Acum două seri bebelușa se pregătea de somn (adică alerga ca o antilopă cu ADHD între canapea, masă și scaune cu mingea în mîini), iar eu făceam o salată de ton pentru adulții familiei. Deschid frigiderul, moment în care bebelușa aruncă mingea cît colo și se năpustește spre frigider.
Paranteză: oriunde ar fi bebelușa în cei 100 mp ai casei și orice ar face, în secunda în care deschizi frigiderul, se aude o jucărie căzînd pe parchet, apoi zeci de pași mici grăbiți. În maximum cinci secunde, bebelușa apare din neant, se aruncă în frigider cu mîinile greblă și trage la piept în viteză tot ce poate apuca. Cepe verzi, broccoli, fructe, borcănele de iaurt, telemea. Dacă are vreme, în unele-și înfige dinții, de control. Dacă nu, înșfacă prada și fuge cu ea unde vede cu ochii. Încercăm să recuperăm rapid marfa, dar se întîmplă frecvent seara să ne așezăm pe canapea peste o legătură de mărar sau o tulpină de apio. Închid paranteza.
Bon, deci cît culeg eu din frigider ceapa verde și pătrunjelul, jap bebelulșa înșfacă lămîia și dispare cu ea.
Îmi văd de treabă. Amestec porumbul dulce cu tonul, toc ceapa, toc pătrunjelul, rîșnesc piperul negru, gust, foarte bun, mai lipsea lămîia. Zic într-o doară, mai mult pentru mine. Hai măi Sofie măi, de ce mi-ai furat tu fix lămîia, care uite acum îmi trebuie…
Cinci secunde mai tîrziu, o mînă grăsuță mă trage de nădragi. Fie-mea. Ridicată pe vîrfuri și cu capul dat pe spate la maximum, cu cealaltă mînă îmi îndesa în sus lămîia furată.
Ta-su privea scena cu ochii holbați și gura căscată. Numai bala în colțul gurii îi lipsea, și cred că dacă mai stăteam oleacă, apărea și aia.
– E normal să facă asta la un an și-o lună? Hă?
Nu știu, fraților, dar știu că e normal să mi se umfle pipota de mîndrie că iacă, fie-mea deja mă ajută la bucătărie!
PS: În caz că vă întrebați ce-i cu aurul din titlu, nici eu nu știu, nu mi-a plăcut cum arăta cuvîntul lămîie acolo și l-am înlocuit.
Bebelusa e fantastica!
Da, recunosc, cam e! 🙂
:))))) Pai voi daca ati auzi o limba un an si o luna in continuu, n-ati pricepe ce vor sa va zica aia mai mari care trancane intr-una?
Cred ca e firesc, why not :D. La mine, la 15 luni intelege (si face) in care tip de gunoi sa arunce un anumit lucru, intelege cand il rogi sa-ti aduca pantofii de pe hol, sa duca obiecte in diferite camere sau sa le aduca de acolo, intinde rufe cu mine (le scoate separat din masina si apoi mi le da la intins, apoi face iar drumul spre masina :)) ), pune vasele uscate in dulapuri, si tot asa. E clar ca a invatat deja 15-20 cuvinte cheie si face legatura cu diferite actiuni din jurul lor, tot vazute de mai multe ori.
Sanatate multa!
A mea la 1 an si 8 luni intelege TOT ce zic cu conditia sa folosesc cuvinte simple. Si eu sunt uimita cat de bine ma inteleg cu ea, desi nu vorbeste aproape deloc (are vreo 10 cuvinte pe care le zice si zeci de semne si oftaturi din care inteleg perfect ce doreste). Si cand nu face ce zic eu e evident ca e din cauza ca nu vrea, nu din cauza ca nu intelege (adica isi incruciseaza mainile la piept si pune botul sau zice nu si da din cap). Manca-o-ar mama de zmeoaica. Hi, hi.
Sunt convinsa ca la 1 an si un strop pricep foarte multe, cu mult mai mult decat 15-20 de cuvinte. Si pe zi ce trece o sa vezi ca reactioneaza tot mai mult la ce zici.
Mi se pare normal sa inteleaga mult mai mult decat poate „zice”, de altfel si noi cand invatam o limba straina putem intotdeauna intelege mai mult decat vorbi la inceput in limba respectiva. 🙂
:))) antilopa cu adhd? :)))))))) Geniaaal!you made my day, lady!
E normal, ca e a ta. Minteni se face cat frigiderul de inalta – apropo de inaltime, sa ii faci si tortul de-un metru – pe la doi ani si-umpic. 🙂
Buna povestea! Ar trebui sa le pastrezi pentru posteritate si sa i le citesti cand va creste!
Pai ASTA e posteritatea! Si nu-i poveste, e real life! Asa ne distram noi de cinci sute de ori pe zi!
e o dulcica printesa asta mica!Bebeaua noastra are un an si 7 luni si ma minunez in fiecare zi de ce si cum face…noutati zilnice..Sa nu razi da eu acum vad zi de zi cum creste un bebe..pe mama ei pot spune ca a crescut-o bunica de la 4 luni la aproape 2 ani,noi eram vizitatori la fiecare sfarsit de saptamana..Imi place mult cum scrii si ce scrii..Sanatate si bucurii!
Sa fii mandra, mami, ca ai de ce! O sa ai un super ajutor in bucatarie.
M-am distrat la povestea cu bebelusa care te trage de pantaloni cand gatesti. Asa e si la mine. Cu doi!!!!!!!!!!!!!! Din motive de copii care nu au stat veci in tarc, in rotobil sau alte chestii inventate ca sa stea departe si safe, ii tin pe langa mine cand gatesc. Distractie mai mare decat sa se joace cu cartofii, ceapa sau merele, cu oale, capace sau castroane nu exista! Iar aluatul e cea mai buna plastilina. Cel mare, la trei ani si jumatate, e pasionat deja. Facem impreuna gogosi, poale-n brau, clatite, pizza, omleta, snitele, prajituri. Bate oul, da carnea prin faina, ”picteaza” placintele cu galbenus, presara mac, intinde aluatul, curata ceapa sau ciupercile. Nu e usor, pentru ca trebuie sa fiu tot timpul cu ochii in patru pe ce pune mana si, in plus, nu vrei sa stii cam ce dezastru ramane dupa ei. Dar fiu-miu cunoaste legumele mai bine decat tac-su! O sa ma iubeasca nurorile :))
Iar ala micu’ e topit dupa masina de spalat vase. Cam tot asa teleghidat vine, ca bebelusa ta :))
Daaa, si Sofia e innebunita dupa masina de spalat vase. Abia asteapta sa se termine programul si sa deschid Usa Raiului. Scoate tacticoasa fiecare furculita si mi-o intinde cu un icnet de zici ca ridica saci cu nisip. Apoi fiecare castron. Capac. Ibric. Farfurie.
Niste simpatici!
O și văd cum aleargă :)) Poate zace în ea un talent ascuns de mare bucătăreasă și a simțit să lipsește lămâia? :))
Sa-ti spun care e celalalt punct din casa de maxim interes pentru piciul de un an? Wc-ul!!!!!! Deja a testat daca plutesc masinile lui frate-su :((
Mda, si Sof arunca in Wc jucariile preferate. Sau incearca sa ia apa cu mina caus s-o guste… 🙂
[…] am deja în minte un top 3 care sună cam așa; 1. Simona Tache 2.Cristina Bazavan 3. Prințesa Urbană. Ele ar fi cele pe care le-aș alege eu și care în final cred că se vor clasa pe primele […]
Azi m-ai facut sa rad in hohote! Sa inteleg ca doar asa se hraneste si ea, cand deschideti usa la frigider? :)))))))))))))) Glumesc, dar chiar e caraghioasa.
Ah ba deloc, e foarte mincacioasa! (nu-i dau tot ce pofteste, ca daca ar fi dupa ea ar rontai non stop chestii)
Câți nervi am – sau aveam 😀 – Sofia mi i-a luat cu mâna. Și cu lămâia. Foarte mulțumesc, Sofi! :))
Al meu la un an si 1 saptamana este puturos si mototol 🙂
Merge copacel, cade des! De cateva zile a inceput sa se ridice singur! Arata lucruri prin casa, ne imita pe noi insa nu prea zice nimic concret!
Nu stie culori, forme, jucarii, nu arata animalele in carticica lui; face doar bravo si pa!
Eee, pai cum sa stie culori la 1 an? E muuult prea devreme! 🙂
Aoleo, am avut un deja-vu cu mămica din parc, care-i spunea fetiței de 8 luni că e grasă…. :((
Stai liniştită, e un copil perfect normal, nicidecum puturos şi mototol. Fiecare cu pasiunile şi curiozităţile lui.
În altă ordine de idei, bravo Sofia! Eşti o fetiţă frumoasă, deşteaptă, curajoasă. Prinţesă, să te aştepţi de acum la cât mai multe întâmplări de genul acesta. Odată ce încep să priceapă tot mai mult, sunt absolut adorabili (nu că înainte n-ar fi).
da,bai,e normal si sa faca ,si sa nu faca chestiile astea la varsta ei.efectiv depind de copilas si chiar asa,de interesele lui.si noi avem doi copii diferiti si de aia zic.