Conversații la 1 an și 3 luni

44 comentarii

1. Am inceput sa am o pata serioasa pe scutecetele de unica folosinta.
   Ce parere ai despre scutecele textile?
   Stiu ca par off-topic, dar am vazut poza si nu ma pot abtine…

   • Hei, M! Noi folosim d-astea de unica folosinta, deci e destul de clar ce parere am despre celelalte. 🙂 (n-am găsit suficiente motive să mă complic)

   • Nici eu nu mă pot abține să nu comentez că la un post atât de frumos nu puteți să vă abțineți de la întrebări cu subînțelesuri judgemental. Adică ce părere să aibă un om despre un lucru pe care se vede clar că îl folosește? Eu sunt foarte dezamăgită de cât de critice sunt persoanele care se decid să folosească diverse alternative de la tot ce e mainstream să zicem așa. E vorba de alegeri și nu cred că suntem obligați cu toții să avem aceleași păreri dar la un articol așa de fain nu mă așteptam să dau peste un scutece nazi.

   • Eeei, nu cred ca-i vorba de scutece-nazi cit de o curiozitate, ca nah, zilele astea tot ce e inventat sa ne fie mai bine e acuzat ca provoaca si cancer. e bine ca madalina se informeaza din vreme despre scutece.
     eu zic ca oamenii incearca sa fie folositori. la baby jibberish sa ne intoarcem asadar. 🙂

   • 🙂 mă bucur că ești atât de zen și de diplomată…am exagerat și eu, recunosc, dar în ultimul timp numai oameni radicali am întâlnit în legătură cu toate invențiile distrugătoare 😉

   • Aoleu, si eu, cat pe ce sa am aceeasi reactie ca si tine, Catgal :-). Mai ales ca ma simtz cu musca pe caciula, poate pe bani multi sa ma apuc sa spal si sa frichin la scutece refolosibile.
     Lasa, ca si cu parabenii ne-au speriat si ne-au intoxicat si s-a arata apoi ca, mna, nu-s atat de nasoi parabenii astia. Sau or fi…?

2. gospodina Sof dar aveti grija mare la piciorusele goale pe gresie , chiar si vara la temperaturi mari copilasii pot raci din cauza asta, noi suntem patite…..

   • gresia de pe terasa e incinsa dupa-amiaza, aproape fierbinte, sosetele erau ridicole in peisaj (in plus, e gresie din aceea poroasa si calda prin textura, altfel, pe gresia din bucatarie, de exemplu, nici eu nu stau desculta si pe ea nici atit n-o las)

   • printesa, felicitari pentru modul in care stii sa primesti orice comentariu, indiferent ca este in topic sau out of, spre deosebire de multi alti vizitatori de mai jos.Chestiunea cu talpile goale pe gresie nu a fost nici un sfat si nici un semn de criza nervoasa sau stres pe tema asta asa cum au dedus unii, pur si simplu am observat si m-am exprimat, atat.
     multumesc inca o data pentru intelegere!

   • doar eu vad sosetute roz?

   • Dar mie imi pare ca vad niste sosete in picioare, unele roz cu o vacuta.. Am luat-o razna?? Zau, la mine asa se vede :))) M-am uitat de 3-4 ori la poza… Dc zici ca nu are tre’ sa merg sa ma caut, zau.

   • da mah sint sosete acolo, sigur ca sint, total fail :))))!

3. Ce mi-e dor de perioada aceea cand ii vedeai cum se lumineaza la fata pt ca reusesc sa se faca intelesi 🙂 Si ce drag mi-e de ei acum, de ai mei, chiar daca pic in cap uneori cand ii aud ce expresii folosesc (e de bine 🙂 ) si cat de explicit pot sa-mi comunice ceva 🙂 Matei cel putin (3 ani si ceva) are niste cuvinte atat de precise, si o minte atat de clara … incat ma ia cu furnicaturi, am intalnit oameni mari mult mai haotici in exprimare decat el, aici ma includ chiar si pe mine :))
   As vrea sa o aud pronuntalnd treaba cu porumbeii, cred ca e atat de dragalasa … 🙂

4. Nu prea comentez eu, dar azi chiar nu ma pot abtine. Femeia povesteste ceva amuzant-relaxant, day to day life, mai pune si o poza draguta spre exemplificare si deja se sare: da picioarele goale dar scutecele :))))))))))))))))))))))))))))). Eu am calatorit destul de mult, insa popor mai stresat ca sa nu zic crizat ca si al nostru nu am vazut.
   Cel mai elocvent exemplu este de cand am fost in Thai si am intalnit int-un trip prin jungla cu elefanti si mai apoi in caiac, un cuplu de canadieni cu un bebelus de trei luni.

   Eu nu mi-as permite sa dau lectii de crestere pt copii, dar mai CHILL DOWN PEOPLE. Plus ca in cazul in care credeti ca o ajutati si-i dati un sfat, ca poate saraca nu stie, sunt sigura ca a mai primit instiiintari de genul de cel putin 100 de ori. Mi se poate confirma, sau nu :P.

   • sa stii ca pe asta cu picioarele goale prin casa o aud de cind am inceput sa aud. mama era ultra stresata, cred ca jumatate dintre infectiile urinare pe care le-am facut (cu ciorapi in picioare pe covoare, ca gresia era ceva SF la noi in oras) pe fond nervos, cind auzeam de la maica-mea „o sa racesti la burta si o sa te usture cind faci pipi”.

     am insa o gramada de prietene care stau desculte pe gresie alaturi de bebelusii lor care stau si ei desculti pe gresie si care sint just fine. oh well, chestiune de rezistenta si textura a gresiei, i think.

     despre ce era vorba in poezie azi? ah, despre baby talk. lets go back to that pls. 🙂

5. Sunt adorabili cand glasuiesc pe limba lor…la mine pensula era hopsica, usa era ufa si sosetele erau fofete. Si ma dezbracam un-doi, in ciuda capselor si nasturilor si fermoarelor cu care erau dotate hainutele mele de bebe.

   • Fofeteeee! :))))))))))))))

6. Nepotica mea de 2 ani jumate, desi spune multe, inca le spune pe toate in limba ei. Astfel, parintii mei, bunicii ei, sunt Mica si Micu, Pinocchio este Macoco (chiar nu stiu de unde pana unde), cand cade ceva pe podea spune a cazus (probabil o amestecatura intre cazut si jos). Mai sunt si altele, normal ca Mica a intocmit déjà un dictionar Mara-Româna. ce mi se pare mie dragut e ca pune un „a” inainte de toate : a- pup, a-caca etc. iar cand nu stie ce sa zica, spune invariabil „acolo”. In rest, incerc sa o invat cateva cuvinte in franceza si e super dragalasa cand spune ” bisous” sau „oh oui, oh oui!” atunci cand e excited. sunt adorabili cand vorbesc asa. Felicitari pentru Sofia, pare o scumpa din ce ne povestesti si noua aici.

7. Ador sa iti citesc articolele!

8. Sa pupe mama pe eaaaaaaaaa, aoleu ce te-as pupaaaaaaaaaaaaa!!! Si la al meu ma uit la fel, dar atata da din maini si din picioare incat e complicat sa ii lipesti o pupatura! Si cand il prinzi pe la gat, pe sub urechi mama mama ce mai rade in hohote!!! Mda, ma uit la el si imi e dor de el, chiar cand e live, in fata mea, langa mine. Bai bebelusilor, cene faceti mah noua oamenilor mari??!? io uite mor acum dupa ei, iar inainte nu imi spuneau nimic!! Fugeam de copii ca de altceva. Sooooooooooooooooooof, vin’ incoa sa te ajut la maturaaaat!!

9. Ce simpatica e! V-am vazut ieri in Herastrau, Sofia era foarte activa fugea mereu 🙂

10. Baietelul prietenei mele zice „bebe bunte” adica „bebe este la munte” si „buntu” la vant.

11. Matura si farasul – de unde? Sunt de jucarie, nu? Salveaza-ma, de o luna ascund matura ‘adulta’ pentru ca m-am saturat sa mi-o aduca in pat dimineata. Thx.

    • Si eu am cautat o gramada. Am gasit set la Auchan: 3 maturi, faras, o perie, burete, toate mici. 🙂

12. Mie îmi place că dintre DA și NU a ales varianta pozitivă, nepoțelul meu era un negativist zâmbăreț (semn că nu pricepea despre ce e vorba).

    Citind toată postarea conchid că de-acum înainte se poate sta oricând la taclale cu ea! Asta cânt dermină de trebăluit cu măturica și fărașul, desigur.

    • Asta când termină de trebăluit cu măturica și fărașul, pardon de inversiune, dar, dacă trebuie, cânt!

13. Ce simpatica e! Ieri v-am vazut cand va plimbati prin Herastrau si Sofia era foarte activa, fugea mereu 🙂

14. Incredibil cate zice!!

15. Să vezi când începe să-şi conştientizeze sexualitatea 😀 Eu, drept că ceva mai târziu (pe la 2 ani jumate), l-am întrebat pe tata „ce ai acolo”, indicând cu arătătorul spre zona slipului 😀
    El, roşu ca focul: „ăăăă…., n-am nimic acolo, pui!”
    La care eu, derutată: „de ce n-ai?” :))))

16. Am si eu o curiozitate :)) Stati la casa, in Bucuresti? Unde ati gasit la pret accesibil? [Va citesc aproape de la inceput, si stiu cat v-ati chinuit, chiar ma bucur ca aveti un camin:)] In rest, Sofia e o scumpaaaa!!! Sa va traiasca! 🙂

    • stam intr-un bloc mic, nou. cine-a spus ca am gasit la pret accesibil? :)))

    • Of, speram si eu 🙂 Oricum e bine ca aveti un loc al vostru 😛

17. Ioana, da’ gresia, gresia, de ce e de culoarea aia?

    E dulce foc Sofia și are un vocabular bogat pentru vârsta ei. Știu doi băieți care nu spun decât vreo trei cuvinte. Apropo, dar de înțeles, înțelege tot? Sau e încă prea mică?

    • intelege tot de ceva vreme. nu putem vorbi ceva secret de fata cu ea ca imediat reactioneaza in consecinta: fie se incrunta, fie zice entuziasmata DADADA, fie ride in hohote (daca planul nostru secret e ridicol, of course)

    • Taci,ma!!

18. Vai cat e de scumpa, printeso! Cum gangureste ea acolo pe limba ei si le stie ea pe toate in cea mai inocenta forma a lor. <3
    Cum i-a placut la mare? a facut castele din nisip? (sau a fost ocupata daramandu-le pe ale altora… Intreb pentru ca eu asta faceam la 1 an si cateva luni cand am ajuns prima data la mare :D)

    • eeei castele… s-a balacit, a alergat dupa valuri… d-astea de incepatori…

19. Mda, dupa ce a implinit un an si a inceput sa umble, Tudor nu s-a lasat pana n-a folosit orice obiect de vesela plasat la nivelul lui. La vremea aia, casa mica, la nivelul lui erau in majoritate plastice si lemne, era pasionat de castroanele mari de plastic, de facalet, de peria de curatat WCul (ce m-am mai chinuit cu usa aia de la baie, care nu se inchidea!) si de multe fleacuri de mi-era superlene sa le adun, sa le spal, sa le pun la loc in dulap si el sa reia ciclul :D.
    Similar, i-am spalat o multime de jucarii la masina, aveam d-aia cu incarcare laterala si el inghesuia acolo ce-i trecea prin minte, cand masina spala eu auzeam pocniturile de rigoare si scoteam ba o sabie franta-n trei, ba un buldozer separat de scafa lui, ba un pui inghesuit intr-o soseta…
    N-am reusit niciodata sa pricep ce mancase el de le zicea „cocoi”. Am presupus, o vreme, ca ar fi castraveti. Insa, cand am vorbit cu mama, mi-a spus ca nu-i daduse castraveti. Nu st’ ce-s aia cocoii din capul lui.
    Desi o am acum pe Ionica exact in faza in care descopera lumea (prin roadere, lins, trantit de pamant orice prinde), fara sa articuleze ceva, numa’ gangureste, mi-e asa de dor de Tudor micut :-), nici o experienta nu seamana cu alta…

20. Micuţa mea nu are un vocabular atât de dezvoltat. A învăţat însă deja că e mai bine să facă la oliţă şi uneori umblă prin casă disperată să găsească oliţa roşie 🙂 . Înţelege din ce în ce mai multe cuvinte şi ne ia prin surprinde când pune mâna la nas sau arată palma atunci când aude în conversaţiile noastre cuvinte pe care le ştie. Prinde foarte repede activităţi noi. Într-o seară mă jucam cu o sticlă şi îi tot inchideam şi deschideam dopul. Ea m-a văzut şi a prins mişcarea … şi acum deschide orice sticlă care nu are foarte bine strâns dopul. Încă nu ştie în ce sens să rotească, dar din mai multe încercări reuşeşte până la urmă 🙂

21. Ei, prinde glas copila, foarte bine, de-acum să ne pui audio, să fie-n direct, nu-n reluare, chit că şi relatările tale-s faine. A trebuit să treacă o zi, ieri ar fi trebuit să scriu aci dar n-am putut, că: 1. trebuia să terminăm de râs şi 2. trebuia să terminăm de râs, de ieri într-una râdem aci cu toţii de una dintre zicerile copilului-nu al meu, de data asta. Cică: ‘dolamasai’ (priviri ciudate, ce-o vrea, oare, şi râsetele inerente – intensificate la remarca mea/eu râzând mai tare decât toţi ‘păi, voi de ce râdeţi, de copil, de cum vorbeşte, sau de voi, că s’teţi incapabili să pricepeţi ce vă zice?’). Care dolamasai s-a transformat cumva în: ‘dola masai’, moment în care s-a aprins beculeţul: ‘dola’ era ‘Dola’, unde ‘l’ era ‘r’. Clasic. Dar, rămânea ‘masai’! Să fi strănutat populaţia masai de cât a tot pomenit-o, ca să ne facă să-nţelegem – şi noi ioc, pleaznă, nimic, şi să se fi pogorât asupra noastră toată înţelepciunea lumii şi tot nu făceam legătura între fetiţă şi ‘masai’, totul printre râsete şi lacrimile de la ele, râdeam şi noi şi copiii odată cu noi, ei neştiind prea bine, evident, de ce se râde (cu pauză de râsete, cauzată de alt ‘clasic’: cine râde/de ce râde/cât râde/împotriva cui râde/şi tot aşa; evident, cu alte râsete). Ar fi simplu să spun ce-nsemna ‘masai’, că tot eu am făcut descoperirea, dar nu spun, aş strica tot farmecul, mai bine să-l caute fiecare (cine o mai citi de-acum pe-aici). Totuşi, pot să spun că e vorba despre copilaşul simpatic despre care am mai scris nu demult într-un comentariu, pe-un alt blog, poate multă lume o fi citit şi-acolo, la faza cu ciocolata, când mai spuneam eu şi despre cum se vorbeşte uneori la noi în zonă în trei limbi de patru feluri (la modul propriu asta). Apropo de audio, azi asta am făcut aproape toată ziua, am înregistrat batalionul de copii, fiecare cu ocupaţia sa, o să public cândva, e un spectacol să-i auzi pe cinci voci în trei limbi plus alte onomatopee, mai ales pe cel mic, autorul ‘masai’-ului făcea ca toate alea pen’că era în plin proces de gardening (sau tractoring, dacă ne gândim că era la volanul tractorului-de jucărie), într-o curte plină cu bilele de la piscină, ce mai, curte multiculturală sau curte ball, aia suntem, am zis.

    • Şi, iaca, la ce oră reuşesc să revin, ca s-adaug: după ce-am scris, m-am apucat să descarc poze&filme; şi, mă uit şi eu mai bine la ce poze şi înregistrări am făcut. Masaiul de ieri(*alaltăieri, de-acum) avea azi (*ieri) tricou inscripţionat cu ‘Here comes trouble maker’, genială coincidenţă oferită de ordinea hainelor din dulap. Şi, se-nghesuise micul masai în găleata aia de 15 l în care de obicei sunt bilele de plastic iar mai apoi, reuşind cumva să iasă de-acolo, a-ncărcat găleata în remorca de la tractor şi se opintea din răsputeri să depăşească un hop – ăsta fiind momentul cauzator al adăugirii ăsteia: o erată. Am zis că era la volan, ei bine, nu; era lângă tractor şi-l împingea din toate puterile şi făcea ca toate alea, de-am crezut eu că imită motorul turat de tractor dar nu! Tot nu m-am prins dacă era sunetul de u-uu, ăla ca de tren, că se jucaseră înainte şi de-a trenu’ sau sunetul ca de răget de leu ce se mai auzea câteodată de la gr. zoo sau era, totuşi, un motor, turat, de tractor-de jucărie…! În hărmălaia aia mai prind dintr-o altă înregistrare nişte cuvinte în orice altă limbă decât L. Română şi-un ‘Yes’ limpede, clar, şi mă prind repede că ăsta era o ‘bilingvă’ de la copilul meu şi nişte altele pe care nu le-am înţeles şi nici nu m-am străduit dat fiind că râdeam deja-n reluare şi-n format solo şi-mi mutasem ochii 180 de grade dinspre monitor înspre fereastră… şi, ce văd?! Jumătatea mea mai bună, de mână c-o coadă de sapă, dimpreună c-o jumătate din părinţii-de-copil-poreclit-temporar-masai (că, de altfel, porecla oficială este alta), de mână c-o altă coadă, de lopată, se-apucaseră dânşii să încarce pământ din grădină – aici, ar trebui să vină şi partea în care detaliem cum împricinaţii sunt firavi cam cât cozile cu pricina, doo păpădii suave, firave, da’ se opinteau, nu se lăsau, cam ca şi copiii la groapa cu nisip, gen. Păi, se-apucaseră să mute nişte copăcei din ghivecele vechi, prea mici, improvizate din foste vase/oale/găleţi. Şi-acu’, le trebuia pământu’ – pe care-l cărau c-un ciubăr de 100 l, încărcat de doo deşte, nota bene: ghivecele cele noi au 10-12 l. Mare inginerie, cât să leşin de râs – iniţial am vrut să le fac poză dar m-am abţinut, nu atât din abţinere sau pentru că erau la ţinută de pantaloni scurţi cât din faptul că nu prea mai puteam de râs şi mă văzuse ochiu’ de vultur, da’ n-apucase să-şi dea seama ce prăpăd pregăteam eu cu ap. foto şi, ca să nu intre cu tot cu pământu’ pe tălpi şi să facă alt prăpăd pământos inside, am ieşit eu în faimoasa de-acum curte, să fac recepţia aia de pe parcursul lucrărilor. Morala adică legătura cu subiectul (că, pare off topic) este că treaba asta cu lipsa de exerciţiu în exprimare(~a, de orice fel) se ia, deci atenţie, oameni buni. Ăia mici mai au de exersat la partea cu exprimarea verbală/articulată iar ăştia mari (ca… păpădiile!) ar mai trebui să exerseze la partea cu aprecierea cantitativă – căci, da, am râs şi pe tema ciubărului de 100 l vs ghiveciul de 12 l, că altceva cu ce să transporte nu găseau şi ei p-acolo ori le-o fi trebuit o schiţă d-aia cum îmi făcu acu câteva săptămâni copilu’ meu, să-mi explice aplicat cum s-a petrecut accidentul de curte trotinetă+bicicletă finalizat cu genunchii beliţi (şi finalizat cu poze puse pe net de către our vecina, in very american style cu comentarii gen ‘handsome child, future Harley rider’). Am poza schiţei ăleia de pomină şi-o s-o public şi p-aia cândva, undeva, asta apropo şi de baby talk, în cazul dat nemaifiind chiar baby însă exprimarea scrisă face toţi banii. Să mai spun despre ăia mari că au făcut o frumoasă gropiţă fix în mijlocul grădinii, până mă dusei eu afar’ să le zic să ia pământ mai din margine aşa, unde-i mai bun, roditor, că pe mijloc numai ce-au pus nu demult lut care-i bun fix nu pentru plante? Nu mai zic, că am depăşit cu mult şi mi-e că mă banează, ceva, da’ la ziuă tot mă duc şi pozez gropiţa! Începui a scrie acu trei ceasuri da’ m-am întrerupt de mai multe ori şi-ntre timp mi-am amintit, inspiraţie de la faimosul masai trouble maker, de-o hăinuţă de pe când avea copilul 7 luni, cu inscripţia ‘It wasn’t me’, foarte inspirată, am primit-o cadou, mulţumim înc-o dată cui ne-a trimis-o.

22. fi-miu are aproape 2 ani, si vorbeste BINE. adica bine rau, de toata lumea se mira ca n-are nici doi ani. il zice chiar si pe R!
    daaaar, din cand in cand se mai prosteste si el. de obicei cand intalneste un cuvant nou se chinuie sa-l repete. aseara insa, discutand cu taica-su:
    tata = uite tati, un excavator. ia zi excavator!
    fi-miu = …tor.
    tata = nunu, ex….
    fi-miu = …tor
    tata = ca….
    fi-miu = …tor
    tata = va…
    fi-miu = …tor
    tata = tor! exacavator!
    fi-miu, mirat = da, tor!

23. Matei al meu are 1 an si 2 luni si nu vorbeste deloc romaneste! Dar deloc, deloc de-mi vine sa ma dau cu capu de toti peretii cand vad fetitele mai mici prin parc ca zic o gramada de cuvinte (apa, papa, pa, dai, ia, pipi, caca).
    A avut o perioada scurta cam de 2 sapt. a zis mama, tata, na, cuc – acum nu mai zice nimic concret, doar cuvinte bebelusesti in genul cocaca, gog, coc, tzi
    Vorbim cu el de ragusim, spunem poezii, cantecele, aratam pe carticica …nimic! Carticica nu-l pasioneaza deloc; in schimb daca vede un buton, ceva pe care sa apese sau sa roteasca e super incantat!

    • e foarte devreme pentru cuvinte, nu inteleg care-i graba…

24. Sara a mea, care acum are 4 ani, intr-o seara a gasit in baie un ghemotoc de vata pentru demachiat si a fost asa de incantata de el ca a venit la mine si a zis: „Uite mami ce dragut si „cufos” este!” Noi nu mai puteam de ras, ea nu stia de ce si repeta intr-una „Ce cufos e!” Dupa ce i-am zis ca e corect „pufos” a mai spus de cateva ori „cufos”, iar in final i-a iesit „pufos”. Si de dimineata, cand s-a trezit, a luat ghemotocul si mi-a zis, uitandu-se in ochii mei „E PuFoS!” 🙂