Era păcat să nu-l iau la întrebări pe acest om neobișnuit care și-a șters contul de FB tocmai cînd se afla la apogeul vieții lui sociale internaute, cu un număr de 132 de prieteni virtuali și cel puțin 20 de postări în ultimii trei ani. Mai ales că locuim în aceeași casă. Scuzați lipsa diacriticelor. Dacă aveți întrebări să-i adresați, poftiți în comentarii. Ale mele, și răspunsurile lui, sînt mai jos.
Eu zic că avem cu toții ceva de învățat din curajul și determinarea lui. Într-o lume în care toată lumea își face cont de facebook (bunica mea e foarte activă, dă like în neștire și comentează pertinent de cel puțin de trei ori pe zi), EL a ales să facă lucrurile altfel. Să aflăm de ce. Și cum. Și cu ce urmări.
De ce ti-ai facut cont de FB?
M-am luat dupa tine, din cate imi amintesc. Plus ca mi-a placut sa bifez acolo ca sunt maritat cu tine. Si mai m-am gandit sa impartasesc cu lumea larga mostre mici si incitante din gandirea mea profunda.
De ce ti l-ai sters?
Din urmatoarele motive:
– Mi-am dat seama intr-o zi ca stiu mult prea multe chestii despre anumite persoane …de fapt totul a pornit de la o persoana pe nume E.C., in legatura cu care am realizat ca stiu unde a fost in vacanta, ce lucru si-a cumparat in ultima luna, ce citat motivational o inspira zilele astea si altele asemenea; sa nu fiu inteles gresit: EC este o persoana cat se poate de in regula si cred ca am si schimbat vreo 2 vorbe acum vreo 2 veri; dar de aici si pana la situatia in care eu stiu atat de multe detalii despre viata lui/ ei, e o mare distanta si nu e in regula – ceva e fundamental gresit cu facebook-ul asta daca ajungi sa stii mai multe detalii despre viata zilnica a unei persoane cu care te-ai intersectat intamplator la un moment dat decat stii despre, sa zicem, maica-ta, pe care nu o suni decat o data la 2 saptamani.
– M-am plictisit: pe parcursul timpului am tot bifat ca nu vreau sa primesc updates nici de la ala, nici de la alalalt, asa ca am ajuns sa primesc updates de la foarte putine persoane, ceea ce a facut experienta mea de feisbuc din ce in ce mai saraca – aceleasi posturi vechi de 2 minute, derulate in sus si in jos in continuu.
– Am vrut sa par cul si avantgardist si poate sa incep un trend (facebook-ul e oricum in declin, nu cred ca mai dureaza mai mult de 1-2 ani… cu listarea la bursa au dat-o-n gropi destul de nasol, lumea intra tot mai mult pe FB de pe dispozitive mobile, unde ecranul e mic si deci nu incape si publicitate pe el, asa ca veniturile lor viitoare nu se simt prea bine).
Cum ti-a schimbat FB viata in cei citiva ani de folosire?
Mi-a schimbat-o in sensul ca am dezvoltat un tic la degetul aratator de la mana dreapta, adica il misc sus/jos aparent fara motiv (asta e miscarea cu care derulam pe telefon facebook-ul). Unde mai pui ca am ramas si cu o manusa taiata in dreptul aceluiasi deget, ca al dracu’ ecran, cu manusa nu il poti derula, deci a trebuit sa decupez degetul si presupun ca acum voi arata ciudat cu manusa taiata la un deget si fara feisbuc.
Cum ti s-a schimbat viata de cind ti-ai sters contul de FB?
Ma culc mai repede dupa ce hranesc copilul noaptea, adica nu mai pierd inca 20 de minute frecand menta pe facebook. Desi recunosc ca de cand am sters contul de FB, sunt tot mai prezent pe forumurile de acvaristi, dand aceleasi sfaturi de 2 lei incepatorilor care intreaba „am douajcinci de pesti in 3 litri si au murit deja 8, ce sa fac please help, urgent”.
Cariera ta poate fi afectata de stergerea contului de FB? Si daca da, cum?
Poate fi afectata in felul urmator: pana acum m-am ferit ca dracu de tamaie sa ma imprietenesc pe facebook cu colegii de serviciu (din motive evidente, zic eu), lucru pentru care unii s-au suparat. Acum o sa le pot spune ca nu ma pot imprieteni pe FB cu ei pentru ca nu mai am cont si evident ca nimeni nu o sa ma creada si o sa zica ca-i mint in fata si ca am facut eu ceva ca sa nu le mai apar lor pe FB. Deci voi fi etichetat cu si mai mare placere drept element neprietenos in colectiv, ceea ce nu are cum sa ajute.
Viata ta de familie e mai implinita acum, fara contul de fb?
Viata mea de familie e foarte implinita, cu sau fara FB (pui intrebari capcana, ai?)
Ce faci cu toate gindurile pe care acum nu le mai poti face publice?
Asta e intr-adevar o problema. De exemplu daca mi s-ar intampla din nou un episod similar cu cel cu pietricica care mi s-a infipt in talpa bocancului si pe care am scuturat-o si apoi s-a infipt din nou la scurt timp, tot ea sau alta, nu as mai avea unde sa scriu intrebarile existentiale pe care acel episod mi le-a generat. S-ar putea deci sa plesnesc la un moment dat de atatea ganduri si cine stie, poate voi ajunge sa vorbesc mai mult cu tine (:P)
Ce faci cu toate pozele pe care le faci si nu le mai vede nimeni in afara de tine si nevasta ta?
Le arat oamenilor in metrou, in mod aleator. Ma dau asa langa ei, scot brusc telefonul si zic „uite, vrei sa vezi ceva?” si pac! le bag sub nas o poza cu ceva complet irelevant pentru ei dar care mie mi se pare ca ma face artist. Pana acum nu mi-am luat nici bataie si nici posete in cap, deci e o alternativa viabila (i-adevarat ca nici nu merg cu metroiul mai mult de doo statii, ma rog, deci e un cumul de factori cum se zice).
Cum iti satisfaci nevoia de a te da mare cu noul obiect scump achizitionat, acum cind nu mai ai FB?
La fel, incerc sa spun oamenilor care se intampla sa fie langa mine despre orice lucru peste 1 milion pe care mi l-am luat (asta consider eu obiect scump, ca doar stii cat sunt de zgarcit). De exemplu ieri le-am aratat tuturor colegilor poze cu storcatorul de fructe cel nou – reactiile au fost impartite, ma rog – exact ca pe facebook, ce sa vezi.
Cum iti mai spionezi prietenii?
Ca si pana acum: le instalez pe computer programe de key logging, le aflu parolele si apoi ma loghez in casutele lor de email sau de facebook sau pe messenger. Err… asta o fac doar cu prietenii, da? Nu si cu nevasta.
Sau ii barfesc cand am ocazia. Exact ca pe feisbuc, deci nici aici nu e nicio diferenta.
Cum te mai indignezi acum in legatura cu diferite chestii nasoale care se intampla in spatiul public, fara sa faci totusi nimic?
Ca si pana acum, ma indignez putin seara in fata calculatorului, de unul singur, iar apoi ma culc simtindu-ma mai bine cu mine insumi, ca uite ce om bun sunt si ce multa atitudine am luat azi si cate petitii impotriva uciderii gandacilor bagabonti am semnat. Sigur, diferenta e ca acum nu mai vad si altii ce plin de spirit civic sunt – asta e o chestie cu care va trebui sa ma obisnuiesc, desi evident e dificil.
Apropo de asta, crezi ca vei supravietui fara doza zilnica de like-uri primite, despre care se stie ca este o parte importanta a construirii stimei de sine pentru utilizatorul mediu de facebook?
Da, cred ca voi supravietui, pentru ca imi propun sa devin o curva de atentie (eng. attention whore) si mai mare in viata reala. Practic, voi cersi like-uri direct de la oameni, prin intrebari de genul: „iti place poza asta pe care am facut-o ieri?”, „ce parere ai de pantofiorii astia noi pe care i-am cumparat?”, „uite poze cu bebelina mea, nu ca e scumpica cum papam noi tzitzi?” si in general voi sta mai mult timp cu buzele tuguiate cand simt ca se uita cineva la mine, ca fetele care-si pun poze cu ele pe feisbuc in aceeasi postura. Posibil sa fie ceva mai intruziva practica asta decat atunci cand o faceam pe facebook, dar in acelasi timp e mai onesta si asta ar trebui sa insemne ceva pentru aia de la care voi cersi like-uri.
Nu simti ca ai prea mult timp liber de cind ai sters contul de FB? Ce faci cu el?
Intr-adevar am mai mult timp liber, pe care il petrec lucrand, daca sunt la munca (cine s-ar fi gandit?!). In restul timpului care s-a eliberat, ma gandesc sa lansez un Facebook analogic sau manual, cum vrei sa-i spui. Va functiona asa:
– fiecare om va avea la el un carnetel cu informatiile de baza, stii care: sex, data nasterii, localitatea, cu cine e maritat, daca e intr-o relatie sau daca e complicat etc;
– daca vrei sa te imprietenesti cu cineva pe feisbucul asta manual, te inscrii in carnetelul lui si el intr-al tau;
– se poate ca doar unul sa se inscrie in carnetelul celuilalt, si atunci e ca si cum ai da doar follow;
– cand te certi cu cineva, il tai cu o linie in carnetel si il anunti verbal ca i-ai dat unfriend;
– cand vrei sa postezi ceva, scrii pe o hartie (pe care o vom numi „biletel-zid”) si o arati oamenilor din jurul tau (daca vrei ca postarea sa fie publica) sau doar prietenilor din jurul tau (daca vrei ca postarea sa fie privata); prietenilor care sunt in alt loc le-o trimiti prin posta;
– oamenii iti scriu comentarii pe spatele hartiei sau, daca sunt intr-adevar complet tampiti, adica retrograzi si impotriva progresului, iti spun pe gura ce cred ei despre rahatul pe care li-l arati, caz in care poti tu sa treci in carnetel ce a zis ala, cu quote, adica „cutare said”;
– daca le place, oamanii pot sa iti dea si like-uri sub forma unor jetoane rotunde si colorate pe care scrie „LIKE”;
– ma gandesc sa si facem ceva cu aia care aduna mai multe like-uri, gen sa primeasca un carnetel de feisbuc mai mare sau mai colorat daca aduna 100 de like-uri pe luna; sau facem Like-urile tranzactionabile, pe bani – asta ar rezolva si problema inflatiei de like-uri;
– la fel procedezi si daca vrei sa pui o poza cu pisicuta ta pe feisbuc-ul asta manual: faci poza (ideal cu un aparat pe film), o developezi si apoi o arati la lume, iar pe verso oamenii scriu comentarii si daca e cazul iti dau jetoane de LIKE pe care poti sa le lipesti cu lipici pe pozuta;
– merge si cu citatele inspirationale la fel de bine;
– de asemenea, pentru status-uri cretine si complet lipsite de orice interes pentru ceilalti, oamenii de pe facebook-ul manual vor putea purta, dupa dorinta, mici pancarte de carton pe care sa scrie lucruri gen: „Am facut caca” sau „Mmm, ce mancare buna” sau „Azi ma simt ca o diva” sau „A venit primavara” sau cu ce a mai zis Octavian Paler cand nu era mort;
– cand vrei sa da share la ceva, printezi sau tai din ziar chestia aia si o lipesti pe aceeasi pancarta;
– toate biletele-zid si pozutele si cacatisurile astea le vei putea insira pe o ata, care se va numi ata timpului a ta si pe care o vei putea lua cu tine in borseta oriunde te duci (eu voi fi furnizorul exclusiv de ata a timpului si de jetoane de like, ca sa scot si eu un ban, ce naiba);
– cand esti la o petrecere si nu esti in stare sa interactionezi uman cu cineva, vei putea sa scoti ata asta a timpului si sa te prefaci foarte interesat de ea, cam la fel cum se intampla acum cu feisbucul de pe mobil;
– iar cand e ziua cuiva, pur si simplu ii trimiti prin posta un biletel-zid cu „la multi ani” si te poti considera in felul asta exonerat de obligatia de a interactiona cu el in mod cat de cat direct – vezi ca unele lucruri bune din feisbuc-ul actual vor fi preluate si in ala manual.
Chestiile astea pe care le-am descris mai sus acopera cam toate lucrurile care se intampla pe facebook acum, cu diferenta ca pe facebook-ul asta manual CHIAR VEI SCHIMBA mai mult de 2 vorbe cu prietenii tai de feisbuc, nu doar vei avea pe post de prieteni cinci sute de oameni de care nu ai auzit niciodata.
Sigur ca Facebook-ul asta manual va fi ceva mai complicat decat interactiunea umana propriu zisa, dar asta e, progresul e progres si nu ne mai putem intoarce la practicile de pe vremea bunicii, cand oamenii vorbeau pur si simplu unul cu altul atunci cand doreau sa interactioneze, ce prostie mai e si asta.
Ai de gind sa renunti si la smartphone?
Nu, din urmatoarele motive:
– Nu ma descurc in Bucuresti fara GPS.
– Nu am acces de la scarbici la mailul de yahoo.
– Nu am iPhone, iar Androidul meu chiar functioneaza si chiar imi place, asa ca nu am motive sa renunt la el. In plus, nici nu trebuie sa-l schimb in fiecare an pentru ca s-au schimbat formatul de SIM si mufa sau s-a stricat cablul sau ca sa mai am un feature mic si de rahat care tocmai a fost introdus pe iPhone dar care pe android era inca de acum mii de ani (de exemplu aud ca in iOS 6 poti in sfarsit sa dai reject la un apel in curs prin intermediul unui mesaj text predefinit – mare realizare pentru iPhone, 19.99 dolari in plus va rog… bineinteles ca in android era de la prima versiune de acu’ 5 ani). Si iPhone-ul in continuare nu are speed dial, asta asa, nu ca ar avea vreo legatura cu subiectul interviului.
Dac-ar fi sa lansezi o campanie prin care sa convingi oamenii sa renunte la conturile lor de fb, cum ar suna sloganul ei? Si cum ai promova-o, acum ca nu mai ai FB?
„Manual is the new digital” ar fi sloganul, adica daca digital se refera la degetele cu care derulezi facebook-ul pe destepttelefon in acest moment, manual se refera la toata mana, pe care o vei folosi ca sa interactionezi cu altii pe facebook-ul asta manual de care am zis mai sus. Se si extinde in felul asta folosirea mainii la interactiuni in doi-trei, nu numai in unul singur, ceea ce nu are cum sa fie rau, zic eu.
Si as promova campania asta prin biletele-zid, cum altfel. Si prin distribuirea promotionala de jetoane de like, primele 10 jetoane gratis, urmatoarele doar 0.99 dolari fiecare, numai la prezentarea acestui biletel-zid. Caci facebook-ul manual e gratis si intotdeauna va fi.
PS daca-mi fura careva ideea cu facebook-ul manual, il sparg.
Încă o întrebare care mi-a venit în cap acum de dimineață, îl rog pe Omu să răspundă cînd face o pauză la serviciu: În cele două săptămîni de cînd nu mai ai FB, ți-a lipsit activitatea de socializare virtuală? Ce parte din ea? (ca să știm ce ne așteaptă cînd vom decide să-ți urmăm exemplul).
Atît. Alte întrebări din public? Aplauze? Încurajări? Huiduieli?
Aplauze, clar…Omul incearca sa incepe un trend…Si sunt de acord cu el privind moartea FB…Sper sa fie cat de repede..
Eu zic 2-3 ani.
au trecut :)) si Facebook inca e aici prezent…
Si sotul meu si l-a sters de tot acum vreun an si traieste bine mersi fara si nici nu-i lipseste.Dar asta o faci daca simti tu ca a venit momentul asta. Eu nu l-am sters,dar nu mai sunt dependenta,cand simteam ca devin imi dezactivam contul pentrul cateva zile- sau cand ma saturam sa citesc tot felul de chestii neinteresante-apoi cand reveneam,nu mai era acelasi interes.Acum imi pot incepe diminetile fara sa intru pe FB,pot sta serile fara sa fiu acolo,pot sta chiar zile fara sa dau pe acolo.Iar daca intru, o fac doar sa postez noile creatii pe care le fac si ies.De fapt,asta e motivul principal- daca nu singurul- pentru care sunt acolo si deocamdata in privinta asta,pare cel mai util mod de expunere si de contact,oricat as fi incercat alte metode.
Dar admir oamenii care pleaca,si visez inca la ziua cand o s-o fac si eu 😀 (Desi sunt destui cei care desi au cont,nu mai dau pe acolo de o vesnicie,chiar daca nu l-au sters).
Foarte tare interviul:-) eu si sotul aplaudam aceasta initiativa,noi ne-am sters conturile acum vreo 4 luni si suntem foarte…hm,liberi,linistiti si nespionati:-) .mai se trezeste cate cineva revoltat si ne intreaba”vaai dar voi nu aveti fb,unde va puneti poze cu fetita,sa vada lumea ce frumoasa e?”.Eh,le-om pastra pt noi si pt prietenii reali cu care chiar vb,nu ne dam doar like.
In alta ordine de idei,imi pare rau doar de paginile media ale companiilor mari pe care le urmaream,in special liniile aeriene, pt ca anuntau tot felul de stiri imp pt mine(job related).in rest,nu ma priveste,nu ma impresioneaza si nu ma incanta sa vad unde pleaca in vacanta Geta din liceu,ce mananca bebelusul lui Sandu din facultate sau ce job mai are verisoara Veta.
Aplauze la scena deschisa! Hazbandul sustine cauza !
„În cele două săptămîni de cînd nu mai ai FB, ți-a lipsit activitatea de socializare virtuală? Ce parte din ea? (ca să știm ce ne așteaptă cînd vom decide să-ți urmăm exemplul).”
Inca mai am reflexul asta, sa intru pe facebook, sau sa intru undeva… ca stii ca eu nici internetul nu prea stiu sa-l folosesc si desi as vrea sa intru pe el, nu stiu unde si ce as putea sa fac interesant pe internet. Totusi as zice ca dependenta de facebook nu e foarte grava, se rezolva destul de usor.
Cat priveste socializarea, aici nu stiu sa va ajut, in sensul ca eu oricum ma simt ca un urs balerin intr-un magazin de portelanuri atunci cand sunt intr-o situatie sociala, deci pentru mine nu e nicio schimbare aici. Ba poate e chiar mai bine fara facebook, ca nu mai am ocazia sa ma iau la harta cu unul si cu altul pe te miri ce motive, gen ca lui i-a placut un film care mie nu mi-a placut sau invers. Deci e ok.
Si in orice caz, aud ca socializarea se poate face si off-line (nu ca eu as fi reusit, dar asa se zice), deci nu va temeti, exista alternativa, chiar daca inteleg ca viata reala poate parea destul de searbada asa, adica nu e ca pe facebook unde poti trai cu impresia ca exista oameni care chiar sunt interesati de ce ti se intampla tie doar pt ca au dat like la un post de-al tau in care te plangeai de ceva.
Succesuri!
Sotul meu nici nu a avut curiozitatea sa vada cum e sa ai cont pe facebook. Se mai uita pe contul meu si nu i se pare nimic interesant.
Aplauze si din partea mea!
Super simpatic articolul! Am dat share pe FaceBook, bineînţeles 😀
Eu citesc bloguri pe Fb, plus ştiri diverse, mai dau like-uri şi nu-l şterg pt că am oameni din facultate sau liceu de care sincer nu aş şti cum să dau, în caz de ceva. Care caz probabil nu se va întâmpla niciodată 😀
Mda, si pe mine ma gasesc tpe FB tot felul de oameni, ceea ce nu e intotdeauna un lucru bun.
interesanta alegere…adica al meu sot nu socializeaza niciodata pe fb, are cont doar asa ca sa aiba. dar pe de alta parte nici eu nu imi expun viata sau franturi din ea. la voi e destul de expus, de aia ma mir.
Cris, tu pui des poze cu fetita (apropo, sper ca au trecut gripele), asta nu intra la capitolul expunere?
poze da, nu alte detalii. nu era o critica, era o constatare. pun poze cu ea da, dar nu sunt o persoana foarte cunoscuta eu, am putini prieteni. eu nu m-am referit la poze cu fetita… ziceam in general.
Cat sunteti de haiosi! Incep sa ma simt ridicol din cauza ca am facebook, mai ales ca sotul meu are un cont facut de mine, pe care a intrat O SINGURA DATA, in ziua in care i l-am facut. :))
…erm, nu stiu cum sa pun problema mai elegant, dar treaba cu Key Loggin-ul sper ca este o glumita.
Altfel, nu vad sensul pentru care domnul si-a sters contul de facebook. Daca este intradevar curios sa citeasca ce a mai facut x, y sau z, putea mult mai bine sa isi creeze un grup de „Close Friends” pe facebook, sa verifice numai la postarile respective (adica numai ce il intereseaza), in loc sa citeasca conversatii / mailuri personale. Pe facebook vezi ce vor altii ca tu sa stii despre ei (nu dai iama in conversatiile lor, de dragul de a spiona). Eu personal am o lista lunga de prieteni virtuali, dar cand postez ceva (poze mai ales), setez un privacy pe: „Share with Close Friends only”.
E cu dus si intors ideea de facebook. Poti sa tii tabul cu facebook constant deschis (in fiecare zi), sau poti sa il deschizi odata pe luna, intri in grupul de close firends (daca esti curios), si esti la curent cu ce au mai facut prietenii. Dar nu mi se pare normal sa intri in conversatiile lor personale pentru a sti cine ce face.
Tot ce am retinut eu din acest interviu este: „nu am facebook, dar fac acelasi lucru prin alte metode mai putin <> (share cu oameni in metrou poze, share cu oameni de la munca lucruri achizitionate, track your friends life with key logging).”
Geeeez, iaca cineva s-a gindit ca Omu chiar spioneaza! :)))) vezi, Omule, ca poate te si aresteaza! 🙂
ce pot sa spun, decat ca si prietenii mei spera ca treaba cu key logging-ul este o glumita…
my God! cum sa intelegi doar asa ceva din acest articol?! chestia cu key logging-ul este o gluma foarte reusita, de altfel! 🙂 iar partea care a ingrozit-o pe doamna Andreea „share cu oameni in metrou poze, share cu oameni de la munca lucruri achizitionate” reprezinta tocmai ideea – as putea spune centrala a acestui articol – de a renunta la Fb si a socializa la propriu, fie ca sunt oamenii din metrou sau prieteni/colegi. Fara sa vrei uneori pe FB ai „prieteni” pe care ii cunosti la fel de mult ca oamenii din metrou!
F fain articolul! m-am distrat copios! Incerc, de ceva vreme, sa-l conving pe al meu Om sa isi faca un cont – radea toata lumea de el deja ca nu exista pe Fb – insa o sa-i arat interviul vostru si o sa se simta mai bine! 🙂
Ai putea colabora mai des, printesa, cu Omul tau! Va iese foarte bine
Not being on Facebook is the new Facebook:)
Constat ca e corentul actual, incipient dar in curs de omologare prin cul-izare treptata.
Ma voi deculiza complet marturisind ca mie imi place de fb si ador amanuntele banale din viata colegilor de liceu nevazuti de nshpe mii de ani si a nevestelor lor necunoscute. Cu cit sint mai banale (amanuntele, nu nevestele, ca aia e alta discutie), cu atit mai bine. Traiasca literatura concretului.
intiristing…. 😀
si pe mine ma bate gandul sa renunt la FB… dar FB-ul e doar „varful icebergului”. Pur si simplu suntem prea conectati.
Ar trebui macar periodic sa mai inchidem din diversele device-uri care ne conecteaza: telefoane, internet…
Imi amintes e o vacanta la tara (undeva intre Dorohoi si Botosani) unde nici semnal la telefon nu aveam… trebuia sa ne suim pe un deal ca sa avem o linie de semnal 😀
Aplauze, clar! 🙂
Eu am cont de niste luni, dar abia in ultimele sapt am inceput sa intru … mai des de o data pe sapt 🙂 Oricum, nu am nimic f personal pe el. Exista viata si fara, si e misto!
Poate mai scrie pe blog, acum ca s-a eliberat de FB! Nu des, constant sau cu presiuni, doar asa frumos, cum stie el 🙂 Ne lipseste mult 🙂
Spor la plimbat domnisoara prin parc, sper sa nu va cocoseze f tare! 🙂
Mhhh…..il inteleg. Si eu am ales anul trecut sa traiesc fara Fb, m-a tinut cam 6 luni, nu mi-a lipsit deloc. Am revenit dintr-o intamplare in retea dar nu sunt activa public, am doar grupul privat de mamici de care nu ma pot desparte momentan…pe forum era anevoios si in primul rand public 🙂
Bv Omului tau, numai sa nu uite ca contu’ de feisbus nu dispare si nu moare, asteapt doar o simpla re-logare si gata it’s alive again!
Ana, exista o modalitate de a-l sterge de tot 😉
Serios daca nu-mi vine sa urc in masina sa ma duc pana in Romania sa-l felicit personal.N-am avut cont pe facebook pentru simplul motiv ca nu simt nevoia de a-mi face publica viata.Persoanele carora vreau sa le impartasesc diverse afla oricum direct de la mine ce si cum consider ca simt sa exprim si sa arat.Spiritul de turma,dealtfel,nu m-a caracterizat niciodata.Pierdere de vreme,sa adun gramada prieteni virtuali ( termenul de prieten isi pierde esenta in contextul asta )sa dau si sa primesc like-uri si sa scriu pe ”pereti”.Nu ma vad postand ce-am mancat,baut,unde am fost in vacante,poze cu ai mei si tot felu’.
Asa ca,Liviu,bine ai reintrat in randul celor care nu au cont pe facebook (vei fi considerat cel putin ciudat).
Si eu subsriu la parerea robosotului. Nici eu n-am, nu-mi lipseste. Si eu sunt urs balerin intr-un magazin cu portelanuri cand vine vorba de socializare. Nu mi se pare necesar si normal sa pierzi vremea citind statusul lui x pe care nu l-ai mai vazut din liceu.My two cents, sa nu cumva sa-mi ridic fanii „nu ai facebook, nu existi” in cap. Numai bine voua, dragilor!
plictisitoare si nesarate raspunsurile,la fel ca si firea domnului
Adica dislike, cum ar veni.
Adica, cum ar veni, e obligatoriu sa iti placa facebook-ul, altfel esti plictisitor.
Va cunoasteti personal? Nu de altfel,dar nu m-as grabi sa etichetez pe baza unor impresii lasate de un interviu.Mie chiar mi-au placut raspunsurile.
Like! Ca sa zic asa.
Umbla vorba prin targ ca FB este mai mult decat ceea ce pare.Ca ar fi un loc de unde neici nimeni culeg date despre tot(i) si toate,asa ca mai usor cu amanunte,poze si alte chestii pe FB.
Deci da,omu’ tau a facut ceva fain.
Din pacate cred ca asa este…
Sa-ti zic una buna. Eu nu am FB,nu am avut niciodata si cand lumea imi spunea sa imi fac, ziceam ca nu ma intereseaza:) Iti dai seama ce priviri am atras asupra mea? :)))
FB sucks, good for him. Can you interview the man more often? I really like his view on life and everything else but he stopped writing on his blog 🙁
Cheers!
I have a question: what are his views on Twitter? If he’s got an account, please share it.
jamais couche avec (twitter, that is)
pfoia, ce lung articol.. daca nu imi erati dragi, nu.l citeam 🙂 n.am cont, nu fac, aveam nevoie de alte argumente decat cele pe care le stiu (ceva mai stiintifice putin 😀 ), dar n.am aflat.. data viitoare, eh?
As da un Like, dar nu se poate, asa ca o sa lipesc un biletel pe ecran 🙂
si acu poate o sa scrie si el mai mult pe blog, dependenta de genul asta ne convine noua 🙂
Cred ca este f. diferit de la o persoana la alta, la mine (am 48 prieteni) nu scrie nimeni lucruri personale ce-a facut, unde a fost in vacanta etc. Contul meu chiar ma tine la curent cu ce se mai intampla prin tara si lume, daca imi convine titlul deschid, daca nu, nu. Pentru mine este ca si cum as rasfoi dimineata la cafea niste ziare care mi-ar fi lasat atata plumb pe degete 🙁
Deci, eu zic ca depinde ce prieteni ai si ce activitati au ei pe fb.
Iar daca unul dintre prieteni scrie mereu despre politica l-am ascuns, n u ma intereseaza comentarii la stiri ci doar stiri.
E bun fb, pe mine ma ajuta sa aflu lucruri…
Domnul are umor, nu gluma! M-am distrat tare cu postarea asta. Ce mult conteaza sa ai langa tine pe cineva cu umor! Bravo! Sa fiti sanatosi toti trei!
Exact!
Scuze pentru un mesaj asa scurt, dar fix aici e cheia!
„Deci, eu zic ca depinde ce prieteni ai si ce activitati au ei pe fb.”
Exact!
Scuze pentru un mesaj asa scurt, dar fix aici e cheia!
excelent articol, felicitari pt initiativa! E prima oara cand comentez, dar citesc cu placere si sunt la un pas de a deveni dependenta a la FB! 😉 Asa ca big LIKE!!
Imi place foarte mult articolul, chiar consider ca ai dreptate. Eu nu am si nici nu am avut cont pe FB, mi-am facut unul pe twitter de vreo 2 saptamani, dar ma gandesc serios sa il inchid…nu prea sunt incantata, mai bine prefer sa ma intalnesc personal cu prietenii mei si sa „barfim” putin…Oradea este un oras foarte frumos si avem ce vizita…Va pup,…si mai vorbim…la un alt articol…
BRAVO !!! Eu nu am cont de Facebook si ma amuz de fiecare data cand aud: cuum?? nu ai cont de Facebok??? Raspunsul e simplu: Nuuuu, nu am, dar imi pot face cat ai bate din palme o data, ca doar nu e ceva premium, doar pentru persoane selectate! :))
Eu pe FB te-am descoperit pe tine, Printesa, ai postat ceva despre DM si de atunci te urmaresc si imi place la nebunie.
Sotul meu nu are cont pe FB si toti il privesc ciudat cand le spune, dar il prind ca trage cu ochiul pe contul meu, mai ales pe o pagina cu Formula 1.
Mie imi place, discut cu persoane din toata lumea, mi-am reintalnit verisorii din Canada, fosti colegi din scoala generala, din liceu. Eu nu o sa il sterg, sunt departe de tara, aici aflu ce fac cei dragi mie (in grupul de Close Friends) si afla si ei ce fac eu. Nu am blog, nu ma pricep sa scriu ganduri si va admir pe voi ceilalti ce puteti.
Sunt si eu pe aici:mi-am anulat/sters contul de Facebook in urma cu 1 an si jumi si pot sa spun ca ma simt minunat,”vindecata” si chiar nu imi lipseste nimic din punctul asta de vedere ,poate chiar din contra,am reusit atatea-pe plan personal,cat si profesional,in tot acest timpul in care nu m-am mai”dedicat”ritualului Facebook ..si spun asta in conditiile in care 2 ani Facebook-ul a fost pentru mine un”stil de viata”-nesanatos,insa asta este alta tema:)…
Va doresc o primavara cat mai frumoasa,prospera,cu muuuuult soare in vietile voastre!
Facebook este o unealta, depinde doar de noi cum o folosim. Eu nu o sa renunt prea curand la contul meu, sunt abonata la multe pagini ce posteaza lucruri care ma intereseaza, particip in grupuri dedicate subiecteleor ce ma intereseaza si pot pastra mult mai usor legatura cu oamenii decat prin mail.
Pe zi cred ca stau aproximativ 30 de minute pe facebook, nu postez poze si nici nu ma uit la ce poze posteaza altii. Nu am „prieteni” care sa-mi dea invite la chestii si nici care sa posteze citate alaturi de poze cu pisici.
tare mult mi-a placut articoul asta………………….imi plac si le citesc cu drag pe toate….dar am vrut sa stii ca sotul tau e haios rau….eu asa cum e si normal nu am stiut:)
Io am cont de FB si-s dependenta de el. In felul asta pastrez legatura cu oamenii dragi pe care nu ii vad prea des. Nu dau like non stop, nu ma imprietenesc la intamplare, nu sunt obsedata ca ma expun prea mult. Tot respectul pt opiniile sotului tau, dar mi se pare bravada toata povestea asta.
eu i-as zice mai degraba gluma. 🙂
felicitari pentru raspunsuri! sunt foarte de acord cu prea multele detalii intime din viata „prietenilor” despre care nu vrem sa aflam: ce au facut dimineata, ce au mancat la pranz, ce au discutat cu femeia de serviciu in lift, ce pantofi poarta in ziua respectiva. nu ma intereseaza nimic din toate astea! pastrez insa contul de fb pentru ca mai sunt si lucruri interesante: linkuri spre stiri si pareri inedite despre anumite subiecte de larg interes. observ ca sunt mai multi barbati fara cont pe fb decat femei, asa este si in cuplul meu 😉
E problema lui ca si-a sters contul. Dar daca tot e asa anti-facebook, anti-socializare-online, mi se pare cam ipocrit sa mai comenteze pe bloguri. Daca tot te declari cul ca nu esti pe net, macar stai doar in analog.
Oricum daca era gluma, omu tau nu e amuzant deloc:))
[…] Interviu cu primul blogger celebru care și-a șters contul de FB. Amuzant. […]
Sa speram ca facebook va crapa cat de repede, sa vad eu unde o sa isi mai puna fetele poze cu ele in fundul gol, cersind like-uri, sperand sa dea de un mos plin de bani..?!
In primul rand e treaba lui ca si-a sters contul de facebook,nu inteleg de ce trebuie sa-si stearga lumea contul????,in al doilea rand nu inteleg ce are facebook mi se pare un site de socializare extrem de bun deoarece poti sa tii legatura cu rude,prieteni etc.. eu daca vreau sa stau 4 zile pe facebook stau ca nimeni nu trebuie sa-mi spuna mi-e ce sa fac,eu daca spun cuiva arunca-te pe geam,crede-ti ca se arunca?? eu cred ca nu,in al treilea rand de ce si-a mai facut facebook daca nu-si convine??? eu stiu ca atunci cand nu-ti place ceva nu faci,exista carti de citit sunt mai multe chestii de plictiseala,nu vreau sa se supere nimeni dar asta e adevarul,nu va obliga nimeni sa va face-ti facebook si daca stau bine sa ma gandesc lumea nu poate trai fara el cum ar fi sa iti iei un papagal si sa moara iar atunci sa incepi sa plangi o luna intreaga dupa el asa si facebook-ul nimeni nu este obligat sa-si faca sau sa-si stearga contul fiecare face ce vrea si nici facebook-ul nu obliga pe nimeni sa-si faca cont,ca daca mai stam putin si ne gandim blogurile de ce le citeste??? nu inteleg bun nu-ti place ce posteaza lumea pe facebook dar pe bloguri de ce te uiti??? scuze daca jignesc pe cineva dar asta e adevarul,eu cred ca unii sunt invidiosi pe facebook de un mare succes,bravo lor intradevar merita si daca omului ii place sa stea pe pereti ca spiderman noi de ce sa nu-l lasam??? e treaba lui,nu stiu dar nu va mai inteleg oameni buni acum daca am o firma mare de net haide sa-i spune-m ca nu ne place casa o desfinteze pentru noi,ganditi-va cata munca pun si cat timp pierdut baga acesti oameni care au facut facebook-ul ganditi-va ca faceti o firma nu conteaza ce firma si ca vine unu care nu va place deloc si va spune bah nene ce firma de …. ai v-ar convenii???? eu cred ca nu asa ca lasa-ti lumea sa stea pe facebook ca nu e bine sa tine-ti contul cuiva
Salut, Joker! Pot sa te intreb cum ai ajuns pe blogul meu?
Multumesc pt timp si opinie.
pai,pur si simplu ma uitam la alte bloguri si am intrat si pe acesta,scuza-ma daca am spus ceva aiurea in ce am postat dar este parerea mea;)
Uite ca am ajuns si la momentul asta. Momentan sunt in prima faza: am doua zile de cand mi-am dat logout de facebook pentru minim 2 saptamani.
Simt „chemarea” de cateva ori pe zi. Dar in loc sa dechid aplicatia de fb deschi un ebook. Timp investit decat irosit.