Că nu-s adepta medicamentelor date aiurea și la tot pasul, am mai spus. Că sînt adepta discuțiilor cu medicul (și nu cu internetul) cînd copilul e bolnav am repetat de mă dor degetele aici la tastatură. Cum gestionăm noi febra am povestit aici. Despre aerosoli și muci îmi propun să vă scriu cît de curînd, că tot e sezon. Azi însă vreau să vă povestesc un episod mai dureros (și scurt, din fericire), pe care l-am depășit cu ajutor la sticluță (Nurofen pentru copii, mai precis).
Avea Sofia doi ani și alerga prin casă ca un ieduț pe amfetamină (și acum face asta, dar între timp a căpătat experiență și s-a prins cum trebuie să cadă ca să nu-și mai accidenteze părțile tari, se duce frumușel pe fund ca un schior profesionist). La un moment dat, se împiedică de niște aer și cade cu bărbia direct pe gresie (n-a dat drumul broscuței și ursului de pluș, că prea erau prețioase). Evident, plînge pînă se face neagră. O iau în brațe, o plimb, apoi după ce trece isteria încep să evaluez pagubele. Unde te doare, cît de tare, uite aici, mă doare tare, aaaa încă o repriză de plîns, mbon. Pipăi bărbia, nu găsesc nimic. Zero sînge pe interior și exterior. Nu și-a mușcat limba, nu i-au zburat dinții. Dar o doare, plînge și se vaită. Ceva e!
Trec două ore. Se mai smiorcăie. Refuză apa și mîncarea. E nervoasă. Nu vrea să mai deschidă gura. Nici pentru a vorbi, ceea ce pentru ea e extrem de neobișnuit. Te mai doare? Daaaa și dă-i cu plîns. Am pus-o la somn. S-a trezit urlînd. Pediatra ei nu răspunde, așa că dau telefon la urgențe la pediatrie, explic.
– Doamnă, ori mergeți cu ea la o radiografie de urgență, ori încercați cu o doză de Nurofen. E grav dacă nici apă nu bea.
Știam și eu că-i grav. Radiografie… nu eram convinsă că-i cazul. Așa că am încercat Nurofenul, 2 ml. I-a acceptat greu, refuza să deschidă gura, dar pînă la urmă ne-am jucat puțin de-a doctorul și a mers. Partea bună a fost că nurofenul pentru copii e dulceag și i-a făcut sete, așa că imediat după a băut multă apă. Partea și mai bună a fost că după 10 minute s-a simțit mult mai bine. Știu asta precis pentru că a cerut mămăligă cu brînză și a mîncat-o cu hăpăituri pe toată. Nu a mai pomenit de bubă nici în ziua cu pricina și nici mai tîrziu, deci pot spune c-am depășit cu bine un moment dificil într-o manieră destul de elegantă.
Atît am avut de spus astăzi. Dacă mai aveți și voi povești despre soluții salvatoare simple în caz de situații similare, să ne spuneți și nouă, să fim pregătiți. Am în trusă gel de arnică, betadină, plasturi, dar uite că atunci, soluția a fost asta și nu mi-ar fi trecut prin cap dacă nu sunam la urgențe.
Sursa foto: kid in pain, via Shutterstock
E, aici este marea mea problema. Totul este minunat, nu îmi mai încap in piele de fericire când vad cum ghemotocul meu de un anisor zburda prin casa. Simultan cu bucuria asta imensa am sufletul strâns si chinuit de teama loviturilor. S-a lovit de câteva ori usor si a plâns de mama focului. Si noaptea visez ca se loveste si simt cum o ia inima la trap. Sunt om in toata firea, am trecut printr-o multitudine greutati dar iată ca acestei situații nu-i pot dace fata. Îmi tot vine sa îl tin de manuta ca sa nu cada dar ma abtin. Si acum vin si va rog sa îmi „desenati” ca la prosti cum sa îmi bag mintile in cap.
Copiii mei se plang, uneori ca ii doare capul sau burtica…cateodata…nu sunt apatici, doar ca n-au chef sa faca ceva anume. si cand stiu ca e doar un moft de-a lor pt a evita ceva, le dau o canita cu apa si totul trece de la sine….daca durerile continua, investigam situatia. faza cu apa functioneaza in 99% din cazuri.
La noi plasturele rezolva orice. Maria are 6 ani si 85% dintre probleme le rezolvam cu placebo. Julituri, vânătăi, ciupituri de insecte, chiar si năsucul plin cu mucușori. Daca punem un plasture trece. A fost haioasa când a cerut la farmacie un plasture pt dințișori ca ale noastre nu se lipeau de gingii.
Nurofen este si prietenului mami. Doar ca avem grija ca fetița sa nu conștientizeze administrarea de medicamente.
Si noi am avut 2 episoade mai grave, care au necesitat sutura, si Nurofenul a fost si la noi prezent in tratament.Si betadina.Pana iarna trecuta nici nu am stiut unde e UPU Pediatrie Cluj. Acum ne cunosc ca pe niste „cai breji”,cei de la chirurgie pediatrica. O data am ajuns la ei cu pielea de pe frunte pleznita, ca ne-a stat un sertar in cale si, o data, cu buza de jos sparta, ca nu a stat cuminte la incalecat o banca din parc :D. Si avem doar 2ani si 11luni, o sa mai urmeze episoade de genul, ca si noi facem parte din categoria iedutilor zburdalnici. Ne-am facut ceva prieteni pe la UPU….
Tot asa si al meu cel mic, zburdă prin casă ca un ied. Inca n-a invatat sa cada, a fost si cu buza sparta, si cu gingii sangerande. De obicei trece cu un cub de gheata.
Acum vreo 2 ani, intr-o seara s-a înfipt cu capul în calorifer. Nu a crapat capul, dar tot a avut o zgarietura si o umflatura, asa ca am fugit la spital. Cum neurolog de copii pentru urgente mai are doar Bagdasar-Arseni ne-am trezit parcurang Bucurestiul seara de la un cap la altul, de la un spital la altul. Era ora lui de somn, era in masina, locul favorit de somn, asa ca am ajuns cu un copil molesit, motiv de panica in caz de lovitura la cap. Din fericire totul a fost ok, am scapat cu o radiografie si nurofen trei zile.
Asta e ca aia….vb bunicii….maica s-a speriat de la cazatura da-i apa sa bea. Noi cand nu bem apa….e foarte simplu , daca ii dau 2 pahare sa plimbe apa din unu in altu pana la urma apa o bea, are 2 ani. Daca e racit copilul si are muci nu poate respira , e vara cald, se inneaca cu mucii cand tuseste il pui la aerul rece conditionat…ajuta la plamanii se contracta ….
Hahaha, eu am niste poze de cand aveam cam tot aceeasi varsta, si am sarit de pe spatarul fotoliului direct cu barbia pe covor „persan” de Cisnadie al bunicii, care mi-a raschetat pielea de pe barbie si tine-te plans:)) Am avut buba aia multa vreme, cam din decembrie pana prin martie, ca imi tot rupeam coaja etc. Noroc ca nu mi-a ramas semn.
Covorul inca mai exista, si e la fel de aspru:))
Stiu ca e promo, dar la noi trece cu Arnica 5CH – 3 granule. Serios, toate lacrimile innodate in barbie in urma capetelor date de muchii si pereti, a degetelor prinse la usa si a genunchilor juliti in parc, se opresc si se evapora lasand locul dintilor ranjiti pana la urmatoarea cascadorie 😀
nu stiam ca exista un serviciu telefonic de urgente pediatrie. La ce numar se poate suna? Multumesc!
Eu sun la Regina Maria. Mai e si Peditel, 1791, niste medici f buni din Cluj.
Noi aseara am fost la urgente, i-a stat canapeaua in cale si si-a facut o taietura mica , dar adanca ce a trebuit cusuta , iar acum are un fir in frunte. Fat Frumos cu fir in frunte.
Pt lovituri, vanatai, cucuie si noi folosim Arnica, varianta unguent (combinat cu menta, care da o senzatie de rece si atenueza durerea). Cand era copilul mai mic, sunam medicul pediatru de fiecare data cand selovea la cap, de regula ne recomanda sa suplimentam si cu o doza de nurofen (plus un ochi vigilent pt a identifica daca apar simptomele cunoscute, timp de 24 de ore).
Cand dai cu barba de podele si iti musti si limba….se cocotase pe un scaun si s-a rasturnat pe spate, si-a muscat la impact limba….lupisor avea aproape 3 ani cand a facut escapada asta. Si acum imi aduc aminte ca mi-a amortit sufletul instant cand am dat fuga in camera si l-am cules de pe jos cu gura plina de sange. L-am strans la piept si incercam sa-i potoles c plansul sfasietor. In bucatarie, de unde venisem in goana, in carut se pusese pe plans si buburuza mica, auzindu-l pe fratior. Am respirat usurata sa vad ca dintii ii erau intacti, insa isi muscase limbuta si sangera abundent. L-am spalat cu apa rece, a clatit gurita, noroc ca era inca de pe atunci un copil f cooperant. Cu lacrimi in ochi dar atent la vorbele mele, facea ce-l rugam, ca sa-i fie bine. De atunci e atent la scaune si nu se mai batzaie pe ele cat sa se dea peste cap.
De bine ce citisem postul asta ca mi-a cazut Tudor (2 ani Luna viitoare) de pe fotoliu Si a dat cu capul de marginea galetusei de plastic. I s-a deformat capul. Panica mare. Fuga la spital. Ecografie. Un hematom. Monitorizat 3 zile Si ar trebui Sa treaca. Dar cand s-a trezit din somnul de pranz plangea ca Il doare capul. Noroc ca aveam Nurofen in casa. Nu stiu daca s-a linistit de la el say de la faptul ca am iesit putin afara dar azi, a doua zi, pare ok.
La noi a functionat mereu leocoplastul. Copilul mai mic e mare fan, in ideea ca pune leocoplast si daca e un pic rosie pielea. O data s-a zgariat la deget si a povestit tuturor cum „sarea sangele pe pereti”. Sa tot fi pierdut vreo 10 litrii. Deci aplicam leocoplast, ia durerea cu mana. Cand nu merge cu leocoplast, merge cu Calpol (pe care il consider mai inofensiv fata de Nurofen).
Intr-o zi s-a trezit cu o mica pata rosie pe frunte pentru ca a dormit pe burta. A aplicat bineinteles leocoplast, pe cel mai mare si cel mai colorat. Am mers asa la scoala (avea 4 ani dar aici asa incepe scoala, la 4 ani intrii in clasa 0), doamnele imediat au sesizat si m-au luat la intrebari de ce e copilul cu leocoplast pe fata,ce s-a intamplat. Le-am explicat ca sub leocoplast vor gasi o piele fina de copil dulce, viitor doctor in ochii mamei lui:D
O saptamana am mers cu leocoplast pe frunte. Pana cand s-a plictisit, pentru ca nu il putea vedea si el in timpul zilei, doar ceilalti. Asa ca a gasit o mica zgarietura pe mana si a schimbat locul leocoplastului.
Acum are 8 ani, si tot asa de des cumpar leocoplaste. Si inca sper ca va fi doctor…