Vocabular la 1 an și 5 luni

49 comentarii

1. Are un vocabular foarte mare la varsta ei! E o faza misto, si eu am notat primele 500 de cuvinte (cam pana pe la 2 ani, asa) si nu ma mai saturam sa vorbesc cu ea :D.

   Insa eu nu sunt de acord cu tine la partea „ce ajuta” copilul sa vorbeasca mai bine. Simt ca este pur si simplu doar meritul lor. Uneori, cand adultii vorbesc mult in preajma copilului (cum zici si tu non-stop) acei copii vor vorbi mai tarziu, tocmai pentru ca adultul face si partea lor si vorbeste cat pentru amandoi. Am vazut caz concret si mi se pare oarecum logic.
   In fine, sa te bucuri de perioada asta si sa stii ca e din ce in ce mai frumos si mai surprinzator :).

   Si eu dau din colt in colt cu racirea vremii si petrecut mai mult timp in casa. Efectiv nu stiu cu ce sa ocup timpul unui copil de 2 ani jumate. Acum picteaza, coloreaza, „scrie” si „citeste”. Nu ii plac desenele, apreciaza doar muzica. Habar n-am cum o sa trecem de urmatoarele 6 luni, zau.

   Daca aveti idei, please share!

   • Multumesc de comment, eu insa nu cred ca o comunicare verbala intensa cu cel mic ii poate face rau, nu mi se pare logic, ba chiar imi suna contraintuitiv. Asa inveti o limba, orice limba, ascultind-o, intelegind-o. Chiar sint curioasa ce parere au si alte mamici.

   • Nu e vorba ca ii face rau, nici pe departe. Am zis doar ca uneori, copilul poate fi multumit sa il asculte pe adult si sa nu simta nevoia sa participe si el, pana la un moment dat. Invers spus, daca ii vorbesti mult unui copil, spre non-stop, asa, nu inseamna automat ca il ajuti sa vobeasca mai repede. Tot sustin ca insusirea vocabularului este 99% meritul lor, tine de capacitatea lor de dezvoltare, nu de inteligenta, nici de comportamentul adultului (excludem cazurile extreme, da?).

   • Conteaza enorm comunicarea celor din jur cu copilul.Cum altfel si de unde ar invata cei mici sa vorbeasca? Sunt copii carora li se vorbeste mult si cu toate acestea incep sa vorbeasca mai tarziu dar asta nu inseamna ca nu au retinut cuvintele,intelesul lor si acest lucru se va vedea atunci cand copilul incepe sa se exprime.Pentru ei conteaza tonul,intonatia,asocierea cuvantului cu imaginea si sa nu uitam ca de la cativa ani si pana la adanci batraneti,comunicarea este la baza relatiilor interumane.
     Asadar,meritul apartine si persoanelor din jurul copilului si nu numai bagajului genetic al celui din urma.
     Are un vocabular bogat Sofia si imi imaginez cat va distrati cu ea,abia atept sa lege cuvintele.

   • Si eu cred ca e doar meritul lor. Am vazut copii de care parintii sau bunicii se ocupau tot timpul si care au vorbit tarziu de tot (de binevoitorii din jur ii banuiau de autism sau altele). Si am vazut copii crescuti pe modul supraveghere, cand bunica sau mama discuta cu alte bunici/mame si copilul se juca pe langa ele si care au vorbit repede, uimitor de repede si bine.
     Faptul ca te joci cu copilul, ca interactionezi cu el e important pentru buna dezvoltare si pentru relatia voastra, dar cat de repede vorbeste depinde de modul lui de dezvoltare. Crede-ma, as vrea sa depinda doar de joaca si interactiunea noastra, am un copil de 4 ani care face terapie aba pentru ca trebuie sa recupereze pe social si limbaj, desi ne-am ocupat de el si l-am crescut mai ult in parc, printre alti copii.efoarte

   • Ei, sigur ca e f important si bagajul lor nativ, de-aia ziceam ca a ajutat faptul ca am vb cu ea, nu ca asta a fost factorul decisiv. Bafta micutului tau, sa faca progrese!!

   • De acord cu OanaC! Am colegi care, cu mândrie paterna, îmi explicau ca ai lor vorbesc corect pentru ca le-au corectat greselile mereu. Sau ca mănâncă bine pt ca s-au ocupat sa mănânce de toate, sa nu fie mofturosi.
     Gresit! Au copii care vorbesc corect pt ca au un aparat fonator bine dezvoltat de la natura sinmananca pentru ca asa i-a facut pe ei tot natura. Al meu si la patru ani jumate zice „geneme”, in loc de gemene, sau l in loc de r. Fata prietenilor nostri, crescuta in paralel cu el, a inceput sa vb la un an. Sora-mea, la noua luni zicea „mamaie”, „cutie” etc.
     Al meu a vorbit la doi ani jumate, n-are legatura cu cat i-am vorbit, sau i-am explicat, sau n-a stat la TV, care oricum nu-l interesa la varsta aia. Nu mai spun de mancare, care nu-l interesa, pur si simplu!
     Insa noua, ca parinti, ne place ca parte din devenirea lor sa ni se datoreze. La varste atat de mici, nu prea.

   • Mie mi-a fost teama ca numai vorbind eu cu fetita mea voi repeta mereu aceleasi cuvinte, in principiu chestiile cu care interactionam. De citit povesti nu avea rabdare. Asa ca am lasat-o pe fi-mea cu Disney Junior & co pornit non-stop, cu sunet. A vorbit foate repede si mult, se mirau majoritatea parintilor prin parc, vorbea mai mult decat copii de varste similare ai prietenilor.. A fost haios cand (putin sub 3 ani) o intreaba cineva de dinozaurul din brate si ii raspunde doct: „E Pteranodon”, bine, pocind cuvantul, dar erau niste desene animate cu o familie de dinozauri de specii diferite si i-o fi placut cum suna. Pe fratiorul ei mai mic pe de alta parte il lasa rece TVul asa ca.. conversam pe tema jucariilor si obiectelor din jur si om vedea 🙂

     Despre impactul conversatiei cu ei: niste prieteni au doi baieti, diferenta de vreo 4 ani intre ei, crescuti de aceiasi bunici. Cel mare a vorbit devreme si mult. Cel mic la 2 ani aproape nu vorbea.. nici bagajul genetic nu poti spune ca e de vina, fiind frati. Poate ca e o diferenta de implicare: observ si la mine ca sunt tentata sa interactionez mai mult cu sora lui mai mare decat cu cel mic, pentru ca ea „trage de mine” cu intrebari si rugaminti (si incerc sa pastrez un echilibru..)

2. De 2 zile baga monezi in pusculita si chestia asta il tine ocupat cam 15 minute / zi. Am incercat si cu scobitori, dar l-a interesat mai mult sa le scoata decat sa le bage in cutie si cu chibrituri, dar mananca fosforul. Altfel: carti, popice, masinute, carucioare (de cumparaturi sau de bebe pe care le tot plimba de colo-colo), plastelina sau coca sau orice se poate modela cat de cat, creioane colorate (da, pe pereti), cuburi si pahare pe care le baga unul in celalalt, fotbal, dans (muzica de aproape orice fel, ritmata sa fie), plimbari cu masina de plastic prin casa. Multe jucarii stau degeaba pana cand unul din noi incepe sa se joace cu ele si atunci devine interesat.

   • Da, masinuta de interior e ocazional interesanta si pt sof. Plastilina mi-a fost frica sa ii dau, sint sigură ca o sa vrea sa o manince. Creioane si carioci nici vorba inca, peretii nostri sint inca prea noi! 😀

   • exista plastilina „comestibila” , speciala pentru micuti. Nu zice nimeni sa o lasi sa o inghita, dar daca o molfaie din curiozitate pana sa fiti pe faza, it’s kiddy safe.

   • Dap, stiu, cred ca e cea de la play doh, din faina, nu?

   • Dap. Bine, din cate am citit stiu ca eviti deocamdata genul asta de alimente, dar, dupa cum spuneam, daca prinde o bucatica si molfaie la ea, e perfect safe.

     http://edukid.ro/loc-de-joaca/noul-yummy-dough-modeleaza-coace-mananca

   • Dap, o sa incerc sa i-o prezint mindrei! Thx!

3. Poti sa imi spui te rog ce carti ii citesti? Ceva recomandari de povesti?
   Multumesc mult!

   • Nu are rabdare la povesti (noi i le citim, dar ea da repede paginile si numeste personajele). Rasfoim carti cu animale, carti cu pagini cartonate cu poze de lucruri, personaje, unele carti muzicale, revista Mami (apar multi bebelusi, mame, jucarii simple pe care le recunoaste si le numeste), Micul Print (ii place desenul cu personajul), Tinkerbell (ii plac desenele), mai avem o carticica mica cu 5 pagini cu o ferma colorata, inca niste cartulii cu povesti romanesti.

   • Multumesc!

4. adorabil!!! iar imi dau lacrimile citind postul tau! foarte dragutze lucrurile din bazarul Sofiei! si mai dragutz ca vei dona banii unei cauze nobile!

5. Noi am inceput cu plastilina in jur de doi ani si, desi M facea cunostinta cu ceva bagandu-l in gura, a inteles ca nu e OK and we had a safe trip so far. Pana in doi ani au avut succes toate chestiile cu potrivit forme sau umplut recipiente, la un moment dat aveam un borcan de compot si il umplea si dezgolea on-going cu hartii de briose, cutie goala de chibrituri, jucarii mai micute etc. Si, evident, cititul:)

6. Uf… am vorbit cu fiu-meu tot timpul. Cred ca il adormeam vorbindu-i, sau adormea el singur, de plictiseala, sau de vocea de poveste. Ii povesteam despre activitatile noastre, ii citeam, ii descriam obiecte, animale, tot ce vedeam. Sunt convinsa ca l-a ajutat vorbaria noastra, avea un vocabular destul de dezvoltat, inca de mic, iar daca auzea (face treaba asta si acum) cuvinte noi pentru el, intreba imediat ce inseamna, apoi folosea acel cuvant nou de cate ori avea ocazia. Acu’ sa nu-ti imaginezi ca turuiam ca moara stricata, dar povesteam mult, de toate.
   Inteleg ce zice OanaC: se refera la acele persoane (parinti, bunici etc) ce nu dau copilului ocazia sa-si exupa parerile, sa-si exprime dorintele. Ex.: o „mamica”, vecina cu mine: Lavi, ti-e sete? Hai ca-ti dau apa! Lavi nu apuca sa zica nici da, nici ba, ma-sa ii vara apa in gura. Lavi, vrei pe tobogan? Saracu’ copil ajungea in motul toboganului inainte ca ma-sa sa termine de rostit vorbele. N-am auzit copilu’ ala sa zica ceva, desi cred ca stia sa vorbeasca (avea vreo 3 ani si ceva la vremea la care se intamplau treburi d-astea), si daca stau sa ma gandesc bine, nu-mi aduc aminte sa fi zis ca-i place ceva, sau ca vrea ceva, sau ca nu vrea… Ma rog, eu o ocoleam pe Lavi. De fapt pe ma-sa, pentru ca daca ma prindea pe undeva, nu-i mai tacea gura, afar’ de „buna” nu mai apucam sa zic si altceva…

   • *exupa = expuna 😀

   • Daa, exact asta voiam sa spun, dar suna mai bine exemplul personalizat, fata de generalizarea mea :). Multumesc!

7. Noi ideile pentru joaca le luam in mare parte de aici:
   http://www.growingajeweledrose.com/
   si de aici:
   http://theimaginationtree.com/category/age/agetoddler
   http://happyhooligans.ca/category/activities/
   de aici:
   http://www.growingajeweledrose.com/2012/06/25-ways-to-play-with-goop.html (asta cu amidonul a avut succes rasunator peste vara..)

   Pe mine m-a atras ideea de „activitati senzoriale” si vad ca au prins exceptional si la Ana, are rabdare cam 15-30 de minute, ceea ce pentru 1 an si 6 luni mi se pare fabulos.

   Carioci i-am luat din carrefour, „washable”, ies usor de pe haine, pereti si copil. Si o mai las sa „picteze” cu manutele in acuarele de copii care de asemenea se curata extrem de rapid

8. Depinde cat vrei sa (te) murdaresti 🙂

   Pictura cu degetele (cu vopsele speciale) sub supraveghere; castane, conuri sau ghinde pe care sa le puna in cutii cu orificii de diferite dimensiuni, decupate de tine; cutii goale de diferite dimensiuni folosite pe post de caramizi; esarfe care ”infloresc” in palma sau sub care ascunzi diferite lucruri (chiar si pe sof); oale, linguri, castroane si capace din bucatarie in care sa ”gateasca” jucarii micute si zgomotoase (ai mei sunt supermegaextraincantati, nu stiu daca si vecinii), o casa dintr-o cutie mare de carton in care sa se ascunda sau sa se joace; un tren facut din cutii de carton; sa o lasi sa rupa hartii in bucatele mici – mici; o saltea micutza pe care sa poata face sport (sa se rostogoleasca, sa sara). Si ma mai gandesc :))

   • Avem cort, e mega incintata sa ascunda chestii in el, ea nu se baga inca, am impresia ca imi mosteneste claustrofobia. 🙂 Dap, cu ustensile de bucatarie se joaca de pe la 1 an, avem si castane si ghinde (prin toata casa, ofc), pictura inca n-am prestat, dar da, sigur ne apucam si de asta curind. 🙂

9. Dar de unde stie Sof de ciobanas? I-ai citit miorita? 😀
   Vorbind de povesti, se uita la diafilme? (hint hint) :p Ori n-ai incercat inca?

   • n-am incercat inca, la cum o vad, cred ca e cam devreme. 🙂

     de ciobans stie de la bunica, de unde am confiscat o papusa-ciobanas (bunica o tinea in vitrina de vreo 50 de ani, Sof a confiscat-o imediat, acum e la un loc cu vacamu si testoasaoac).

10. Puzzle, cu butoane de lemn, sau cele din bucati mari, carti cu abtibilduri, sau abtibilduri care se pot lipi pe foi si crea cu ele diverse imagini, stampile cu forme, improvizat teatru de papusi.

    • Hm… avem puzzle dar n-o intereseaza deocamdata (unul de lemn foarte fain cu 12 piese), da, cartile cu abtibilduri ii plac foarte mult, stampilele intra la categoria „chestii care ne distrug peretii, deci nu inca”. 🙂

    • Am inceput cu ceva cu mai putine piese, 6, ca sa nu-l confuzam. Cei de la Janod au puzzle-uri si alte jucarii tare dragute cu care copilul chiar se joaca. De asta am uitat sa scriu.

11. Eu de la aproape 2 ani o duc o data pe sapt 2 ore la fastrack kids, au mai multe centre. Am inceput din iun, tot ca sa am unde sa o duc si din toamna (la gradi vreau sa o duc de la anu).Am invatat ce pot sa fac cu ea, fac o multime de chestii: dau ei cu lipici solid si lipesc materiale, margelute, sclipici, in scrtaitoare sa infiga bete de chibrit (cactus) si se poate decupa (adultul), colora cu culori pt copii, confectioneaza diverse si le coloreaza(au facut scut, dragon, funda de Minnie ….) Eu ii dau se picteze pe sulul de carton de la h de bucatarie fac in el gauri si baga bucati de paie si face omida, picteaza pe conuri de brad…. (Are acum 2.4 ani) nu iti imagina ca am Nervi sa fac asta tot timpul 🙂

    • Ahaaa, suna misto asta! Am auzit de FTK, o s-o duc si eu pe Sofi!

12. wow, ce vocabular bogat are Sofia. astept cu nerabdare sa inceapa si piticul nostru, momentan doar asculta cu atentie si vorbeste bebeluseasca. poate pentru ca este baiat si este expus la doua limbi nu se grabeste sa vorbeasca. sau poate ca il mosteneste pe taica-su 😀 de vorbit, vorbim mult cu el, la citit nu are rabdare, desenele animate nu-l intereseaza (mai avea putin si plangea cand i-am pus un episod cu strumfii) si nici alte emisiuni tv.
    cat despre joaca in casa: a fost foarte incantat sa bage si sa scoata paie de plastic intr-o sticla mai larga la gura, mai tarziu am repetat experimentul cu betisoare de plastic bagate intr-o fosta cutie de medicamente, cu capacul gaurit si fiecare gaura colorata pe margine corespunzator betelor, cariocile lavabile au fost un hit (le-a folosit doar in bucatarie pe gresie si a ratat peretii), era foarte incantat sa se scrie pe maini si pe picioare. masinuta de interior a fost amuzanta si cand am legat-o cu sfoara si-l plimbam in viteza prin casa (parchetul are acum urmele aferente), mama s-a jucat ieri cu el cu hartie creponata pe care au lipit-o pe un carton, azi urmeaza plastilina. in rest, facem biscuiti impreuna, el amesteca ingredientele cu lingura (si le mai si gusta uneori), scoate oalele de prin dulapuri, se joaca cu spatulele de silicon si in general cu orice ce nu este jucarie, de la ustensilele de bucatarie pana la sculele lui taica-su.

13. Baiatul meu a fost fascinat de abtibilduri si era incantat sa le puna in locul in care lipseau si era atat de scump cand se straduia singur sa lipeasca in contur. Mi-am mai amintit si de cartile cu butoane, de ex cu mijloace de transport care imita sunetul trenului, autobuzului, etc. Trenulet pe sine.

    • Astea la noi nu avut deloc succes, cu nici unul din copii.. Deci totusi merg la unii 🙂

14. Ce mi-a placut la FTK e ca mi-am facut curaj sa o las sa faca mai multe….foarfeca, acuarele, margelute, plastelina, lipici…ma gandeam ca mai spre 3 ani (si acum cand e cu foarfeca sau margelutele stau langa ea)

15. In ceea ce priveste cititul, pot recomanda:
    http://www.buybooks.ro/cartea-celor-mici-cu-winnie-ursu/cartea-celor-mici-cu-winnie-ursu.html
    Are mini-capitole cu numere, culori, simturi, sentimente, joculete logice (de gasit intr-o imagine anumite obiecte) plus doua povestioare (varianta prescurtata dupa textele originale, cu imagini Disney). Noua ne-a placut foarte mult. Nu stiu daca se mai gaseste in librarii, merita insa incercat.

    O alta varianta care la noi a prins foarte bine, a fost cititul unor fragmente din povesti mai lungi. Am inceput in apropierea varstei de 2 ani, combinat cu vizionarea secventei respective din desenul animat corespunzator. O abordare similara ne-a ajuta si mai tarziu, anumite filme pt copii fiind inspirate din texte clasice (pt care am descoperit variante prescurtate / repovestite publicate la anumite edituri).

16. E foarte dulce Sof şi foarte frumoasă iniţiativa ta!

17. Ah, si poate te intereseaza si asa ceva

    http://www.youtube.com/watch?v=bG-aREjJN7g

    http://www.beebright.co.uk/

    respectiv cd-urile cu first steps.

18. of ce frumos! fetita mea are aproape 4 luni, vorbesc cu ea, ii arat zorzonele zdraganele, ii mai cant ( pana ma bufneste rasul:))), ii mai citesc. Tu cum petreceai timpul cu ea cat era asa de mica? de unde sa-i cumpar jucarii? multumesc celor care imi dau ceva sfaturi si sugestii pentru ca nu prea am pe cine sa intreb.

    • Hei, Andreea, welcome back! Sa iti traiasca fetita, cum o cheama?
      La 4 luni stateam mult cu Sofia afara, in marsupiu sau manduca (trei reprize de cite 2 ore). In restul timpul acasa, cit nu dormea, minca sau o schimbam (adica putin timp), o asezam intr-un soi de leagan la 45 de grade (ajuta la reflux), ea se balansa singura, eu ii povesteam chestii, ii aratam jucarii, faceam ca toate animalele, ii cintam. De la 5 luni a inceput sa arate interes pt salteluta de activitati, apoi i-am pus deasupra patului o sfoara orizontala de care am agatat citeva plusurui zornaitoare, alea au avut mare efect, se juca cu ele, se intindea, le apuca. Si cam atit la virsta asta. Enjoy!

    • Glad to be back! am fost prezenta cu cititul , cu scrisul mai greu:))) Maria Alexandra o cheama! si eu ies cu ea dimineata si seara..doar ca uneori ma sperie vantul asta groaznic. buna idee cu sfoara..o sa o incerc. multam!

19. – ceva idei aici http://jocuridestepte.blogspot.ro/
    – confectionarea unui fort/castel din canapea + fotolii + masuta + altele cu cearceafuri si paturi deasupra, dati frau liber imaginatiei; se poate sta in fort pt joaca, lectura, plus catarat si sarit de pe un fotoliu pe celalalt, alergat si ascuns, gadilat, etc
    – faceti/creati lucruri impreuna: gatiti simplu (noi facem lipii – intindem cu sucitorul, ne jucam cu faina, you name it, salata, taiem legume – foloseste cutitul din setul de tacamuri pentru copii de la ikea, amestecam cuscus, s.a.m.d.), construim garaj pentru masini din cutii de carton (nu rezultatul e important, ci procesul, cum ne distram si invatam sa facem asta), faceti curatenie si ordine (daca stergi praful, sa aiba si ea o carpa, and so on, scoateti toate obiectele dintr-un sertar si studiati pe fiecare in parte – adevarate comori, apoi le puneti la loc), faceti haine (grosier) pentru o papusa si o imbracati, pictati, colorati cu creioane, nu neaparat pe foi, pot fi cutii, cercei din carton, bratari din hartie, confectionati bentite haioase si masti cu elastic… si o multime alte idei in functie de cum simtiti – important e sa va distrati si sa faceti rabat la curatenie, cel putin pe perioada jocului. 🙂

    Cele bune, printilor!

20. Abia aștept să vorbească și piticul meu așa. Cred că vocabularul unui copil este atât meritul lui, cât și al părinților.
    Sofi doarme în sac? Nu știu cum să procedez cu învelitul băiatului meu (7 luni). Se întoarce pe burtă, pe-o parte și mă trezesc de nu știu câte ori să îl învelesc… Are libertatea asta în sacul de dormit? Se poate întoarce ușor? Ce sac aveți voi? Scuze că pun întrebări în afara subiectului 😛

    • Sofia doarme in sac in sezonul rece de cind era mica. Da, se poate intoarce fara probleme, Sofia se ridica si in picioare in el si merge prin pat. E unul semi-gros, de la Ikea, noi l-am primit de la o cititoare simpatica. Am mai vazut saci buni la C&A, cam 100 de lei bucata, si de la miniprix. Ah, de fapt, am unul de la miniprix care i-a ramas mic, daca esti din Bucuresti, ti-l imprumut. Copiii nu stau inveliti, niciodata, asa ca fie faci cald in camera, fie sac de dormit. 🙂

    • Mulțumesc, Ioana! Am unul primit de la cineva, pentru acum, dar nu știam dacă merge să-l pun în el, având în vedere că se foiește… Numai tu puteai să te oferi să împrumuți ceva unui străin, de pe Internet. 🙂

21. Am văzut o mamă care nu îi dădea deloc răgaz copilului să vorbească și se văita că el nu vorbește deloc: „Cum face rața? Mac-mac? Spune, mami, cum face rața? De ce nu spui? Hai spune! Mac-mac!“ Totul repetat de o sută de ori, dintr-o răsuflare… În scris nu pare așa amuzant, dar femeia ziceai că e posedată sau rostește o incantație :))

    • Fereasca sfintu!

22. stiti la ce varsta a vorbit Einstein?! eu tot timpul ma gandesc la asta cand vad ca Matei nu vorbeste!