O primă jumătate de sarcină într-o clipă

După cum probabil ați citit pe-aici dacă sînteți cu mine de niște ani, prima sarcină s-a oprit în evoluție la 8 săptămîni, chiuretajul a fost una dintre cele mai dureroase experiențe din viața mea (s-a întîmplat la spitalul Filantropia), am crezut că și mor. Ce bine că n-am murit, căci a urmat…

… a doua sarcină, care a decurs fără probleme (în afară de panica mea continuă că din nou ceva va merge prost), la 40 de săptămîni fără trei zile, fix în duminica de Paști 2012 am născut-o pe Sofia, care e o fetiță perfectă (împlinește curînd doi ani).

Cea de a treia sarcină, cea de mijlocul căreia am trecut deja, a debutat oarecum stresant: la morfologia de trimestru 1, medicul ecografist a descoperit o lacună placentară, o zonă cu diametru de 1 cm plasată în grosimea placentei, plină cu sînge. Nu prea există referințe în română despre asta, iar forumurile americane m-au îngrozit. Am decis să am încredere în medicul meu, care mi-a explicat că în majoritatea cazurilor, cîtă vreme nu cresc și nu se înmulțesc, lacurile (sau lacunele) placentare sînt inofensive. Copilul crește normal, deocamdată sîntem bine.

Se spune că nici o sarcină nu e la fel cu alta, ale mele au fost destul de asemănătoare, în sensul că toate trei au debutat cu o greață cumplită chiar din a treia săptămînă de la concepție. La Sofia, grețurile au durat fix pînă în dimineața în care am intrat în travaliu. Acum a fost și mai rău. M-am răstit la obiectele sanitare din baie din săptămîna a treia pînă în săptămîna 18, în fiecare dimineață, fără excepție (și de ziua mea, și de Revelion, o sărbătoare!) Singurele momente în care nu-mi e greață e cît dorm și cît mănînc, ceea ce înseamnă că mănînc des (și puțin, că stomacul e înghesuit rău), cam la două ore, și dorm cît se poate de mult (cam 8 ore, mai mult nu pot, că pe la 7 începe ocupantul burții să facă stretching). De trei săptămîni e ceva mai bine, în sensul că nu-mi mai scuip ficații dimineața, dar greața e în continuare cu mine de cînd deschid ochii și pînă mă întind în pat. Nu pot mînca fructe și legume crude, nu prea intră dulciuri și uscături. Prefer mîncarea gătită și salata de roșii cu multă ceapă.

M-am îngrășat considerabil mai puțin ca la Sofia, cu ea am luasem la jumătatea sarcinii 11 kilograme, acum am pus doar 6 (tura asta nici n-am luat vitamine prenatale decît vreo cîteva zile). Burta însă a crescut mult mai repede și are și altă formă.

20 sapt

În săptămîna 19 am avut niște junghiuri puternice în zona inghinală și ceva sîngerări superficiale și m-am dus rapid la Camera de gardă la Regina Maria. După un control și o eco amănunțită, a rezultat că totul e ok și am primit tratament de relaxare a uterului (progesteron, Magneziu și No-Spa), după 3 zile au trecut și simptomele, nu știm ce-a fost.

E greu că nu prea o mai pot ridica pe Sofia în brațe și de multe ori sînt singură cu ea, trebuie s-o pun în scaunul de masă, în pat, în cada de baie, ea e grea ca un dulăpior plin cu cărți, se mai și zbate uneori în joacă, uf, e complicat tare. Ieri am mers în parc și m-a epuizat fizic operațiunea. Urc-o în leagăn de șase ori, dă-o jos, aleargă după ea printre tobogane, urcă după ea pe scările înguste, treci pe genunchi pe sub pasarele, burtoiul mă trage în jos, mi se face sete, foame, obosesc, gîfîi, după o oră eram stoarsă complet și ea abia căpăta chef de joacă. Nu știu ce-o să ne facem pînă-n august.

Psihic, sînt mult mai relaxată ca la Sofia, probabil și pentru că știu la ce să mă aștept (și dacă merge bine, și dacă merge rău), dar mai ales pentru că o am pe ea și timpul trece repede, fără să mă lase să mă gîndesc prea mult la ce va urma. Seara cînd mă întind îl simt pe micuț cum dă din piciorușe și atunci da, dansez pe dinăuntru cu el. Altfel… constat că a mai trecut o săptămînă, că nu mai încap nici în hainele astea, că iar e vremea să merg la control, că mai e puțin pînă la vară, cînd o să țin în brațe doi pui.

Mi-e frică de multe lucruri, dar nu vreau să le numesc încă. Mă gîndesc cu drag și pace la după-amiezele în care o să mă plimb cu un pui în marsupiu și altul de mînă și cam asta e singura proiecție pe care mi-o permit deocamdată.

O să nasc tot la Regina Maria. Aș vrea să încerc să nasc natural, voi avea atunci doi ani și trei luni de la cezariana de urgență. Urmează să vedem, în funcție de poziția copilului, de starea uterului și de psihicul meu (și al Omului, care după experiența traumatizantă de la nașterea Sofiei, mă roagă să nu mai trecem o dată prin asta și-l înțeleg, eu am mai uitat din detalii, a venit oxitocina peste ele, el însă e destul de speriat că s-ar putea repeta experiența). Doctorul care-mi supraveghează sarcina m-a încurajat în speranța mea că poate de data asta reușesc o naștere naturală. Din toate motivele pe care le știți, dar mai ales pentru că aș vrea mult să fiu în picioare rapid pentru Sofia. Am încredere în cadrele medicale, știu c-o să fie bine oricum ar fi.

Asta e raportul de sarcină, primul pentru sarcina asta. Am scris tîrziu despre asta, știu, am decis să nu dezbat subiectul pentru că am vrut să fie secretul nostru. Nu a știut aproape nimeni în afara familiei și a prietenilor foarte apropiați, pînă cînd burta a devenit imposibil de ascuns și-am avut experiența stranie a cîtorva întîlniri cu cunoscuți care s-au declarat șocați, convinși fiind că sînt la curent (de pe blog) cu tot ce mișcă în viața mea. Sorry, guys, nu mi-am propus să vă provoc infarct, jur că nu! 🙂

Promit să nu insist cu textele pe subiect, o să fac cîte-o dare de seamă cînd mai am vreun control sau mai luăm vreo decizie majoră. Nu transform blogul în curs perinatal, dont worry! Mă rog, doar dacă nu cumva vreți! :))

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4264

96 comentarii

  2. ”ea e grea ca un dulăpior plin cu cărți,” ce comparație frumoasă…Sarcină ușoară, dacă ai încredere în medic și ai atitudinea asta pozitivă și curajoasă o să fie cum trebuie. 🙂

  3. Din partea mea poti sa scrii absolut despre orice, cred ca as fi in stare sa citesc orice e scris de tine, zau ca scrii minunat! O sa fie foarte trist cand nu vei avea timp sa scrii….

    Cat despre copilas, multa bafta, cei de la regina maria unde am nascut si eu sunt niste profesionisti si imi place optimismul tau, de cele mai multe ori ajuta 🙂

  4. offff cat curaj ai! imi doresc si eu un al2lea copil, daaaarrrr ma omoara nesiguranta asta financiara….si vremurile in care traim..si atatea altele. Sarcina si nastere usoara….

  6. Multa sanatate! Mai scrie despre bebe2, sunt sigura ca mai sunt oameni ca mine, carora ne face placere sa citim despre el / ea si experienta per total.

  7. Multa sanatate! Mie mi-ar placea sa ii scrii scrisori si lui bebe asa cum ii scriai Sofiei ca tare emotionante mai erau :D.

    va pup

  8. păi da, te citesc de câțiva ani, de când erai fără nici o experiență la activ – maternă, zic. tocmai de-aia te admir mult, că știu prin câte ai trecut, și cum.
    să duci sarcina cu bine până la final și să fie și parte de bucurie pe acolo, nu doar de stări de rău.
    și… forma diferită a burții zice că o să fie acolo un băiețel?

  9. Draga Printesa,

    O sa fie totul nu doar bine , ci foarte bine. Pentru ca esti optimista , pentru ca ai incredere , pentru ca ai Omul si pe Sofia langa tine , pentru ca familia si prietenii iti sunt aproape , pentru ca ai o inima deschisa si pentru multe alte lucruri minunate.
    Bucura-te de momentele astea si daca ai timp / chef scrie cat poti de mult. Pentru ca o faci foarte bine si dupa cum vezi si tu , foarte multa lume iti asteapta randurile. Randuri scrise cu dragoste , cu pasiune , cu emotii. Fii tu insati … Printesa cea frumoasa , fara griji si fara temeri. Sarcina usoara in continuare si multa dragoste Sofiei .

  10. Sa fiti sanatosi!

    Si da, poti sa scrii despre orice, si daca nu imi place, si daca nu sunt de acord cu tine, tot te citesc.

  13. Ioana,

    Suntem destul de apropiate ca termen. Eu am 25 de saptamani, DPN 5 iule. Ma bucur foarte mult pentru tine si iti doresc din tot sufletul sa va fie bine din toate punctele de vedere :).
    Noi o sa avem un baietel. Cred ca si voi la fel, nu? 😀

  14. dupa 2 ani, nu a vrut sa mai doarma in patutul de bebe, paturile pentru copii nu sunt cu mult mai mari si i-am pus pat mare in camera ei, dar acum trebuie sa stau cu ea pana adoarme, ca altfel vine dupa mine…poate ii schimbi si tu patutul, ar fi mai usor pentru tine cred, in rest sanatate voua si curaj in continuare!

    • Sofia inca doarme bine in patul de bebe si sincer nu m-as complica daca nu e cazul… 😀

  15. Într-adevăr, sarcinile pot fi foarte diferite, pot și semăna. Dar și noi, mamele, suntem altele, de la o sarcină la cealaltă și prezența puiului de acasă e încă o motivație puternică pentru nașterea naturală. Pe tine te va ajuta că ai trecut deja printr-un travaliu, organismul tău va ști mai repede ce să facă. Cu cât vei citit mai mult, cu cât vei discuta mai mult cu femei care au trecut printr-o astfel de experiență, cu atât gândurile se vor limpezi. Și informația va controla emoțiile, va îndepărta teama.
    Eu îl învățam pe M. să se urce pe picioarele mele, ca să-l pot îmbrățișa, și am protejat burtica cât de mult am putut. Cu gândul și cu sufletul suntem alături de voi. Să fiți bine.

    • Da, inca n-am inceput sa caut resurse despre nasterea naturala dupa cezariana, am citit citeva bloguri doar, inca ma simt complet nepregatita, sa vedem…

    • Eu am citit mult despre nașterea naturală, nașterea în apă, nașterea acasă. Am văzut videoclipuri, am discutat temerile pe care le aveam cu Liliana Tudose (o găsești pe FB) sau cauți echivalentul bucureștean, sau Ditta Depner). Mi-a plăcut ce și cum povestește Janina pe Emigranți în Tenerife. Facem abstracție de stilul ei cam dur.
      Mi-a fost de folos să discut cu mămici care tocmai reușiseră isprava (m-a ajutat să știu că se poate, să mă uit în ochii lor, să le văd încrederea aceea fantastică în propriile forte, relatarea concretă a momentelor de cumpănă și a felului cum au trecut peste). Am discutat cu astfel de mămici (altfel aproape necunoscute, dar ce frumos ne putem solidariza pentru aducerea pe lume a unui pui) chiar în timpul travaliului (al meu sau al lor, după ce trăisem eu însămi experiența). M-am bucurat pentru reușita lor ca de a mea. Fiecare pui merită o mama senină, fericită, cu lăptic obținut ușor, conștientă de darul extraordinar pus în ea de natură. De atunci mă gândesc că niște campanii de informare mai serioase legate de acest subiect, unele schimbări legate de legislație, o anumită orientare în felul în care sunt educați medicii ne-ar face tuturor viața mai ușoară.
      Am evitat să citesc prea mult pe subiectul strict naștere naturală după cezariană, nu de alta dar aș fi dat subconștientului prea mult de lucru. Am discutat cu medicii, știam că vor fi acolo pentru o eventuală urgență și mi-am spus că voi avea o naștere naturală, complet nemedicalizată (m-am bucurat că nu vor putea profita de năuceala mea ca să-mi administreze cine știe ce, ca să accelereze cumva nașterea, lucru riscant).
      Ai timp. La mine momentul decisive a fost pe la săptămâna 28, după am făcut cursul Lamaze, la care am insistat mult pe temeri, trăiri, cum facem să reușim (din 4 colege, trei am reușit). Cea care nu a reușit cred că avut o avalanșă de informații negative, multe frici acumulate.
      Dincolo de toate acestea, important este să fiți sănătoși, tu și bb, și cum va rândui Dumnezeu, așa va fi. Și va fi bine.

    • Deși am scris muult, tot am mai uitat câteva idei importante.
      1. Se pare că e mai puțin riscant să naști natural după cezariană decât prin cezariană.
      2. Se năștea și înainte natural după cezariană, dar nu făcea nimeni caz de asta, era normal.
      3. Cunosc mămici care au născut natural la 1 an și 5 luni după prima sarcină, dar și după trei cezariene. Se poate, dacă e voință, credință și ajutor de la Dumnezeu.

    • Unde ai nascut? Poti da, te rog mai multe detalii? Eu mi-am schimbat medicul acum o saptamana si o sa nasc la Elias, Bucuresti, cu un doctor care macar a fost de acord sa incercam. Azi intru in 39 de saptamani, mai am un pui de 2 ani si 3 luni si sper ca de data asta sa scap fara operatie. Prima data am fost total nestiutoare si am mers pe mana doctorului. Acum imi doresc sa am puterea sa las corpul sa faca ce stie el mai bine. Vreau sa umplu golul din sufletul meu, sa stiu ce inseamna sa.mi aduc pe lume copilul. Am citit si eu despre mamele care nasc acasa. Le admir dar stiu ca pentru mine e prea mult, nu sunt asa curajoasa. M-a ajutat mult si cartea „Hypno Birthing. Metoda Morgan pentru o nastere naturala mai usoara, cu blandete si calm”. Regretul meu e ca nu am inceput documentarea mai din timp. Asa poate reuseam sa particip si la cursurile de HYpnoBirthing din aprilie. Poate tu, Printesa, vei reusi sa mergi. Din ce am citit, iti schimba modul de viata nu doar te invata cum sa nasti frumos.

      Numai bine!

    • Ioana, o sa merg eu la cel din aprilie si mai se tine pe 26-27 aprilie, si 24 -25 mai, sunt 2 week enduri intregi, si iti fac un rezumat apoi, eu am citit deja cartea si sincer mi se pare foarte utila, mai ales daca incerci sa retii doar informatiile care te intereseaza. In carte sunt si unele lucruri cu care de ex eu nu rezonez, dar am ales sa aleg doar partea legata de nastere, relaxare, infrangerea fricilor si sa lucrez pe partea asta. Am zis ca mai bine ceva informatie in plus decat deloc.

    • Multumesc, las c-o cumpar, ca am lista lunga la elefant, pica numai bine, multumesc de link!

    • Știu o mămică din Constanța care a făcut cursul pe Skype. deci, nu-I musai să mergem. Și a născut foarte frumos și foarte natural,fără intervenții medicamentoase.

    • Cursul parcurs a fost unul normal, de Lamaze. Omul care-l face(Liliana Tudose, de la BB Center, Constanța) cred că a făcut diferența și marea mea dorință de a nu ajunge la cezariană (după cezariană eu am făcut un fel de stază gastrică,o paralizie a intestinelor și a stomacului care mi-a dat emoții f. mari. Am scăpat ca prin urechile acului de o nouă operație.).
      Am născut la Isis, în Constanța, pentru că doar aici erau medici dispuși să mă lase să nasc. Am ajuns acolo cât de târziu am putut, am încercat să stau o mare parte din travaliu acasă. M-am ferit de medici care să-mi spună că nu sunt siguri că se poate. În momentele acelea, sprijinul lor 100% este f. important. Vezi, tu, gravida în travaliu, fiecare gest al lor, le simți spaima, lipsa de încredere, dacă este acolo. Deci ai nevoie de încredere, de credința lor că se poate. Am reușit să intru și în apă (nu este obligatoriu, dar ajută).
      Dacă m-aș duce iar să nasc, m-aș gândi că trebuie să mă bazez pe mine, să am încredere în ceea ce stie corpul meu și în Dumnezeu. Să nu mi-o luați în nume de rău, cred, sincer, că un strop de credință face diferența (nu spun în cine, spun doar credință și încredere). Am avut răbdare, muultă răbdare. pretravalui- trei zile. travaliu- vreo 17 ore. Dar știam că poate fi așa (o amică a stat 5 zile în pretravaliu). Prima naștere fusese cezariană la rece, deci corpul meu abia acum parcurgea acest drum, al nașterii naturale. Când a plonjat Maria în apă s-a văzut și o circular de cordon, care a încetinit și ea travaliul. Deci – rezpirație, răbdare, încredere. Și anularea, pe cât posibil, a spiritului acela al femeii modern care știe prea multe și nu naște instinctive, ci se lasă copleșită de frici. M-am gândit la bunica – născuse opt copii și nu se găsise niciun medic să-i spună că-s prea mari, că are bazin îngust, că una, că alta… Era micuța, bunicul ditamai bărbatul.

  16. Da și nouă graviduțelor ne place să auzim despre alte graviduțe. Deja am bilanț cu vreo 3 făcut, fiecare cu greața și pofta ei, și simptomele și lipsa simptomelor și fricile adunate. Uneori ne calmăm una pe alta, uneori ne agităm una pe alta mai tare. Pentru că uite, cealaltă s-a gândit la ceva care poate să meargă rău la care eu nu m-am gândit. Sau poate la ceva care să meargă bine și atunci psihicul se calmează un pic. Dezbateri lungi despre cum naștem, despre … despre … despre…
    Aia e, să meargă bine și acum pe ultima sută de metri, să trecem și prin naștere și să ne ținem puii în brațe. Poate ne vedem într-un parc cu marsupiile și micii moștenitori…’
    Mult succes!

  17. Traiesc exact ce traiesti si tu…am acasa un baietel adorabil de 2 anisori si un bebe in burtica de 9 saptamani.Fiecare cuvant al tau imi da curaj…imi da avant….nu te opri din a scrie despre sarcina…doza de optimism din spatele cuvintelor tale e un suport puternic pentru multe dintre
    noi!

  18. Ioana, esti frumoasa asa, cu burtica mare. Ai incredere in Doamne Doamne ca totul va fi bine. Si eu am avut probleme cu prima sarcina, cu sangerari, dar am respectat sfatul medicului si acum am un flacau zdravan si frumos de 1 an si 8 luni. Acum am parte de o alta provocare, la dublu, pentru ca asteptam gemeni (tot in august vor veni) si deja mi-e greu cu cel mic, dar am incredere ca totul va fi bine. Noi am implicat bona in tot ce inseamna efort fizic, inclusiv ridicat de „dulapior” si in parc si acasa, dar tot sunt momente in care nu am la cine sa apelez si trebuie s-o fac eu. E greu, dar chiar si asa, imi place la nebunie sa fiu insarcinata si ma gandesc cu putina tristete ca asta va fi, probabil, ultima sarcina. Si eu tot la Regina Maria nasc, dupa tine sper, daca nu se grabesc piticii sa vina pe lume mai devreme. Sarcina usoara, Printesa si sa auzim numai de bine.

    • Vaaaai, asta da provocare! Sa fiti sanatosi, sarcina usoara si nastere la termen sau at mai aproape!

    • Multumesc mult. O sa fie greu la inceput dar nu ma gandesc decat la veselia care ne va umple casa peste cativa ani. Vad ca sunt foarte multe viitoare mamici care nasc in iulie-august. Ce fain ar fi sa ne intalnim toate la post-operator, la RM

    • Facem o petrecere in camasi de alaptat, ohooo, o sa ne distram! Si sotii or sa ne aduca ceafa de porc de contrabanda! 😀

  19. Treaba cu placenta am avut-o si eu, a descoperit-o doctorita la eco si m-a intrebat contrariata daca ma doare burta si am avut singerari, eu am spus ca nu, ea zis ca e ciudat dar e bine. Stai linistita ca o sa fie bine.

  20. Multa sanatate mami si sarcina usoara in continuare. Si eu sunt acum la a doua sarcina,iar DPN-ul il am tot in august. Ma rog si eu ca la a doua sa nasc natural,caci la prima am nascut prin cezariana. Cu ajutorul lui Doamne-Doamne in august o sa ne tinem in brate fetitele si pepenasii :). De greturi am scapat de cateva saptamani,dar din cand in cand inca „imi mai vars ficatii dimineata”. Pe mine nu m-ar deranja sa scrii despre burtica in continuare deoarece citesc cu mare drag ceea ce scrii si uite asa ma mai incurajez si eu :*.

  21. Cred ca partea cea mai grea a sarcinii mele a fost greata, nu picioarele umflate de la final, nu durerile de spate, nu insomniile, greata. Pe mine m-a parasit dupa vreo trei luni, nu stiu ce faceam daca ma insotea pana la sfarsit, a fost teribil de greu si asa.
    Iti inteleg temerile, de fapt, cred ca toti prietenii blogului tau le inteleg, stiind prin ce ai trecut. Iti doresc o sarcina usoara si fara probleme!

  22. Multă sănătate ţie şi puiuţilor! Sper că o să fie înţelegători cu tine şi nu o să-ţi dea prea multe bătăi de cap şi stări de greaţă!
    Sarcină uşoară!

  23. Ma bucur ca ai scris despre sarcina ta, Printeso. Si eu sunt insarcinata in 20 de saptamani si voi naste la maternitatea Eva din Brasov, despre care am auzit numai lucruri bune. Din pacate, voi naste prin cezariana, datorita unor probleme medicale,desi eu visam la o nastere naturala, in apa. Voi avea o fetita. (Mariuca noastra draga, cum o alintam noi)
    Pana acum nu am avut probleme cu sarcina, slava Domnului. Am avut si eu stari de greata, dar care nu au culminat cu „rasteala la obiectele sanitare” de care vorbeai tu. Era mai neplacut pentru ca greata ma tinea jumatate de zi, dar apoi ma simteam mai bine. La inceput oboseam foarte usor, la cel mai mic efort, dar acum mi-am revenit. Pot manca orice si ma bucur ca imi plac verdeturile si cruditatile de sezon acum, mai mult decat de obicei. In greutate am luat doar 2,2 kg pana acum si ma bucur, dar stiu ca in ultimul trimestru voi recupera cu varf si indesat. 🙂
    Este primul nostru copil si il asteptam cu drag.

    Mai scrie-ne despre sarcina ta. Sunt informatii importante , mai ales pentru noi, mamicile aflate la primul bebe.

    Sarcina usoara in continuare, multa rabdare cu Sofia, si multa fericire iti doresc!

  24. Ah, ce frumos! Pentru mine perioada sarcinii a fost perfecta, ma simteam asa bine in pielea mea, feminina, frumoasa, toata lumea imi zicea ca stralucesc de fericire, a fost un vis…

    Se spune ca greturile din sarcina vin atunci cand mama este plina de temeri si indoieli legate de viitor, nu stiu daca e adevarat dar singurul meu sfat este sa nu te ingrijorezi, sa lasi deoparte fricile si sa imbratisezi momentul prezent. E tot ce conteaza, restul lucrurilor se vor aseza de la sine… Asta ti-o spune cineva care se lupta de cand se stie cu tot felul de frici, mai mari sau mai mici.

    Iti doresc sa te bucuri de sarcina ta si sa decurga totul cum ti-ai imaginat!

    • Greturile vin de la valul mare de hormoni (mostly progesteron), care sint interpretate de organism (de unele, nu de toate) drept o tentativa de otravire.
      La prima sarcina (cea care a mers cel mai prost) jur ca n-am avut nici o grija din lume, nici nu stiam pe vremea aia ca o femeie sanatoasa pierde sarcini, si mi-a fost cumplit de rau. Deci na, e treaba de noroc si cam atit. 🙂 eu n-am avut, dar e ok, ca am avut cu alte lucruri, nu ma pling. 🙂

    • Mie mi-a spus medicul ca e semn bun pentru bebe daca am greturi violente. Din fericire am scapat de ele dupa luna a patra, dar chiar n-am avut probleme pana acum si sper sa fie ok pana la sfarsit. Asa ca pentru mine a fost un semn bun.

    • Grețurile vin de la un hormon care se cheamă coriogonadotropina umană( prescurtat HCG), ăla care se identifica si in urina in testele de sarcina. Nivelul lui creste in primul trimestru pana atinge un vârf iar spre trimestrul 2 scade pana la o anumită valoare la care si rămâne pana la sfârșitul sarcinii. Unele femei reactioneaza doar la valorile lui mari ( grețurile de inceput de sarcina), altele chiar si la valori mai mici( Greața pana la final).

    • Si medicina moderna recunoaste ca psihicul are un rol covarsitor si e responsabil pentru reactiile corpului. Sunt fapte dovedite stiintific: cei care sunt mai optimisti raspund mai bine la tratamentul pt afectiunile oncologice, sau cei care au o relatie buna cu Divinitatea,toate astea potenteaza efectul medicamentelor. Cei care trateaza numai efectele fizice (medicina clasica) au efecte mai slabe decat cei care trateaza la nivel holistic.
      Pentru mai multe informatii poate sunt si cartile lui Lazarev, despre cauzele subtile ale afectiunilor si bolilor.

  25. Draga Printeso, multumesc foarte mult pentru informatii. Eu vreau sa continui cu rapoartele pentru ca am impresia ca inteleg mai bine prin ce trece o femeie insarcinata. Ma chinui, natural, de ceva vreme sa raman insarcinata, si nu mai sunt nici la prima tinerete, gandurile se acumuleaza si fac scandal de multe ori in capul meu…. Citesc cu sfintenie ce scrii, mi se umezesc ochii si iau curajul de coarne. Asa ca DA, vreau sa continui cu rapoartele

    • Ei, sa stii ca poa sa fie si mai placut decit e la mine. Dar daca si eu pot spune, cu capul din buda, ca e frumos, cred ca o sa te simti si mai motivata! 🙂

  26. Buna, astazi a nascut o prietana draga al patrulea copil. Toti patru au fost nascuti prin cezariana. Mamica are 38 de ani si RH negativ. Daca la ea sunt bine cu totii, am incredere ca si voi veti trece cu bine si bucurie lunile care urmeaza. Succes!

    • Uaaa, patruuuu! 🙂 Felicitari, sa fie sanatosi cu totii, ce casa vesela trebuie sa aiba!

  27. BAFTA in continuare 🙂

    Arati superb. Imi amintesti de sarcina mea si parca mi-e dor de burta mea de atunci, desi ‘burta’ doarme momentan la 2 metri de mine si e atat de draguta. Io probabil ajung sa fiu apostolul cezarienelor, ca pentru mine a fost o experienta senzationala si m-am refacut foarte rapid. Tin pumnii sa poti naste asa cum iti este mai bine (si sa fie usor).

    • Hm asta cu dorul de burta eu n-o s-o pricep in veci, recunosc… 🙂
      La mine cezariana n-a fost piece of cake, e drept ca nu stiu cum e refacerea dupa naturala, dar sa fiu taiata in doua si sa nu pot ridica bebelusa in brate si sa nu pot merge la buda singura niste zile… hm, i think i can do better! 🙂
      multumesc de urari, voua petrecere faina in trei!

    • Ioana eu am tot cezariana, cu Adela Serban, e si la Regina Maria. Dar nu mi-am permis privat, am nascut cu ea la Polizu. Si totusi operatia a fost de nota 20. A doua zi ne-au adus bebelusii in salon si i-au lasat. M-am ridicat, am facut tot, mai greu in primele zile. Dp o saptamana eram ca noua. Nu stiu cum m-au operat si ce mi-au facut dar nu mi-am adunat matele de pe jos. S-o ai in vedere ca varianta de rezerva, sanatate!

    • referitor la dorul de burta, eu simt ca iau foc deja daca mai aud pe cineva care imi spune „bucura-te de perioada asta ca e cea mai faina, ca nu ai burta mare, e usor sa te deplasezi etc”, in conditiile in care mie mi-e rau de mor, vomit zilnic, si am o greata permanenta cu mine; cum naiba as putea sa ma bucur cand mi-e f rau? Da ma bucur ca o sa am bebelus, ma bucur ca nu e si mai rau, dar in momentele alea nu iti doresti decat sa dormi (cel putin eu), numai de distractie si alte bucurii nu am chef, si inca astept perioada de ” inflorire” in care o sa stralucesc si o sa pot manca ce vreau cand vreau si sanatos :))

    • ei, dont get your hopes high, poate esti norocoasa ca mine! 🙂
      in any case, o sa fie ceva mai bine, asta e sigur!

    • Sper sa fiu norocoasa ca tine in alte aspecte :D, maine fac 12 saptamani, deci ar trebui sa fie mai bine, deja de ieri am revenit si la birou (in ultima luna am lucrat numai de acasa asa rau mi-era), si greata pare ca e o tenta mai slaba, poate o sa continue asa pana lunea viitoare cand fac eco pt dublu test si dupa ce o sa am confirmarea ca e totul bine, sper ca va trece mai repede, acum sunt si un pic stresata sa vad mai repede ca e bebe bine, mai ales ca ultima eco am facut-o pe 13 februarie. deci am asteptat cumintica, dar pe ultima suta de metri sunt mai nerabdatoare 😀

    • Probabil am doru’ asta ca mi-a fost bine in sarcina, cu mici exceptii (la inceput). Din luna a patra a fost senzational, am mancat bine, am ras mult, am facut misto de cum ma plimb ca un pinguin. Si dadeam pe spate de bucurie de cate ori asta mica imi muta ficatii cu loviturile ei (din fericire nu prea tari). A fost o perioada chiar frumoasa.

      Pe junioare am luat-o in brate (stand in pat) la 12 ore de la operatie, m-am plimbat cu ea prin salon dupa alte cateva ore. Am stat fara calmante de a doua zi, a treia zi faceam patrula prin spital si urcam-coboram scarile. Colega de salon era ceva mai inceata la refacere, dar si ea a fost destul de repede OK. Odata ajunsa acasa (a patra zi), am trecut la munca serioasa cu a mica, sotu’ era prea terifiat sa o ia in brate si sa o manevreze 😀

  28. Sunt o viitoare mamica noua pe blog-ul tau dar trebuie sa spun ca you had me at ceapa 🙂

    Bafta multa cu sarcina si o primavara super!!

    • Welcome! Orice relatie care incepe cu ceapa e destinata fericirii nebanuite, asa sa stii!
      Si tie sarcina cit mai fun cu putinta!

  29. Esti superbă cu burtica.
    Si eu mi.am propus ca la a doua sarcina să nu mai iau vitaminele prenatale. Cu prima sarcina m.am îngrășat 30 kg. Imi era foame incontinuu. As fi mâncat orice, eu nefiind o mâncăciosa de fel. Asa ca personal sunt cam anti vitamine.
    Sarcina ușoară, sănătate si multa veselie in regat.

    • Da, eu am facut des analize si au iesit ok, asa ca n-am vazut motiv de suplimente la cutie. Incerc sa maninc din toate cite putin…
      Multumim de urari!

    • Te sustin! Nici eu nu am luat prenatale pana acum, prefer sa imi iau tot ce trebuie din alimentatie. Imi fac analize des si ma gandesc ca asa pot sa descopar si sa corectez carentele la timp, daca va fi cazul.

  30. pai pana la urma, fetita sau baiat? 🙂
    sa fiti sanatosi, sarcina usoara iti doresc, arati foarte bine in poze 😉

  31. mie imi place ce scrii si chiar nu mi se pare ca se transforma blogul in curs perinatal!deci iti doresc sarcina cat mai usoara si postari cat mai dese despre absolut tot ce vrei sa impartasesti cu noi :)!

  32. Esti frumoasa foc draga mea Printesa.
    Ma bucur mult pentru voi,stiu ca totul va fi in regula si la nastere.Te sfatuiesc ca seara inainte de culcare sa vizulaizezi cum vrei sa fie totul in acea zi magica din august…..si asa va fi.Sa stii ca functioneaza.
    Ai grija de voi si de familie.

  33. Eu abia astept povesti adorabile cum numai tu stii sa scrii, despre Sof cea mare, inteleapta si iubitoare si bebe-strumf-cel-mic coplesit de dovezile de iubire ale surioarei..priceless, trust me!!

  35. Sarcina usoara in continuare! Esti tare curajoasa daca te gandesti la nasterea naturala dupa cezariana, sper sa iasa totul asa cum iti doresti. Sanatate multa pentru tine si bebe!

  36. Este prima data cand scriu, desi te citesc inca de la inceput. Ma bucur pt tine si pt minunata ta familie.
    Si eu am doua fetite: cea mare Sophia si cea mica Sara. Pe Sophia am nascut-o prin cezariana (era cu capul sus si avea si cordonul in jurul gatului). La 7 luni dupa am ramas insarcinata cu Sara si am nascut-o natural. Diferenta intre sarcini a fost de 1 an si 5 luni. Vreau sa va spun ca da, se poate naste natural dupa cezariana dar trebuie sa vrei. Eu mi-am dorit ff mult si am reusit, cei drept in Germania pt ca la noi nici nu se uita la tine cand aduci vorba de nastere naturala dupa cezariana. Nasterea a fost grea dar a meritat pt ca e cea mai buna cale de a aduce un copil pe lume.
    Asa ca fetelor, sa nu va fie teama, doar indrazniti sa va cereti dreptul de a alege ce considerati ca este cel mai bine pt voi.
    Sarcina usoara in continuare Ioana si toate cele bune pt toti cei dragi ai tai.

  37. Eu am ales sa nasc la spital, desi am posibilitatea sa nasc acasa, in cada mea sau in patul meu. In Anglia totul e posibil. Insa fiind prima sarcina, mi-e frica sa risc sa nasc acasa, desi m-au asigurat ca in caz de urgenta, in 15 min sunt la spital pregatita pentru orice.
    Am 18 saptamani, deci o sa nastem la distanta apropiata.
    Ceea ce scrii aici, despre Sofia sau despre noua sarcina, ma ajuta mult, mai ales psihic. ma linisteste cumva, imi da o stare de bine. Nu mai simt frica de ce va urma. Asa ca, scrie in continuare experientele tale.

  38. Imi esti draga de nu mai pot, cam ca o inghetata de fistic vara 🙂
    Tu, Printeso, care pari foarte intreaga/sanatoasa la cap, nu te mai ingrijora de ce va fi, pur si simplu simte clipa de acum, cu greata sau fara, mai stoarce o lamaie sa il pacalesti pe pici si scrie-i o pagina sa ii povestesti despre el 🙂 sunt foarte sigura ca totul va fi bine si frumos in regatul tau si iti tin pumnii sa ti se intample doar minunatii demne de povestit peste ani 🙂

  39. Cand eram insarcinata cu primul copil, aveam o prietena buna insarcinata cu al doilea. Si ma miram ce relaxata este. Eu incepusem sa cumpar sau sa primesc cele trebuincioase de prin luna a patra (pe final de sarcina casa noastra era deja depozit cu tot ce credeam ca e nevoie pentru primul an, evident 50% lucruri pe care nu le-am folosit veci). Ea cu o saptamana inainte sa nasca cauta prin saci cu haine de la primul copil niste body-uri care sa nu fie roz 🙂 Eu de cum am trecut in luna a noua, mi-am pregatit geanta pentru maternitate. Ea si-a aruncat cateva lucruri in geanta inainte de a pleca la spital. Eh, si a venit a doua sarcina si la mine… Norocul nostru ca primisem niste body-uri cadou, ca era cald afara si ca avem un tati priceput la cumparaturi… Contractiile m-au prins in metrou intr-o zi in care circulatia era total data peste cap, geanta de maternitate nu era pregatita, copilului ii era foame si somn, tati era la job la 40 de km distanta… Si cu toate astea am fost relaxata :)) N-a urmat o perioada usoara, ne-am confruntat cu gelozia copilului care a vazut ca brusc nu mai este doar el in centrul atentiei, dar mai ales cu noi insine, pentru ca a trebuit sa intelegem ca un copil de doi ani si jumatate nu devine peste noapte mai mare doar pentru ca s-a nascut fratele mai mic. Sarcina usoara si o acomodare cat mai lina la viata in patru!

  40. Fii optimista, totul va fi bine! Ai grija de tine, nu incerca sa faci mai mult decat poti, fizic. Solicit-o pe doamna care are grija de fetita sa te ajute. Nu trebuie sa te simti vinovata absolut deloc, daca ceri ajutorul si daca nu o poti ridica pe Sofia in brate. Nu inseamna ca o iubesti mai putin.
    Despre nastere/cezariana nu stiu ce sa zic (nu a fost cazul la mine). Sunt femei care au avut si 3 operatii, pentru ca nu au putut naste natural. Acum sunt ok. Am mai auzit ca vitaminele prenatale administrate, fac nasterea naturala mai grea pentru mama, nu stiu daca este adevarat. Conteaza foarte mult recomandarea medicului, pe fiecare caz in parte.
    Daca nu vei naste natural, nu inseamna ca esti mai putin mama, sau femeie. Nu te stresa inutil (sfat valabil, in general, si pentru mine..)! Oricum ar fi, natural sau operatie, important este ca tu si bebelusul sa fiti bine. Si veti fi bine! O multime de oameni va iubesc!

  41. Hihihi, ştii ce se spune despre forma şi aspectul burticii, cum că ar da semne despre sexul bebeluşului, nu? 😀

    La Sof s-a aplicat, să ştii. Să vedem acum.

    Cert este că, indiferent ce şi cum ar fi, va fi bine, iar familia voastră se va întregi cu încă un membru la fel de special ca voi toţi.

    Multă sănătate şi forţă spirituală!

  43. Esti o graviduta foarte frumoasa! 🙂
    si eu imi doresc un bebe dar parca ma speriu cand ma gandesc ce ma asteapta, dar poate e doar un gand si in realitate o sa fie foarte bine 🙂
    Citesc cu mare interes tot ce scri si informatiile despre sarcina sunt foarte folositoare 🙂
    Sanatate maxima si sarcina usoara! 🙂

  45. Esti foarte frumoasa,sanatate si mult noroc!pup-o pe buburuza,dar las-o mai moale,ca un antrenament ptr dupa!sa vezi atunci rupere de inimi in doua!adik intre care sa te imparti mai intai,ala ca urla,sau ala ca vomita?pe mine m-a vindecat de dragostea obsesionala ptr primul si m-a invatat dragostea imensa,dar sanatoasa,ptr ambii.

  46. Si eu voiam sa te intreb de ce ai spus ca ai luat vitaminele prenatale decat cateva zile dar am avut rabdare sa citesc toate comm, poate te intrebase cineva si sa nu mai insist si eu pe subiect. Eu am luat cu sfințenie pastilele, ma gandeam ca o sa imi cada dintii sau ceva de genul ăsta:) . Oricum, toate resursele corpului se duc la bebe mai intai, sa ii asigure necesarul de substante nutritive, restul e pentru mama.
    Si eu am avut greturi si „m-am rastit” la obiectele sanitare din baie -vorba ta care m-a amuzat ,din primele saptamani de la conceptie si pana la patru luni, dar au fost severe, nu mai suportam niciun miros de orice natura, eram ingrozita de toate simptomele pe care le aveam . Nu a fost grozav primul trimestru dar am sperat mereu la mai bine, si nu mai spun cat de speriata eram , daca nu o sa mearga bine, imi era teama sa spun cu voce tare ce ganduri nefericite imi treceau prin minte. Dar, totul a fost foarte bine si acum am o fetita dulce de 3luni jumate careia ii citesc regulat postarile tale:) . Fii curajoasa in continuare si chiar si asa cum e sarcina, bucura-te de ea!
    Sper sincer sa iti gasesti timp sa mai postezi si dupa ce vei naste micul domn sau o delfina mica 🙂

  47. Iar eu o sa citesc sa vad ce faci si cum iti merge tie si noului membru al familiei. Simt ca o sa ai un bebe sanatos.
    Imi pare rau de prima experienta. Abia acum am citit despre ea.
    Stie ea , Viata cum sa ne tranteasca cate/o taietura cand doreste, sub orice forma….

  48. Aoleu, ce nasol a fost la a doua sarcina :D! Nu din alte motive, ci pentru ca deja aveam un copil care avea nevoie de mine treaza :-)). As fi dooormit si, cand n-as fi dormit, as fi stat. Cel mai mult, oh boy, uram sa gatesc! Noroc cu mama, care i-a gatit o gramada baiatului si l-a mai si tinut la ea. Dar nu-mi amintesc sa fi avut vreo problema sa-l ridic in brate, el adormea cam in fiecare seara peste mine :-)).
    Mi-amintesc de data aproximativa de 25 septembrie, cu 3 saptamani inainte de a naste, mi-am petrecut sambata facand curat in dulapurile din bucatarie (8m lungime de dulapuri :-))), urcand si coborand scarita, sau facand genuflexiuni. Seara, am mers la o nunta, unde am dansat si m-am incapatanat sa stau sa mananc si tort (pentru mine, o nunta n-are sens fara tort :D). Urmatoarea zi am stat pe canapea. Nu ma durea nimic, nu simteam nimic, dar, pur si simplu, nu ma puteam ridica in pozitie verticala :-))). E una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele din sarcina, eram atat de amuzata simtindu-ma, literalmente, ca o balena esuata pe canapea.

  49. Felicitari si sarcina usoara in continuare! Am si eu doua fetite, la distanta de 2 ani si 4 luni. Este foarte solicitant noul rol (mama de doi copii), insa bucuria e nemarginita.
    Apropo de perle spuse de copii, noi ii povestisem fetitei celei mari ca o sa aiba o surioara, vorbea cu burtica, o imbratisa… pana in ziua cand ne-am intors de la maternitate. Am chemat-o cu mine sa i-o prezint pe surioara, care se trezise de foame. Iar eu, in „inconstienta” mea, am dat sa o alaptez. Moment in care fetita cea mare s-a pus pe un plans isteric, de nu reuseam sa o mai linistesc. In final, mi-a spus ca plange pentru ca „E. (bebelusa) o papa pe mami”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare