Shooting cu bebeluș (P)

Foială mare la noi în casă azi, nu pricep prea bine de ce. Nu-i bai, am nouă luni, sînt multe lucruri pe care nu le pricep, că nu mi le explică nimeni. De exemplu, de ce oamenii mari se ceartă uneori, deşi nu par să aibă de împărțit nici o jucărie. De ce zîmbesc cînd văd o persoană despre care mai devreme au zis că e rea. De ce închid uşa la baie. Şi altele.

M-am trezit urlînd, ca de obicei, pentru că am deschis ochii și mami nu era acolo. A venit în fugă cu pantalonii în vine și m-a umflat rîsul, era foarte simpatică, ciufulită așa, cu ochii ieșiți din cap și gura căscată, cred c-am speriat-o puțin cu urletul meu de băiețel puternic.

Mami mă ia în brațe și eu o caut de sfîrcuri, mi-e foame, păi nu? În timp ce îmi bag un dințișor în cărnița ei moale și ea icnește de durere, se aud voci mormăite din dormitorul vecin. Ce bine, am reușit s-o trezesc și pe Sofia, lasă că și ea mă trezește pe mine la prînz cînd aleargă pe hol suflînd în trompetă, pesemne că aşa fac frații care se iubesc, fac gălăgie cînd celălalt doarme. Mă satur cu lapte, scuip puțin și pe mama, în semn de apreciere pentru laptele gustos.

Mergem împreună să ne schimbăm, mama se împiedică puțin în pantalonii pe care n-a apucat să și-i ridice. Apare și Sofia, care-i dă pantalonii jos de tot, bravo, că și așa mai mult o încurcau. Mami ne îmbracă pe amîndoi, eu duc provocarea la nivelul următor, că știu că poate: pe mine să mă îmbrace în timp ce merg de-a bușilea pe canapea și mă ridic pe perne, că văd că pe Sofia o îmbracă în timp ce face piruete. Să ne distrăm, nu? Mama nu pare să se distreze. Ce ai, mami, nu ai dormit azi-noapte? Păi ce-ai păzit între cele 34 de treziri ale mele? Că uite, eu sînt foarte odihnit chiar. Am chef să mă plimbi puțin prin dormitoare, toată fugăreala asta ca să mă îmbraci m-a obosit. Dar stai așa, ce haine-s astea de pe mine? Unde e body-ul meu roz, temeinic purtat de Sofia cînd era de vîrsta mea (plus 6-8 luni, că eu îs mai pufos de fel)? Şi şalvarii mei de tăvăleală, ăia largi, unde-s? Ce e chestia asta albă şi scorțoasă de pe mine, care seamănă înfiorător de bine cu treaba aia scorțoasă pe care o poartă tati în fiecare zi cînd pleacă la serviciu? Aoleu, oare de azi mă duc şi eu la serviciu? Gata, nu mai sînt bebeluş la țîța mamei, am intrat în cîmpul muncii?

Mama mă pasează lui tata, care moțăie pe canapea. Mă strîng pantalonii ăştia negri şi elasticele astea două care mi-i țin legați de umeri. Tata îmi dă telecomanda s-o rod. O rod şi pornesc dvd-ul în acelaşi timp. E clar, sînt pregătit să merg la serviciu. După ce rod şi telefonul lui tati şi coronița cu fluturaşi a Sofiei (lasă că şi ea mi-a aruncat ieri în wc girafa), apare mama.

Arată ciudat. Are fața pictată așa ca un fel de personaj din cărțile pe care le citim împreună. Are părul umflat deasupra, parcă i s-a așezat în cap bufnița mea grasă. Și hainele-s ciudate, are un fel de body care îi atîrnă pe jos și e decupat la spate. Nu prea-mi place, tati însă pare destul de încîntat, îi sclipesc ochii ca atunci cînd ne uităm la MTV. În picioare are ceva ca niște roți mai înalte şi ascuțite în jos, face gălăgie cînd calcă pe ele. Tati mă pasează la mami, care mă ia pe sus spre camera Sofiei. Acolo începe un fel de circ, am impresia că Sofia și mami au ceva divergențe stilistice. Mama pregătise pentru ea o rochie de aceeași culoare cu rochia ei, doar că mai mică și fără gaură la spate. Sofia însă ține neapărat să îmbrace pantalonii din lînă merinos și o cămașă de noapte cu urși polari. De obicei mami o lasă să se îmbrace cu ce vrea ea, de data asta însă nu se lasă înduplecată. Sofia e îndesată mai mult cu forța în rochia pregătită de mami, eu fierb mocnit în cămașa cu bretele, mamei a început să îi curgă acuarela de pe față, tati strigă din camera lui că nu îl mai încape costumul. Mami strigă și ea că n-o interesează, să sugă burta, că n-o muri două ore cît durează să facem pozele.

Aha, deci facem poze, aia era. Nu mi-e clar a cui e ziua, că parcă n-am văzut tort pe-aici. Hait, că îmi pune mama ceva la gît. E ca o fundă. Oare vrea să mă facă cadou? Dacă da, sper că o să mă primească o altă mămică drăguță, cu lapte la ea. În semn de entuziasm, tocmai cînd să ieșim cu toții din bloc, fac un caca. Ne întoarcem, eu cu mama, îi zîmbesc drăgăstos în lift în timp ce ea își privește resemnată rochia șifonată și machiajul transpirat. Mă schimbă, mă spală. Se pare că pantalonii cei negri și cămașa au fost compromise, jur că nu am făcut intenționat. Mama încearcă să mă îmbrace cu altă haină, protestez puternic, păi ce, dacă Sofia poate să protesteze, eu nu pot?

Mama capitulează. Ies din casă doar în scutec! Ce, nu asta e starea mea naturală? De ce trebuie să arăt în poze ca un om mare, doar că mic, fără gît, cu picioare foarte grase, înghesuit fără voia lui în haine care nu i se potrivesc? Foarte bine, zice mama nervoasă, asta e, noi toți o să arătăm bine în poză, numai tu o să pari picat din alt film. Nu ştiu ce film o fi ăla, dar cred că e unul bun, de vacanță, pentru că eu unul mă simt foarte relaxat. Nici mama nici tata nici Sofia nu par relaxați, ba dimpotrivă.

Ne urcăm în maşină, fiecare bombănind pe locul lui. Sofia, din scaunul ei, îmi aruncă ghemotoace de hîrtie în cap. O iubesc, e surioara mea grozavă. Mami şi tati se ceartă pe scaunele din față, el e nervos că îl strîng pantalonii, ea zice ceva de plecat la mama, nu prea înțeleg ce că Sofia țipă tare la mine că sînt urît. O iubesc, e minunată.

Ajungem în parc, unde ne aşteaptă un domn cu ceva aparat negru în mînă. Ne tot spune să părem fericiți, să stăm unii lîngă alții şi să ne uităm la el. Nici unul dintre noi nu doreşte să facă nici unul dintre lucrurile menționate de el. Eu, de exemplu, doresc să mă tîrîi pe burtă în noroiul acela apetisant. Sofia şi-a aruncat pantofii de lac şi aleargă spre leagăne. Tati îşi ține respirația să nu îi crape cămaşa, iar mami îşi propteşte coafura şi şterge vopseaua de pe ochi cu şervețele mele de fund. Nimeni nu pare fericit. Transpirăm cu toții, domnul insistă să zîmbim spre el. Nene, nu te cunosc, eu zîmbesc numai la mama. Sofia deja plînge că vrea să se dezbrace, o strînge rochia. Mami aleargă după ea, haha, e foarte caraghioasă cu papucii ăia care au la călcîi ca un fel de furculițe cu care sapă tot parcul. Tata şi-a desfăcut o bere şi nasturii de la pantaloni, stă sprijinit de un copac. Acum pare fericit. Mama vorbeşte la telefon cu cineva, spune ceva despre tata printre dinți. Părul ei arată ca veverița mea de pluş cînd am scos-o udă din maşina de spălat. Sofia aruncă în mine cu pietricele. Eu rod o coajă de castană pe care am găsit-o sub bancă. Sînt foarte fericit, are gust bun şi am o soră atît de nemaipomenită!

Ne întoarcem acasă după ce mama i-a dat domnului un plic cu bani. Nu înțeleg de ce, că nu prea ne-am distrat cu el. Mai bine îl chemam la noi acasă şi făceam poze cum ne simțim noi bine: tati în pantaloni scurți şi cu burta la aer, Sofia cu trei fuste pe ea şi cinci rînduri de mărgele şterpelite de la mami, mami în pijamale cu părul prins cu elastic, cu fața ei obişnuită, cu vinețiu pe sub ochi şi un coş în barbă. Eu în chiloți şi atît, molfăind ba un cablu, ba un picior de masă, ba coada pisicii (deşi pe asta o prind cam rar). Aşa ne vedea fericiți şi domnul acela cu aparatul, nu conservați în haine pe care nu le purtăm niciodată, cu fețe vopsite de nu ne mai recunoaşte nici mama, în posturi dubioase în care altfel nu stăm niciodată. Atunci sigur ieşeau nişte poze foarte faine. Cred eu, dar eu sînt totuşi doar un bebeluş de nici un an, fericit cu o mamă atît de bună, un tată atît de puternic, o soră atît de frumoasă şi o pisică atît de gustoasă! Probabil cînd o să fiu mai mare o să înțeleg mai bine cum stă treaba cu pozele astea de familie realizate la modul profesionist.

PS: În acest scenariu imaginat şi mai ales în pozele care-l ilustrează, bebeluşul a purtat scutece Pufies Fashion Collection. Puteți cîştiga scutece Pufies şi un voucher eMAG dacă trimiteți sugestii de locuri plăcute de ieşit cu copiii pe site-ul Hai la joacă.

PS2: Ați făcut shootinguri din astea super „naturale”? Mie mereu mi-a fost frică de ele, recunosc cinstit.

PS3: Textul de mai sus e o glumă, nu am participat la vreun shooting de acest gen, mami nu poartă tocuri și nici nu are rochie decupată la spate (deși i-ar plăcea una), Sofia nu îi spune lui Ivan că e urît (decît foarte rar), tati nu are burtă (mare) și nici nu bea bere în parc (nu că ar fi ceva în neregulă cu asta). M-am amuzat și eu puțin, sper că și voi.