București, Parcul Operei, seara pe la 6.
Pe o alee, patru bărbați stau cîte doi pe două bănci față în față, la un metru unii de alții. Haine murdare, șosete negre în șlapi. Patru chelii asudate, tot atîtea burți lipite de niște tricouri care odată purtaseră mesaj electoral cu trandafir roșu. Fiecare are la picioare un pet mic, verde și pîntecos de ceva bere nemțească de tradiție 1812. Sub pet, mochetă deasă de coji de semințe de florea soarelui.
Vorbesc toți odată tare, sînt la cîțiva metri de ei și nu pricep nicio boabă din hărmălaia lor. Nu c-aș fi avut vreo curiozitate. Copilul doarme pe mine, mă gîndesc cu groază că n-am cum să evit sporovăiala semințarilor, că pe aleea din stînga tunde un cetățean iarba, iar pe cea din dreapta abia m-așteaptă cinci cățeluși cu priviri promițătoare.
Burțile se agită, dau și din mîini, mai sorb din bere, mai strigă unii la alții. Pînă mă observă. Moment în care au tăcut. Toți. Niciun cranț de sămînță. Nici un sorbit de bere. Nimic.
Trec, le împart priviri recunoscătoare, unul mă salută în șoaptă. Mă îndepărtez vreo 5 metri, plăcut impresionată, și aud din spate pe unul dintre ei răcnind către cei de pe banca vecină:
ȘI DECI ZI BĂ, CÎT OREGANO ZICI C-AI PUS?
Aparentele insala. Sau poate erau tatici si stiau ce inseamna.
ultima replica e mortala… :)))))
O fi vorba de rasaduri de toamna 😀
foarte tare!!! suna ca o reclama la seminte sau la bere… ce zici, poate iei drepturi de autor la ea!
Bestiala relatarea!!! Big smile!!! :))))))))
Uimirea cea mai mare este ca stiau de oregano :))
Si ai aflat cat oregano a pus??=))))
:))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) I-am invatat io pe santieristii de la Valea Cucului ce e aia omleta cu oregano…ce crezi tu…ete ca incet, incet, oregano bate la cur orice semintzar, burtosii afla ca mireasma de oregano pusa in ciorba de adidasi de porc rulez…doamne cat am ras!!!
wow pe bune ca ma asteptam la o alta replica..gen” ce bunaciune e vecinica ” etc etc ,la asta nu 😀
FARA CUVINTE…
„Da’ papanasi tineti?” Scuze, dar nu ma pot abtine.
🙂 🙂 🙂
:)) Geniala faza cu oregano! Oamenii poate chiar faceau schimb de retete de bruschete. Cat despre cealalta treaba, a fost frumos din partea lor sa fie silentiosi. Dar na, cu o floare nu se face primavara.
Sotul meu a patit la fel trecand prin parcul din fata primariei Obor: doi vai de capul lor, ametiti (sau cel putin asa pareau). Unul il intreba pe celalalt: Si, tu stii ce e PIxRpatrat? (aria cercului). 🙂
Chiar ca poate fi un scenariu pentru o reclama, asa misto ai povestit-o!! :)))
Noi am patit la un concert, stateam cu micul in carut mai in fund, doar sa auzim muzica, si o domnisoara si-a aprins o tigara si o tinea la 10 cm de nasul lui. Pana sa reactionam noi, un nene in treling si cu berea la 1 L in mana i-a atras atentia ca il afuma pe micut…
Intotdeauna surprinzi momente autentice de viata… Astept cu nerabdare ce ne mai pregatesti:)
Foarte tare>:):)
Foarte tare! E bine ca mai apar si astfel de surprize placute!
:)) , Imi place tare mult cum povestesti , ai un farmec aparte . Faza cu oregano nu mi se pare cine stie ce , doar barbatii sunt cei mai buni bucatari . Dar chiar ma asteptam sa vorbeasca despre fotbal , masini , cu totul altceva
Era sa trezesc copilul citind ultima fraza! :)))
Ce frumoooos!
Pacat ca zen-ul meu s-a dus pe ziua de azi: magazinul cu bomboane Bucuria, eu cu fetita de 5 luni in Marsupi Plus. Vine un mos si-mi zice „Doamna nu va mai bateti joc de copilul ala ca o sa ajunga ca mine cu soldul” (am presupus ca displazie ceva). Baba de alaturi ii da dreptate aruncandu-mi priviri acuzatoare.
Eu, deja enervata incerc zadarnic sa le explic ca s-au mai schimbat lucruri din anii 50 cand erau ei copii si e un sistem ok dar n-am cu cine. Mai au un pic si sar pe mine asa ca imi iau biscuitii si plec ca sa nu le zic ca-i cauta moartea pe-acasa si sa-si vada de ale lor.
Nu sunt primii batrani care ma agreseaza pe tema asta si cu care nu se poate discuta.
Am ras cu lacrimi!
Foarte tare….era ultima chestie la care m-as fi asteptat…:))