Vineri. Prînz. Foame. Final de plimbare prin diverse parcuri, cu copchila atîrnînd molatec de mine. Acasă, frigider gol pușcă. Cofetăria Ana răsărită din senin în drum. Semn divin, îmi zic, și intru, cu stomacul dansînd de nerăbdare și cu papilele gustative făcînd dansul bucuriei în anticiparea momentului fericit în care se vor întîlni cu ceva bunătăți proaspete abia scoase din cuptor sau frigider, după caz.
– Bună ziua, ce e cel mai proaspăt?
– Dobrogeana cu brînză, zice cucoana acră de după galantarele în care se odihnesc cinci savarine și trei pișcoturi.
– Bon, zic, chiar îmi era poftă de ceva sărat, dați-mi vă rog patru bucățele. N-o șă țină de foame, dar barem îmi fac pofta. Și zîmbesc.
Paranteză (că și așa durează fo 2 minute cît îmi așterne cucoana marfa într-o cutiuță de carton cu fundiță, probabil eram singurul client pe ziua respectivă și încerca și ea să tragă de timp, e greu să stai singur într-o cofetărie 10 ore, fără televizor și internet pe mobil): bucățile astea de dobrogeană erau fiecare așa, cam cît un dejt de om gras. Cam cît o radieră medie. Sau cît două monede de 50 de bani puse una lîngă alta. Înalte cam de 2,5 cm. La un loc, cele patru bucăți acopereau ca suprafață mai puțin decît o merdenea de la metrou la Victoriei.
– 27,8 lei, zice, foarte mieros de data asta.
Chiaună de poftă, scot trei lei și-i întind.
– Nu nu, 27 virgulă 8 lei.
– Adică aproape 30 de lei?
Holbez ochiul, casc gura. Acum zîmbește ea.
– Cît o pizza de patru persoane de la Trenta? Cît o supăe și două feluri doi la Bucate-pe-roate? 30 de lei? Trei hîrtii a zece lei? 15 merdenele de la Piața Victoriei?
– Da, zice, păi e cu BRÎNZĂ!
Aham, și la restul patiseriilor, dobrogeana cu brînză care costă de cinci ori mai puțin, aia cu ce e, cu căcat?
Acum vă las pe voi să ghiciți dac-a fost bună.
(n-am cumpărat decît o singură bucată pînă la urmă, ca să aflu și eu ce gust are brînza care costă 70 de lei kilul)
hahaha, înseamnă că am mâncat numai dobrogene cu căcat până acum. cele cu brânză ce gust au? :)))).
Avea foita de aur pe ea?!
Probabil se referea ca e umpluta doar cu branza, ca restul au in compozitie si pesmet, gris sau alte alea si doar o umbra de branza 🙂
Totusi, chiar si asa nu isi justifica pretul ala….Mi se pare exagerat de mult, ca doar nu a ajuns branza o delicatese rar intalnita :))
Dorina, au gris MULT toate. Cel putin, acum 4 ani aveau.
Eu am ramas blocata la mare, cand am vazut la sfarsit pretul pt o carafa de limonada, 1litru. Nu m-am uitat pe lista de preturi la inceput, am cerut limonada, era canicula iar dupa o dimineata de plaja ce putea merge mai bine. A venit nota de plata si mi se parea cam mult, cand vad pretul liminadei 20 lei mi-a picat fata. Si era si cu mult zahar pe fundul carafei. Ar tb sa fie din partea casei, sa atraga oamenii la mese, sa comande cu placere, sa mai vina si altadata.
pai in oras e 7-9 lei carafa de 0.5 litri…
Este enorm, un kil de apa cu ceva zahar si putina lamaie…dar avand in vedere ca pretul lamailor s-a triplat de ceva vreme…poate ajunge si limonada la 60 de lei kilu…
si eu care credeam ca vrei sa ii lauzi. pare-mi-se asa e si la french bakery, te lasa si fara bani si mort de foame. daca avea si stafide branza , cred ca mai punea 3 lei Copos la pret. Oricum jumatate din suma era ambalajul. Asa ca sa iti ia ochii.
Hahaha, buna asta. Mi-a amintit de ce-am patit eu la Brasov intr-o vara. Eram cu o prietena gravida in luna a opta. Zicem sa ne luam o inghetata si vedem o dugheana unde se vindea cica inghetata naturala. Nush cum vine asta. O fi fost bio, aveau muuulte feluri si ne tot dadeau lingurite sa gustam combinatii si combinatii. Fara numar. Ne decidem cu greu, eu la ciocolata cu menta, ea nu mai stiu la ce. Doua globuri mie, doua ei. Patru globuri de inghetata. 60 lei :)))). Era sa lesin.
Explicatia de ce era gol magaiznul:P
Asa e, nesimtire la kg, atat de la patroni cat si de la angajatele plictisite! Eu am luat pentru ziua bunicii un tortulet cat palma (cat doua savarine) si am platit 100 lei. Si iar zica ca nu le mai calc pragul dar, sa dea naiba sunt chiar in drum, ca si c….. pe strazi! Bine ai facut c-ai scris despre ei! RUSINE SA LE FIE!
de verificat pretul/kg, inainte, mai ales la ana pan…
:)) sunt recunoscuti pentru preturile venite de pe marte. Trebuia sa ii dai cu branzoaica in cap, la cat de mici sunt ii se pierdea printre firele de par.
Pai, daca branza era de aur, mie mi se pare chiar ieftin…
Imi inseninezi ziua, pe bune. Abia astept un articol de la tine sa-l citesc sa ma destind si sa zambesc.
Din cate-mi amintesc de acum 4 ani, cand am cumparat ultima data de la cofetaria Ana, SIGUR nu facea banii aia. Am luat si cu branza sarata si dulce. Aia dulce, cel putin, continea cel putin tot atata gris, cat branza dulce (deci, iti dai seama cata apa avea branza-n ea). Nu pretul m-a indignat, ci faptul ca n-am primit de nici o culoare calitatea pt banii platiti.
Mi-e greu sa pricep cum Dzeu rezista, la preturile pe care le au. O fi cofetaria protipendazii, comanda cunoscutii lui Copos si aia beneficiaza de calitate.
Pt ca nu e singurul exemplu de afacere Copos care m-a dezamagit. In 2011, am fost la Hotel Sport, la Poiana si receptionerul si bell-bpy se uitau la mine cum ma indrept spre iesire tragand cu-o mana copilul si cu cealalta trollerul. Nici unul n-a miscat nici un deget. Peste 20 de minute, hamaleau la bagajele prietenilor familiei Copos. Deci a nu se repeta.
Cand bunica a facut papanas n-ai vrut sa manaci ca nu erau cu branza din laptepasteurizat? si erau si gratis /E bine asa ,nu? Va pupa bunica.
Saru’mana,Bunica! In remarca dumneavoastra o aud pe mama.
Eu n-as fi cumparat nicio bucata… si nu cred ca sunt zgarcita
Eu am mancat in vara asta niste placinte dobrogene cu muuultaaa branza si mari cat palma la pret de 4 lei bucata,o bunatate…Erau si cu branza dulce, unele si cu branza sarata,dar branza de doua degete in ele.nu doar de gust.Daca ajungeti in Eforie Nord, la „La covrigul fugarit”,se numea chioscul,gasiti asa ceva.Imi amintesc cu placere de vacanta la mare…
M-a amuzat intamplarea ta! Din păcate, cred ca foarte mulți oameni trec prin situatii de genul acesta… absurde. Multe lucruri, pur si simplu, nu își merita banii! Cutiuta cu fundita cred ca era 75% din preț!
Mi-am amintit de o experienta similara de prin 2003 – cand dupa ce am terminat serviciul am mers cu soatza la cofetaria cu pricina sa luam ceva dulce.
Pe vremea aia vitrinele erau pline, dar ce mi-a lasat gura apa au fost niste mere in foietaj.
Am cerut 4!
Dupa care a urmat plata – si vorba lu’ Patruleasa: Shoc – 680 mii ROL – adica 68 RON.
Ca cica se platesc la kilogram. Si un mar copt nene atarna, ca e plin de zeama. Care nu se evapora la cuptor, o aboarbe aluatu’!
La vremea aia erau putine locuri unde sa mananci ceva bun, acum insa exista optiuni…
By the way, au incercat si un soi de franchiza in Constanta: au rezistat 3 luni fix. Pai la 15 RON o tarta innegrita…
buna! m-am amuzat si eu de patanie si mai ales de modul plin de umor in care ai povestit-o… 🙂 din pacate, m-am si intristat totodata. ana pan a ajuns un brand prafuit cu pretentii de lux si calitate la nivel 3! prin comparatie, merdenelele din pasajul victoriei care au umplutura doar cu branza – si nu cu alte amestecuri – le dau nota 7,5 si costa… 2 lei bucata! 🙂 le recomand cu incredere. prefer sa nu comentez calitatea atitudinii sau cantitatea de acreala din comentariile vanzatoarei, pentru ca probabil conducerea, hr si pr ana pan – daca au asa ceva pentru ca nu se vede! – nu au auzit de training de personal, sales atittude si promovarea valorilor companiei, care intre noi fie vorba ar trebui schimbate… este clar de ce unele business-uri merg mai prost decat cofetariile sau patiseriile de cartier. cred ca intregul business trebuie regandit. mi-a facut placere sa citesc relatarea ca si alte articole de ale tale si astept cu incantare si urmatoarele. succes! 🙂
Ultima data am intrat acum aproximativ o luna in Ana Pan de la Romana – tot dupa Dobrogeana salivam. Si am aflat cu stupoare ca sunt aduse congelate si se coc produsele in cofetarie ( valabil pt toate AnaPan – au niste cuptoare murdare care nu-ti atrag atentia daca nu stii ce-i cu ele acolo) de catre ” doamne”. Am luat o bucata, dar nu am putut sa o mananc si am dat-o la caini.
De atunci nu mai servesc Ana Pan.
:))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Hai la Alexandra, ca ne face ea dobrogene bune :). Eu pun oua si branza de la socri 🙂
Ioana, as putea sa ma razgandesc cu privire la comentariul dinainte si sa te rog sa.l stergi? Scuze, stiu ca ai multe pe cap…
Eu m.am tuns acum cateva saptamani la un coafor care mi.a iesit in fata( parea foarte accesibil la cum arata). DUPA ce a terminat ,,cocoana,,de decupat ramasesem uda pe cap si m.a intrebat daca sa.l usuce.Am aprobat fara sa.mi treaca prin cap ca operatiunea se cheama aranjat si costa la sfarsit plus operatiunea de tuns…100 lei.
Nu cred ca exista pacaleala mai mare in comertul alimentar din Bucuresti decit aceste cofetarii Ana. Ai descris perfect imaginea acestui magazin (putina selectie si nu stii daca produsele stau acolo de ieri sau de o saptamina). Foarte dezamagita am fost de calitate si aspect (nu-mi mai amintesc preturi) cind cu ani in urma le-am trecut pragul de 2 ori in citeva zile, locatii diferite, ca doar, doar o fi altceva decit pare. Li se mai face reclama la TV?
Dra mi-a placut Paul (la Paris) atit magazinele cit si rulotele, nu stiu cum e Paul la Bucuresti.
Aa, dar si cu Paul am avut probleme. La Paul la rulota am cerut sa-mi dea din rindul de pateuri unul anume, era in mijloc (ala mi-a placut mie) iar vinzatorul, un negru mare si scirbit, apuca primul pateu si ma intreba „dar, asta ce are?” si eu insist si el se uita la mine, apuca pateul pe care-l indicasem, cu mare scirba se uita iar la mine, mai zice ceva ce n-am inteles si mi-l arunca pe tejgea. Imi era asa de foame ca l-am platit si am plecat in loc sa fi renuntat si sa fi plecat (cred ca in fata la Louvre s-a intimplat, nu mai stiu exact).
Pai daca alea care nu sunt 70 de lei kilu’ sunt cu cacat, ale de mi le-au dat gratis la desert in Grecia cu ce-or fi fost??? Moooaaa, mi s-a facut friiiiicaaaa ….
Eu cred ca incepe sa se mai destepte lumea si incet incet dau faliment. Aia din Romana s-a inchis de vreo luna jumate. Acum tre’sa recunosc, ca dobrogeana scumpa scumpa, ca toate produsele lor de altfel, dar ocazional ma faceam ca mut virgula cu o pozitie la stanga si-mi luam si eu cate una ca era tare buna.
Ehee….am intrat odata la Ana din intersectia Dorobanti cu Floreasca, era coada pana afara si vitrinele pline. Mi-a fost pofta de buseuri cu ciuperci (a fost tot asa…vreo 30 lei o punguta…dar din care m-am saturat totusi), si dupa ce le-am mancat am luat pastile de arsuri la stomac. Si doamnele care vand sunt comuniste rau! Cum zici tu, acre, scarbite, plictisite!