Cât munceam 8-10 ore pe zi la patron în companie, am huzurit! Somn în fiecare noapte, odihnă în weekend, relaxare câteva ore în fiecare seară, mâncarea mâncare, vacanța vacanță. Nu stăteam degeaba, sigur, că doară muncesc de la 19 ani (nu pun primul job, ăla de la 15 ani, când vindeam baloane copiilor din cartier), dar față de noul job, ăsta de-mi scoate peri albi de aproape șapte ani și-n care am șefi necruțători niște mogâldețe adorabile care seamănă cu mine, serviciul clasic, ăla de te duci la birou și la final de lună iei salariu, e floare de primăvară la ureche.
O vreme am avut un singur patron. Pe fie-mea. Pentru ea am muncit zi și noapte fără pauză. Salariul venea cu țârâita: azi un zîmbet, mâine o privire galeșă, acum, de când am vechime, am fost promovată și e ceva mai bine, primesc o mulțime de Te iubesc-uri, desene cu inimioare și declarații siropoase despre cum sunt cea mai grozavă mamă. Încă mai aștept măcar o zi de concediu și niște bonuri de masă, să vedem, poate în zece ani pot îndrăzni să le cer și pe astea…
Apoi a apărut și fie-miu, pentru că am simțit eu că mai am resurse care n-ar trebui să se irosească. Că mai am spirit organizatoric, timp și abilități de project management pentru încă un patron. Așa că acum am doi șefi: Boss și Boss Jr., care doar pentru că s-a născut mai tîrziu nu înseamnă că e mai puțin șăf, ba dimpotrivă.
Ăștia doi patroni ai mei se poartă de parcă nu au aflat încă unul de existența celuilalt și amândoi mă muncesc de parcă m-au câștigat integral la belciuge. Să vă explic cum era când erau mici, au fost zile de foc pentru mine, adică pardon, ani. Ani de foc.
Rareori, dormeam și eu, pe ideea că muncește omul cât muncește, dar pauză de somn tot tre să-și ia măcar din când în când, ca să nu-i fie afectată productivitatea. Primesc fax auditiv de la Boss: Maaaami! Maaaami! Adică: Sclava mea principală (are și un sclav secundar, pe tată-su, care e chemat mai rar și doar când sclava principală nu e de găsit sau a leșinat de oboseală într-un colț), treci imediat aici și dă-mi suzeta care e la un cm de mâna mea, dar vai eu nu am chef acum la miez de noapte să întind mâna. Și mai rapid, ce te miști așa de parcă acu’ te-ai trezit din somn!
– Yes, boss, zic rapid și mă execut, neapărat cu zîmbet, că așa e în fișa postului!
Apoi mă cheamă scurt Boss Jr, că i s-a făcut (iar) foame. Se uită la mine cu privirea aia de:
– Ai mai făcut și tu ceva lapte gras cât ai dormit acolo ca o leneșă? Că am poftă! Și mai rapid, hai că mai sunt alte cinci mii de sclave la ușă care sigur mi-ar pupa mâna să primească așa job ca al tău!
Nu apuc să rezolv brieful cu alăptatul că Boss îmi trimite un memo prin tată-său. Cică să mă duc s-o schimb de caca, că îi miroase urât.
Îmi cer scuze de la Boss jr., îl pun în landou, el mă amenință cu 5% penalizare la salariu, alerg la șefa, care mă apostrofează că iar nu i-am aliniat dunga de la ciorapi cu degetul mic.
– Mă iertați, eram obosită.
– Ai avertisment, ai grijă. Colegu’ e mai atent, te rog să nu se mai repete.
Mă spăl pe mâini și scot punga cu bomba atomică pe terasă. Primesc SMS din landou: Vino să mă plimbi între 3 și 60 de minute, căci doresc a fi adormit.
O poftesc pe Boss la masa de desen și mă reped să execut sarcina lui Boss Jr. Plimb, legăn, cânt în pas mărunt. Mă apostrofează printr-un mormăit: Mai vioi, hai, ce-i cu moaca asta de zici că n-ai dormit azi noapte?
Boss mă anuntă cu un țipăt că nu mi-am îndeplinit deloc taskul de a o distra. Mă amenință cu calificativ prost la evaluare.
Juniorul adoarme, nu înainte de a-mi sublinia printr-un email mental că dacă îndrăznesc să-l las din brațe îmi desface contractul de muncă direct cu litera i. Cu el în brațe pornesc să strâng niște haine și să-i citesc o poveste șefului mare, care tocmai m-a băgat în ședință pe motiv că sunt absentă și par demotivată. Oare mai am vreun alt șef? Merg pe la interviuri? Și alte haine mai acătării decât pijamalele astea lălâi cu miros de morcov fiert n-am și eu? Păi cine-a mai pomenit să te prezinți la patron așa neglijent?
– Iertare, boss, la noapte promit să nici nu mai încerc să dorm, o să stau trează la marginea patului cu o suzetă de rezervă pregătită.
– E bine, accept. Acum distrează-mă, haide, dansează, cântă, și nu uita să faci și ceva de mâncare că poate o să-mi fie foame mai târziu și mai strânge și din jucării că am avut chef să le arunc așa pe jos și vezi că am vărsat niște apă la tine pe saltea să văd cât de tare o să te enervezi la noapte când o să vrei să te întinzi. Și mai cu entuziasm, că doar nu te plătesc degeaba cu zâmbetele astea adorabile! Ce, crezi că e ușor să zâmbești? Viața e grea, colega…
De concediu nu poate fi vorba, nici măcar de-o juma de zi liberă pe caz de boală nu e loc. Demisia nu se aprobă.
Vestea bună e că pe măsură ce anii trec, dacă reziști și nu arunci șefii pe geam, programul devine ceva mai lejer. Ei se duc în treaba lor pe la grădiniță sau școală și tu te poți întoarce la serviciu, să te relaxezi și să te sclavagească alți șefi, clienți și colegi, dar măcar acolo te duci îmbrăcat cu haine de om, nu de peșteră, ai motiv, să te dai cu parfum, mai schimbi o vorbă cu un adult…
Vestea și mai bună e că ne umplem de skilluri și calități în anii aceștia de muncă grea la patroni cu vârste mici. Ei, și să vezi apoi ce-or să se bată pe noi șefii ăia plini de bani și de beneficii!
Si totul din cauza suzetei, ‘tu-i…. ! :))) Da’ oricum avem n-spe feluri de sefi de cand ne ivim pe lume. Numai ca pe unii ii poti trimite de unde-au venit, in timp ce pe altii nu ti-i alegi, si ramai cu ei pan’ te duci pe lumea ailalta, si-i iubesti asa cum i-a facut mama lor.
Ahmmm…ataciment parienting much, Slave? Cu S mare, ofcors! 😀 Sa glumim si-un cantecel vesel sa pooorniiim! 🙂 Cunosc senzatia da’ doar cu unu’ si doar de 7 virgula jumate de ani in continuu 🙂 as in non stop!
=)) Delicios. Rezistă pe baricade, mult nu mai e până când boşii vor merge împreună în teambuilding şi-ai să te poţi relaxa un pic alături de sclavul secundar 😀
sau poate fac si un brainstorming impreuna… azi ce mai punem la cale?!?
Frumos si solicitant job!Am vazut un filmulet pe FB despre job-ul de mama,poate l-ai vazut si tu: http://www.youtube.com/watch?v=HB3xM93rXbY
Toate mamele fac asta,fara sa isi dea poate seama de cat de multe sunt capabile!Ceea ce admir la tine este faptul ca iti faci „job-ul” cu zambetul pe buze si transformi momentele mai grele in joaca,in experienta.Cel putin asta lasi sa vedem, noi cititorii. Si ma mir cum de SAFII tai te mai lasa sa moderezi atatea comentarii, asa ca nu ma mai lungesc, fugi la treaba:)
Ohhh
…
Poate asa o sa inteleaga si altii ce se intampla de fapt 🙂
Ca vin astia de pe blog… care se considera asa, niste sefi mai mici, sa le spunem … sefi de departament…
„Alo, printesa, dar azi de ce nu ai scris?”
„Ia fa si tu acolo un rezumat care sa contina info din toate cartile pe care le-ai citit despre alaptare… dar repede ca ma plictisesc”
„Hmmm… dar de ce nu ai scris azi exact ce aveam eu chef sa citesc?”
samd…
nici plictiseala nu are loc in fisa postului…
esti grozava.noroc de tine ca ne inveselesti dim.eu in afara de 2 copilasi dragalasi mai am si un catel.sa ma fi vazut sambata cu fii-mea in sling,fii-miu de mana si potaia in lesa plimbandu i la 0 gr pe soare sa isi portia de vit.d.si s a luat un caine dupa noi,se indragostise la prima vedere de patrupeda mea.si asta nevricoasa si timida se invartea dupa noi.sa mai zic ca ne curgeau si mucii?dar eram fericita si mandra de mine ca pot sa ma desc cu toti
Numai mie imi vine sa rad si sa plang in acelasi timp? 🙂 Cine stie..stie cum e 🙂
p.s.vii cumva la conferinta cristelei georgescu de pe 29 nov?
Nope. 🙂
doua servicii, multe beneficii – pensia plina de nepotei 🙂
Am un singur boss de 6 luni,dar cunosc situatia :))) Si totusi tot ma bate gandul al inca unul,dar mai asteptam … 🙂 Pupici
Daca nu ți-a ajuns salariul ( iubirea) de la un singur patron:))
Multumesc.am ras cu lacrimi.
Io zic ca mai ai loc de unul! Hai, curaj, mai dureaza doar vreo 16 – 18 ani! :))
Ce m-am distrat cititind postarea asta. Absolut geniala :))))
Ar trebui totusi sa stii ca bagi frica in noi, cele de nu avem copii si o sa ne gandim de mai multe ori acum inainte de a face totusi unul 😀
Sa stii ca uneori ma gandesc si eu daca mi-as putea indeplini „task-urile” de mamica cu atat succes :P:P
am ras si rad inca…
eu am doar un singur Boss, de fapt o boassa…:)
Muulta rabdare Printeso!
Va fi bine!!!
Chiar, Boss vrea ca schimbatul de caca sa-l faca mama exclusiv sau tata nu doreste sa faca schimbatul de caca? 😀
Nici ai mei nu cred că au aflat (în totalitate) unul de existența celuilalt. Și bagă deadline-uri din ce în ce mai serioase :). Dar noi nu le depășim că poate-poate luna viitoare ne promovează și primim un salariu pânâ la infinit de mare.
La noi – Boss 4 ani, Boss JR 5 luni si jumatate. Cu mici diferente, cam acesta este tabloul 🙂 Succes!
In loc de vorbe, mai bine luai o pauza, ca tot esti full time mom & online, si puneai o cantare a a la Gheorghe Dinica „pentru cine am muncit toata viata mea” etc:).
Am murit de ras! Momentan eu am doar un Boss, mi-e cam frica sa imi iau al doilea job la Boss Jr ca ma tem ca nu o sa am resursele necesare…pana una alta trebuie sa recunosti ca sunt cei mai tari sefi, ever! :))
Am ras singura… Noroc ca nu m-a vazut nimeni, ca ziceau ca nu-s normala la cap. 🙂
Nu pomenesti nimic de sotul tau…nu intreaba niciodata iubita, unde imi sunt sosetele? desi sunt de zecee ani in acelasi sertar. unde mi-e pijamaua? desi el stie unde s-a dezbracat dimineata poate a lasat-o pe pat sau poate a lasat-o in baie???!!! Nu? Nu intreaba niciodata? Fericita de tine!:))) Eu am doi baieti si un sot deci trei:))) si cand mi se pare ca exagereza cu vreau asta, adu-mi cealalta te rog!!!!( stiu ei cum Sa ceara) ma gandesc la mami care si acum cu dureri de toate cele si osteoporoza imi aduce orice cand sunt in Ro. A facut-o toata viata si mi s-a parut firesc.rusinica! Si cang ma mai plang mamei la telefon zi ce sa tac ca sunt mama. Asadar mamicilor distractie placuta in continuare cu bosii vostri!!! Eu le zic pasa. oricum se potriveste oarecum, tatal Lord e de origine turca:)
Chiar,cu sotul sunt trei :)) Mie cred ca imi vor fi suficienti doi.
Pentru tine cand mai ai timp,ce faci in acel extrem de scurt timp pe care il ai „pentru tine”?
Mama, Ioano, cred ca ai avut o shitty day ca parca nu esti tu 🙂 Spirala e gata, deschide larg bratele, toata energia pozitiva e pe drum.
Moooooooaaaaama, cat am putut sa rad la faza cu plimbatul între 3 si 60 de minute! Exact la acest „capitol” suntem si noi si Vladimir cam tot in acest „scurt” interval de timp adoarme :((((
Genial! Ador felul tau de a face haz de necaz! 🙂
no,not funny.arata a tabloul unei femei abuzate.adica d c nu ii explici lui boss unde sa caute suzeta noaptea cand o pierde daca o vrea cu adevarat?schimba tata caca etc etc
Iubite sclave ,la varianta cu 2 bossy gemeni e si mai ” relaxanta” situatia!!! Pana la 4 ani juma am uitat ce inseamna sa dormi o noapte intreaga. Distractie placuta si atentie ce va doriti viitoare mamici!
Funny descrierea ! Eu sunt angajata la 3 sefi de 13 ani,9 ani si 4 luni.He-hee…N-am cuvinte sa descriu.Am cam uitat cum e linistea. :)))
ah…ce visez la prima mea noapte de concediu… Nu am mai dormit o noapte cum trebuie + trezit la o ora decenta (10 daca se poate 😀 ) de… fix un an, 10 luni si 9 zile. 🙂 Eh, but who’s counting them? 🙂
Dacă angajatul își păstrează simțul umorului, înseamnă că nu muncește destul :)))) O să râd toată ziua cu gândul la ce ai scris. Mulțumesc!
Las’ ca poate la pensie a fi mai bine, ti-or da Bossii remuneratie direct proportionala si cu siguranta si sporuri la greu :)))
poate nu ar strica sa ii explici Sofiei diferenta dintre un sef si un lider….uneori prinde bine!
phew… ce noroc pe capul meu ca fi-mea a inceput deja trainingul la olita si n-a acceptat suzeta in viata ei. inseamna ca o sa imi fie mult mai usor (oare?!?) cand se va naste bebe doi in luna mai…
Wow. M-ai inveselit; cu tine in metrou zboara, zboara timpul. Multumesc!!!