 🙂
Eu zic ca vine dupa Pasti 😀 Oricum multa sanatate si o nastere usoara iti doresc ! :*