ACEST ARTICOL APARŢINE UNEI CITIOARE CARE ŞI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI
Pentru că suntem în saptămâna mondială a alaptării, m-am gândit să scriu aici povestea noastră.
Dacă cineva ar vedea două poze cu noi, una de la 1 lună, alta de la 9 luni ale lui C., ar vedea aceeaşi imagine – un bebe la sân, mâncând liniştit, şi ar trage o concluzie logică: cum că în toate lunile care s-au scurs, copilul a mâncat de la sân. Adevărul e însă că s-ar înşela amarnic. Alăptatul pentru mine nu a fost deloc o călătorie uşoară, ba din contră.
Am avut noroc cu o colegă de serviciu, care născuse înaintea mea şi m-a adăugat pe grupurile de facebook de sprijin în alăptare unde era şi ea membră. Cu toate că văzusem de multe ori femei alăptând, parcă doar atunci mi s-au deschis ochii şi am văzut cu adevărat care sunt imensele beneficii ale alăptatului şi purtarii bebeluşului. Cu fiecare zi ce trecea şi cu fiecare nouă postare citită, am hotărât că mă voi lupta ca o leoaică, din toate puterile, să alăptez.
C. s-a născut la început de toamnă, în 2014, prin cezariană. În zilele dinaintea operaţiei, puţin colostru curgea dacă strângeam sânul, aşa că nu mi-am făcut probleme că nu o să am lapte. Cum am născut, am primit bebeluşul la sân, însă, din păcate, nu avea ce suge. A primit lapte praf, dar am insistat să îi fie dat cu seringa. Cu toate că am născut la o maternitate privată, mi s-a „reproşat” faptul că sunt singura mamică care a cerut ca bebeluşul să fie hrănit în acest mod, nu cu biberonul. Ziua stătea în majoritatea timpului cu mine şi îl puneam des la sân, iar noaptea îl alăptam de fiecare dată înainte de a i se da lapte praf. Zilele treceau, laptele întârzia să apară, curgeau doar câteva picături. Îmi venea sa plâng când vedeam alte mămici care duceau lapte muls bebeluşilor lor.
Beam câte 5-6 litri de ceai de lactaţie pe zi (nu din cel făcut în maternitate, ci unul concentrat, făcut acasă de soţul meu), luam Galafor cu pumnul, tot nu aveam lapte deloc. Asistentele care vedeau arsenalul de pe noptiera mea mă atenţionau: “Nu mai luaţi atâtea suplimente, o să vă treziţi cu sânii angorjaţi de nu o să stiţi pe unde să scoateţi cămaşa!” Aş fi vrut eu! Din a doua zi m-am demoralizat, îmi doream din tot sufletul să alăptez şi nu puteam. Plângeam cu orele, soţul nu ştia ce sa îmi mai facă, colega de salon, empatică, la fel. Nu m-am liniştit până când soţul nu mi-a promis că, de cum vom călca pragul casei, va veni un consultant în alăptare să mă ajute.
După 3 zile în spital am ajuns acasă, iar la 2 ore după noi a venit şi consultantul. Mi-a arătat cum să pun copilul la sân, m-a liniştit că aşa este la început, mai greu, însă că laptele va curge, să stau liniştită. Bebele meu era icteric, letargic mai tot timpul, adormea la sân, nu putea stimula cât aveam nevoie. Trecuse deja o săptămână, iar eu eram cam în acelaşi stadiu ca la început. Doar caţiva stropi de lapte, în niciun caz cât să îi ajungă. Mult mai târziu am aflat că hipotiroidia de care sufeream era de vină, bolile tiroidei fiind printre cele câteva boli vinovate de eşecul în alăptare.
Am căutat pe internet în lung şi în lat despre suplimente, am făcut o listă cu care mi-am trimis soţul la farmacie. Am luat pumni întregi de pastile, minunea se lasa aşteptată. Eram disperată! Copilul primea în continuare lapte praf. Până când, într-o zi, i-am trimis posesoarei blogului de faţă un mesaj prin care o întrebam ea ce suplimente de lactaţie a folosit, ştiam că se confruntase cu aceeaşi problemă. De la ea am primit răspunsul salvator: SCHINDUF, pe langă bere fără alcool, multă mâncare şi mult somn! Mi-a spus câte pastile să iau pe zi, ea ştia de la consultantul ei, acreditat IBCLC. A venit soţul de la farmacie bombănind cu ÎNCĂ un supliment, însă s-a văzut diferenţa imediat cum am început să iau. Aveam lapte!!! După două săptămâni, bebeluşul meu era alăptat exclusiv. Ţin să îi mulţumesc Ioanei încă o dată, dacă nu era ea, sunt aproape sigură că nu reuseam să alăptez. C. lua în greutate foarte bine, şi totuşi, ceva nu era în regulă. Începuse să plângă extrem de mult, de cum împlinise o lună. Plângea şi câte 5-6 ore o dată, nu dormea, vomita mult. Am sunat dr. pediatru, mi-a dat un tratament antivomitiv care nu şi-a făcut efectul, plângea în continuare neconsolat. Îl purtam în wrap, ne plimbam cu el cu orele, îl alăptam, îl legănam, îi puneam zgomot alb, nu ştiam ce să îi mai facem. În primă instanţă ne-am gândit că e normal să plângă, că o fi prea obosit, poate îl oboseşte baia de seară, de unde să ştim cât plânge un nou-născut?
Disperată, am sunat un consultant în somnologie, care şi-a dat seama imediat: are reflux! L-am dus la ecografie, şi, cu toate că acasă vomitase în jet şi pe nas, nu a reieşit cum că ar suferi de ceva. Pediatra ne-a dat un alt tratament, care, din nou, nu a mers. C. rezista la sân câte 2-3 minute, în cazurile fericite câte 7-8. Îl ridicam de la sân urlând de durere şi încă înfometat. Refluxul îi ardea esofagul, iar eu îl priveam neputincioasă. Am încercat să îi dăm lapte praf antireflux, bine că nu l-a acceptat. Îi era şi mai rău de la el, vomita mai mult. Am căutat răspunsuri pe grupuri de suport, iar acolo am descoperit că toate gesturile lui, modul cum dormea, agitaţia, totul era din cauza refluxului. Dacă sunt şi alţi părinţi în situaţia în care am fost noi, grupul acesta a ajutat foarte mult. Am simţit pe pielea noastră că în România refluxul nu este deloc privit ca o boală, ci mai degrabă ca un lucru comun tuturor copiilor, iar schemele de tratament sunt aproape inexistente, pe când în alte ţări există tratate întregi scrise pe această temă.
În decembrie, pe când C. avea 3 luni, am chemat la noi un alt consultant în alaptare, care mi-a spus nonşalantă că nu am ce face, trebuie să aştept să crească, dar că el arată excelent, are zâmbet social (!!!) şi că dacă nu i-aş fi zis că are reflux, nu şi-ar fi dat seama. I-am spus ok, însă îi este tot timpul foame, acidul gastric îi arde esofagul, nu se poate hrani, ce e de făcut? Să aşteptaţi. Răspunsul nu m-a mulţumit, cum să ma mulţumească?! Copilul meu suferea. După ce că mânca puţin, ce mânca, vomita. Nu mai lua în greutate aproape deloc. Aşa că am început să mă mulg şi să îi dau cu biberonul. La inceput a refuzat, însă am insistat şi l-a acceptat. I-am dat şi suzetă. Adormea cu suzeta, i-o scoteam, îi dădeam biberonul şi mânca. În somn mânca cel mai bine, treaz aproape deloc.
Am început să nu îi mai ofer sân, pentru că nu putea să stea, se chinuia foarte rău. Însă îmi era atât de dor să îl alăptez! Pentru că el nu mai stimula, lactaţia mea a început să scadă. Am luat iar schinduf după schema de la început, între timp mai rărisem pastilele. Doar că nu şi-a mai făcut efectul. Am căutat pe internet să văd de ce, doctorul meu nu ştia să imi spună. Surpriză… Schinduful interferează cu absorbţia Euthyroxului pe care îl luam pentru problemele de tiroida. Ne mai absorbindu-se hormonii tiroidieni, corpul nu mai putea produce destul lapte. Am căutat alte soluţii. Am încercat remedii homeopate, fiertură din orz si ovăz, ceai de ciumărea, diverse alte ceaiuri pentru lactaţie, Brewer’s Yeast, Moringa, bere fără alcool, Gatorade, apă de cocos, toate păreau să meargă o perioadă, după care ajungeam în acelaşi loc. Între timp am renuntat la gluten şi lactate, în speranţa că aşa îmi voi ajuta cumva copilul.
În ianuarie, când am început să iau Moringa (un supliment recomandat de Dr. Oz, care, pentru unele femei mergea nemaipomenit), am fost la un pas de a pierde laptele. A avut efectul invers. Nu mai puteam pompa aproape nimic, bine că măcar aveam lapte stocat în congelator. Însă, când l-am dezgheţat, copilul a refuzat să mănânce. Atunci am descoperit că aveam lipaza mărită. Lipaza este o proteină prezentă în lapte care transformă grăsimea în acizi graşi şi glicerol, în aşa fel încât să fie mai uşor de digerat. Însă, în cantitate mai mare( pe care unele femei o au, nu se ştie de ce), dă laptelui un miros şi gust de săpun după un interval de timp în care stă depozitat. Lipaza se inactivează la caldură, însa la tempraturi joase continuă să lucreze. Aici este un link de mare ajutor despre acest subiect, pe site-ul KellyMom. Între timp, mi se stricase şi pompa. Deci lapte nu aveam, cel de la congelator nu era bun, pompa se stricase, C. nu accepta niciun fel de lapte praf. În disperarea mea, am apelat la o altă mamică, careia ii multumesc din suflet şi care ne-a donat laptele ei. C.a mancat două zile din el, dupa care nu l-a mai acceptat sub nicio formă, prefera să stea nemâncat.
Aşa, cu o mare presiune pe umeri, m-am dus la Sorana Mureşan, la centrul Promama. Ne-a primit, caldă şi blândă, ne-a dat un sistem SNS, mi-a spus să renunţ la biberon şi noaptea să incerc să îl alăptez. Mi-a dat şi un tratament pentru a-mi ridica nivelul de prolactină, pentru toată perioada de alăptare, cu ajutorul căruia am acum destul lapte. Însă, cel mai mult m-a ajutat dându-mi încredere că se poate să îl readuc pe C. la sân.
Cu SNS-ul nu am avut succes, sân nu voia sub nicio formă. Se zbatea, nu se ataşa, nu era chip să îl ţin. După o repriză de plâns temeinic în braţele soţului, am făcut pace cu mine: asta este, mă voi mulge în continuare, îi dau din biberon, bine că primeşte lapte de la mine, am rămas cu amintirea celor 3 luni de alăptare. I-am scos însă suzeta, nu puteam să o mai văd.
Mă mulgeam de câte 5-6 ori pe zi, de plecat nu prea puteam pleca nicăieri, trebuia să fiu acasă să aibă lapte proaspăt. Au fost niste luni grele, dar nu mă plâng. Sunt fericită că a primit startul cel mai bun in viaţă. Între timp, a împlinit 7 luni, moment în care am renunţat la tratamentul anti-reflux, am început diversificarea, lucrurile au arătau tot mai bine. Doar că mă uitam cu jind la prietenele mele care alăptau, era un lucru atât de natural şi uşor pentru ele. Blestemam în gând refluxul care ne răpise legatura asta, care îl chinuise atâtea luni, care nu îl lasase să mănance şi să doarmă, hipotiroidia mea.
Prin mai, la 8 luni, după multe insistenţe din partea mea, a renunţat la biberonul de noapte în favoarea sânului. Iar la mijlocul lunii iunie s-a produs minunea minunilor: NU A MAI ACCEPTAT BIBERONUL! Dintr-o dată a vrut să sugă doar de la sân, aşa că a trebuit să îl alăptez. De aici, panica mea. Oare suge destul? I-o ajunge laptele? De unde ştiu cât mănâncă? Soţul meu, care face cât 100 de consultanţi în alăptare la un loc, mi-a fost alături şi m-a liniştit numai cum el ştie s-o facă: copilul mănâncă cât îi trebuie, ştie cel mai bine, stai liniştită, te iubesc!
De atunci au trecut aproape 2 luni, C. este alăptat în continuare la cerere. E ca şi cum am ajuns în Rai după ce am fost în iad. Nu am destule cuvinte să spun cât de fericită sunt de cate ori îl pun la sân. Mi s-a împlinit cel mai cel vis, e o fericire care mă inundă şi mă umple de recunoştinţă. Multe lacrimi de fericire mi-au curs în timp ce îl alăptam. Să îmi văd puiul blond cum îmi adoarme la sân, să îl ţin acolo fără să mă pot sătura de el, să îi miros părul, e o binecuvântare. Doctoriţei pediatru încă nu îi vine să creadă ca am reuşit să îl readuc la sân la 9 luni, batrân, cum zice ea.
Din experienţa asta am învaţat că dacă ţii cu adevărat să alăptezi, se poate. Cu informaţiile necesare şi cu ajutor, este posibil. Unora dintre noi ne este mai greu ca altora, însă se poate! Pentru proaspetele mamici am un sfat: dezgheţaţi o pungă cu lapte şi gustaţi-l înainte de a construi o rezervă. Se poate să aveţi lipaza marita şi să nu ştiţi.
Sunt foarte mulţi cei care m-au ajutat în această călătorie, însă fără ajutorul soţului meu, care m-a ridicat în cele mai grele momente, fără susţinerea lui necondiţionată, n-aş fi reuşit. Sunt norocoasă să am un asemenea om lângă mine.
Vreau să îţi mulţumesc, Ioana, pentru posibilitatea de a-mi face cunoscută povestea aici şi pentru că, de când te cunosc, viaţa e mai pumoasă!
Oana B.
Sursa foto preview: mamă alăptînd, via Shutterstock.com
Iti multumesc pt acest articol. Trec FIX prin aceeasi situatie. Puiul meu are 9 luni. Ma lupt sa il readuc la piept. Felicitari pt perseverenta si reusita. Este enorm de greu. Dar rezultatul… minunat:)
Bună ? ai reușit sa îl readuci pe puiul tău la sân? Dacă da, cum? Încerc de la naștere sa îl fac sa stea și am trecut prin multe obstacole dar încă nu am reușit. Bebe are 8 luni și jumătate.
Ma regăsesc și eu.. Sper sa reușesc sa scot definitiv lp.
Mănâncă 2 biberoane și restul la san…De exemplu azi la 5 luni și o zi a mâncat doar 1 biberon
Multumesc, Miruna! Hang in there, se poate! E greu, uneori nu mai indraznesti sa speri, insa minuni se intampla!
Draga Oana,
Vreau și eu contactul tau. Trec prin ceva asemănător si m-ar ajuta mult sa vorbim. Mulțumesc!
Cum ati mai avut lapte la 8-9 luni daca intre timp bebe nu mai sugea sau sugea foarte rar si putin si ii dadeati si lp? Cum ati mentinut lactatia? Ati luat iar un supliment ceva? Schinduf cat ati luat pe zi si cat timp?
Felicitări pt articol! Foarte frumos scris. Din păcate, ma regăsesc în el..cum as putea lua legătura cu autoarea lui pt a ma sfătui în câteva privințe? Va mulțumesc
Multumesc, Elena! Te ajut cu mare drag, iti poate da Ioana adresa mea de mail.
Și eu as vrea adresa de email, va rog frumos!
vreau si eu adresa de mail….am o problema asemanatoare…help pls
și eu vreau
Stiu ca este un articol din 2015, dar mi-as dori sa pot lua legatura cu autoarea. Incerc sa cresc productia de lapte. Multumesc
Buna! As vrea si eu adresa autoarei daca se poate…desi au trecut cativa ani de la publicarea articolului.
Trec si eu printr-o situatie similara cu alaptarea bebelusului si as dori sa-i cer cateva informatii.
Multumesc!
As dori SI eu adresa de email, va rog !
Esti un exemplu pentru toate femeile. Felicitari si multe luni de alaptare in continuare!!!
Buna, tuturor. Deși admir îndârjirea mamicii, părerea mea personală este ca toate trebuie făcute la tmpul lor. Dupa vârsta de 6 luni, cum bine stim dupa recomandările OMS, pruncul are nevoie si de alte alimente, nu sân exclusiv. Înțeleg ca ti.ai satisfăcut dorința arzătoare de a adapta, dar sa ajungi la sân exclusiv la 9 luni eu nu mi-as dori-o pt al meu pui, pentru ca nu asta este direcția. Asta e părerea mea, cum am zis. Sănătate va doresc si numai bine!
In articol se specifica faptul ca am inceput diversificarea la 7 luni.
Superb. Mi- au dat lacrimile! Felicitari!
Te rog sa mi trimiti si mie adresa de email sau daca poti sa mi spui aici ce tratament pentru lactatie ai luat ( ma refer la cel dat de catre consultantul in lactatie) . Multumesc
Am avut aproximativ aceeasi poveste cu primul copil. Plans la san, vomat in jet, sugea doar semi-adormit. De la 10 luni a fost mai ok. Cu al doilea aproape aceleasi simptome. Ce am aflat totusi, desi la primul eram sigura ca are reflux, a fost faptul ca nu era acid in exces, ci au amandoi fren lingual scurt, ceea ce ii facea sa nu suga corect, ceea ce le dadea dureri ingrozitoare la san si ceea ce nu stimuleaza sanul mamei sa produca suficient lapte. Poate pentru alte mame nu e prea tarziu sa citeasca despre asta, as zice ca o prima lectura aici: http://www.mommypotamus.com/a-step-by-step-guide-to-diagnosing-tonguelip-ties/, dar sunt articole bine puse la punct. Insa acesta e asa mai pentru incepatori.
Si eu am hipotiroidism si la al doilea copil chiar a fost greu sa imi mentin secretia de lapte din cauza hipotiroidismului si a frenului lui care il impiedica sa scoata laptele din sani.
Multa sanatate si felicitari!
Frenul lingual scurt accentuează refluxul, care pana la un punct e fiziologic pana la 6 luni. Toată simptomatologia e exacerbata , medicii Îți tratează refluxul medicamentos dar de cele mai multe ori frenul (în pp posterior) rămâne acolo și copilul poate avea o serie întreagă de probleme, pana la refuzul sânului
Foarte bine punctat, Raluca! Frenul poate cauza reflux, este foarte important sa fie diagnosticat. Asta am uitat sa scriu, am fost sa il verificam la 2 luni, nu avea.
De admirat lupta voastra ( a ta in principal, a sotului in special si de ce nu a lui C)!!!! Bravo ,Oana! Esti o mamica foarte puternica! Greu de inchipuit aceste 9 luni, dar de trait!… Ma umflu’n pene de bucurie ca existi si ca poti fi exemplu pt multe mamici care renunta de bunavoie din comoditate/”griji” estetice la alaptat!! Sa ai o viata pumoasa si de aici inainte!!!
Raluca D. Eu zic sa nu începem iarăsi, in treaba asta cu alaptarea, cu aruncatul cu rosii in cele care nu fac din alaptare scopul vietii lor. Unele femei incearca o lună, altele 9 luni, fiecare isi stie limitele si nu trebuiesc judecate pt asta
Am vazut cu ochii mei, in parc, mamici alaptand cu bebelusul intr-o mana si cu tigara in cealalta. Am prietena doctor ginecolog, culmea, care a fumat toata sarcina si se lauda ca, spre deosebire de mine, a alaptat 9 luni (desi tot nu se lasase de fumat). Ok, or fi cazuri extreme, dar decat asa, zau ca mai bine lipsa. Parerea mea… 🙂
Nici mie nu-mi plac etichete de genul „numai cine nu vrea, nu poate alapta”. Eu chiar nu am reusit, desi am incercat si cu pumnul de suplimente, si ceaiuri etc. Nu cred ca asta ma face o mama denaturata, asta sau faptul ca vai, blasfemie, am nascut prin cezariana!!
Corect Carmen T.
Nici eu n-am reusit sa alaptez exclusiv. Nu mi s-a parut nimic glorios in a sta 8-9 ore din 12 cu copilul la san ca la finalul orelor sa vad un copil terminat de foame si de nervi, eu terminata psihic si rupta de foame fiindca nu apucam sa pregatesc nimic, sotul nemultumit ca dupa o zi de munca nu gasea nimic de mancare casa intoarsa pe dos iar pe mine distrusa. Am hotarat impreuna ca nu fac nimic glorios daca ma distrug psihic si chinui copilul. Oricand simt nevoia pun copilul la san si nu ma simt mai putin mama. Restul e cancan.
Bună! Vreau și eu adresa de mail! Mulțumesc!
Bună tuturor mămicilor!
Trec printr-o situație ușor asemănătoare. Bebe al meu are 7 săptămâni. De la început nu prea am avut lapte deși am încercat foarte multe metode de a-l produce: bere neagra, ceai pt alăptat, ulei pt masajul sânilor (cu diverse ierburi care stimulează laptele) am pompat de multe ori pe zi pt a putea stimula..însă mai mult de 50 ml din ambii sâni nu pot aduna. Bineînțeles ca îi dau micuțului completare deși am fugit de biberon pentru ca nu îmi lua în greutate. Ba chiar în primele 2 săptămâni de viata mi-a pierdut vreo 350 grame din greutate. Acum a recuperat datorita laptelui praf.. deoarece pediatra m-a certat ca imi las copilul sa moara de foame.
Îmi doresc cu ardoare sa îl alăptez în continuare și știu cât de frustrant e sa iți plângă copilul la piept când se golesc sânii atât de repede.
Dacă exista un „tratament” farmaceutic, v-as ruga sa îmi spuneți exact cum se cheamă.
Va mulțumesc.
In loc de biberon foloseste sns https://alapteaza.wordpress.com/tag/sns/. Consultant in alaptare 07ALAPTEAZA. Verificat copilul de fren. Gasesti pe fb grupul mamelor ce folosesc sns: https://m.facebook.com/profile.php?id=233433386855613&tsid=0.8413501321338117&source=typeahead.
Georgiana, iti recomand calduros sa ii faci o vizita Soranei Mureşan. Tratamentul pe care il iau trebuie prescris de cineva avizat, intr-o doza corecta, deoarece are si contraindicatii. Situatia trebuie evaluata in ansamblu. Succes!
Unde o pot gasi pe doamna Sorana? Multumesc mul
Buna! Ce tratament ai luat pt creșterea prolactinei? Nu vad nici o îmbunătățire de la schinduff.
Oau ce poveste emotionanta! Felicitari mamicii, este extraordinar ce a reusit sa faca! Si eu am avut un start foarte greu in alaptare si apreciez enorm momentele in care sta bebelinul la san! Este o un gest…o emotie pe care cred ca numai odata ce ai alaptat o poti intelege si pentru care merita si cele mai crunte eforturi. Felicitari!
Buna seara-, ma regăsesc in aceasta poveste! As avea mare nevoie de o lamurire legata de schinduf.
Mie mi-au dat lacrimile in final. Prin câte ai trecut, Oana! Nu stiu de ce plâng… Poate pt ca ai descris asa de bine lupta ta, poate pt ca îmi e dor sa alaptez, nu stiu. Dupa ce te-am citit îmi dau seama ca problemele mele nu au fost asa mari. La primul copil am avut răni, aveam mult lapte, am facut mastită, bebe sugea prima oara sânge si apoi lapte, iar durerile, ce sa mai zic, erau groaznice. Si dupa 6 luni eu încă mă dadeam cu Garmastan. Am purtat sutien de alăptat non-stop un an de zile. Il dădeam jos doar la duș, 2-3 minute, pt ca începea sa curga laptele dupa aia.
Iar la a doua sarcină nu am mai avut nici o problemă.
Felicitări pt post! Ai descris asa de bine lupta ta încât mi-au dat lacrimile. ?
Buna si felicitari pentru reusita ta! Bebele meu are 10 saptamani si tot asa nu am lapte suficient, il dau lp cu ajutorul unui sns. Poti sa imi spui te rog care a fost tratamentul care ti-a crescut lactatia? Multumesc mult!
Cristina, ati vorbit cu un consultant? Tratamentul pe care il iau se prescrie in situatii speciale, de catre un medic, un anumit dozaj. Are si niste contraindicatii, de ex daca ai probleme cu inima este interzis. Daca te ajuta, ii poti cere Ioanei adresa mea de mail.
Felicitari pentru reusita! Si eu ma chinui cu lactatie scazuta…am un mancacios de 2l…. Iau schinduf si beau litri de ceai de lactatie..dar pt ca imi cere din 2 in 2 ore, seara nu am cat ar vrea el si ii dau supliment 🙁 Ai putea sa-mi spui cate pastile de schinduf luai pe zi? Multumesc mult, Oama
Schinduf luam cate 16 pastile pe zi, de 4 ori cate 4.
Apeleaza la un consultant, Oana C. Din 2 in 2 ore nu e un reper. Alaptarea e la cerere. Nu exista ca nu ai lapte. Un consultant te va lamuri si te va ajuta sa ajungi la alaptare exclusiva. In cazul tau depinde doar de tine. Mai greu in cazul autoarei, cand depindea si de bebe. O sa fie bine!
La noi nu a fost cu sfarsit din asta, dar eu zic ca tot OK a fost.
Nu am putut alapta niciodata, am avut incercari in maternitate si acasa, am avut oameni ce stiau ce am de facut alaturi, dar nu s-a ‘mufat’ ca lumea. Mameloanele erau ombilicate (cred ca asa se cheama), am incercat cu mamelon de silicon, am incercat normal. Nu a mers. Apoi am incercat sa pompez lapte si am reusit cam 2 luni. Putin. Cu ceaiuri de lactatie, cu pastile nus’ de care etc. Scoteam max. 30 ml cu o pompa foarte buna, dar fata avea deja nevoie de 3-4 ori mai mult lapte.
La 8 saptamani sotul a decretat ca, asa cum au supravietuit destui copii cu formula, asa va trai si fata noastra. Are un an si jumatate, este frumosa, puternica si desteapta. Nu doar ca a supravietuit, dar nu vad sa fi fost chiar atat de afectata.
Sigur, in mod ideal ar fi trebuit sa o pot alapta. Mi-am dorit mult asta. Mi-ar fi fost OK sa bea si din biberon, dar atat s-a putut. La ultimele pompari scoteam 10-15 ml. Murdaream aiurea sticlutele, cand nevoia ei era de peste 100 ml la o masa.
Imi place povestea ta si ma bucur pentru reusita. E bine insa ca mamele noi sa stie ca exista si cazuri cand NU merge treaba asta si e trebuie sa invete sa traiasca si asa, cu gandul ca nu au putut. Si sa nu-si faca maxim de probleme, pentru ca se poate ca pruncul sa traiasca si pe formula, conteaza ca ei sa fie bine si fericiti.
Il primul rand bravo pentru curaj autoarei! In al doilea rand, Dojo ai mare dreptate cu comentariul tau! Si eu sunt pro alaptare, uneori insa uitam sa ne bucuram si de alte momente cu bebelusul! Prea ne incapatanam si ne facem griji in privinta laptelui matern, pierdem timp pretios cautand mii de solutii, si cu greu acceptam ca si formula e buna si atatia copii au crescut sanatosi si fericiti cu lapte praf, dintr’un motiv sau altul!
Eu cel putin, au fost momente cand am simtit lipsa de lapte matern ca o catastrofa, eram deprimata, bebe avea 6-7luni si as fi vrut sa continui cat mai mult sa’l alaptez. Cand de fapt, nu e absolut nicio tragedie!! Am invatat sa accept ca o sa bea si formula, o sa manace pureuri bune facute in casa, o sa ne bucuram de toate momentele impreuna si nu’mi mai bat atata capul ca nu mai pot alapta mai mult de 8 luni!
A venit vremea sa trecem la altceva!
Uau, ce poveste motivanta!
Felicitari mamica Oana ca ai facut ce tot ce ai putut sa-i asiguri puiului tau cea mai buna hrana, laptele de mama.
Am lacrimat si eu, puiul meu e inca alaptat la 1 an si 3 luni, la noi a fost relativ usor.
Doresc puteresi incredere tuturor mamicilor in situatii similare!
Si mie mi-au dat lacrimile. Sunt in aproximativ aceeasi situatie. Am o fetita de 3 luni pe care imi doresc extrem de mult sa o alaptez. Am avut multe probleme: icter avansat la nastere, nu lua in greutate, reflux, nu suge bine, drept pentru care pana acum o saptamana ii dadeam san + completare LP antireflux. Acum refuza sanul. Eu nu am avut de la inceput lapte foarte mult. Am incercat si cu schinduf dar nu a mers. As vrea sa contactez si eu autoarea acestui post sa imi spuna ce alt tratament a mai incercat. Multumesc.
O poveste frumoasa. Eu n-am avut probleme deloc cu alaptatul. Cu refluxul in schimb, ne-am luptat cateva luni bune insa n-am renuntat. Am luat o perna inclinata, incercam sa nu-l legan dupa ce manca si il bateam pe spate pentru a scoate eventualul aer din stomac.
Acum avem 1 an si 3 luni. Am o intrebare pentru voi, pana la ce varsta este normal sa alptezi ?
Normal este pana cand consideri tu si bb ca suntetti ok. Societatea americana de pediatrie recomanda 3 ani 🙂
Va multumesc tuturor pentru gandurile bune si vorbele frumoase, m-ati emotionat! Sunt fericita daca experienta mea poate ajuta si alte mamici.
Foarte emoționantă povestea ta. Felicitări soțului tău ca te-a susținut cu alăptarea. La primul copil m-am chinuit 2 luni sa bea lapte doar de la sân. Soțul meu tot insista ca nu e nici primul și nici ultimul copil care bea lapte praf și sa nu mă mai chinui cu alăptatul și cu mulsul. După 2 luni am reușit sa alăptez exclusiv iar bebele a început sa doarmă de la 19 la 7 în fiecare seară. E greu dar dacă îți dorești cu adevărat se poate.
Felicitari pentru succesul tau, Oana!
Dar tu esti dovada vie ca nu oricine poate alapta daca vrea, cel putin nu in mod natural.
Ma intreb ce faceau femeile din secolul 18 care nu puteau alapta. Ele nu aveau nici pompe, nici protectii de san, nici sisteme sns, nici consultanti in lactatie, nici eutyrox, nici medici si nici timp.
Multi copii mureau, altii erau hraniti cu lapte de animal sau alte fierturi si lichide chiar daca cresteau cu carente. Nici in secolul 18 nu aveau lapte toate femeile, daca asta insinuezi. Bunica a facut 8 copii si nu i-a putut alapta pe toti, productia a fost diferita de la copil la copil. Teoria cu toate femeile au lapte e super obositoare si neadevarata, eu sunt unul din cazuri, am de mult in draft un articol scris pentru Ioana cu experienta mea, o sa-l trimit cat de repede, poate citesc si alte mame care trec prin experienta ca a mea si nu se mai invinovatesc atata.
Sau mai existau asa numitele „wet nurses” adica doici care alaptau copii altor femei
Asa ma gandeam si eu. Ceea ce infirma faptul ca numai cine nu vrea nu alapteaza.
Hipotiroidia nu este singura afectiune care poate afecta productia de lapte. Exista si alte afectiuni banuite a deregla lactatia precum sindromul ovarelor polichistice, dereglari legate de insulina sau dezvoltarea insuficienta a tesutului glandular. Si cine mai stie cate or mai fi fiindca alaptarea nu e chiar preocuparea numarul 1 a cercetarii stiintifice medicale actuale.
Cine a ramas greu insarcinata si a trebuit sa-si faca zeci de analize stie cat de multe lucruri pot afecta procesul natural al conceptiei. De ce nu ar fi si procesul natural al productiei de lapte afectat?
Pe langa faptul ca nici in trecut alaptarea nu mergea chiar snur de unde stim cum a fost afectata capacitatea femeilor de a alapta de viata moderna? Asa cum infertilitatea a crescut in perioada moderna de ce nu ar fi fost si lactatia afectata? De unde stim ca poluarea sau alimentatia curenta nu o afecteaza? Sau varsta relativ inaintata a femeilor care alapteaza?
Incrancenarea in a acuza de rea vointa mamele care, desi au facut eforturi uriase, nu reusesc totusi sa alapteze sau sa alapteze satisfacator, nu arata cumva o lipsa de empatie si o tratare superficiala a acestei probleme?
Sigur ca exista si mame care nu doresc sa alapteze (desi eu, una, nu cunosc) dar sa nu generalizam prin a spune ca „numai cine nu vrea nu alapteaza”. Chiar am gasit un sondaj in Romania facut de o asociatie pro alaptare care spune ca doar 1% dintre femei chiar nu si-au dorit sa alapteze, restul renuntand datorita diferitelor probleme intampinate.
https://alapteaza.wordpress.com/2015/06/17/sondaj-despre-cauzele-ratei-scazute-a-alaptarii-in-romania/
Exista si un sondaj din 2009 al OMS din care rezulta ca 88% dintre mamele din Romania au initiat alaptarea iar 16% dintre ele au reusit sa alapteze exclusiv pana la 6 luni. Putin sau mult, nu e dracul chiar atat de negru, intentie clar exista mai putin putinta sau stiinta.
http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/rou.pdf?ua=1
Am fost curioasa si sa vad de unde vine uluitorul procent de doar 2% mame care nu pot sa alapteze. Un consilier in alaptare spune ca provine de la rata mare de initiere a alaptarii din Norvegia de 98%(in Romania este de 88%) care nu inseamna insa si rata de sustenabilitate a alaptarii. Rata de alaptare exclusiva la 6 luni sau mai mult nu este disponibila pentru Norvegia.
http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/nor.pdf?ua=1
http://mythnomore.blogspot.ro/2010/12/myth-many-women-cant-produce-enough.html
Daca nu e adevarat ca provine de rata initierii alaptarii in Norvegia si aveti alte date mai corecte chiar va rog sa ma corectati. Exista multe site-uri pro alaptare care spun ca „studii stiintifice” au dovedit ca doar 2% din mame nu pot sa alapteze ori sondajul asta e departe de a fi un studiu stiintific.
Altfel, eu nu am gasit niciun studiu serios si amplu despre capacitatea fiziologica actuala a femeilor de a alapta. La fel, daca stiti, chiar m-ar interesa sa-l citesc. Eu ma indoiesc insa ca exista fiindca nu e ieftin deloc sa-l faci. Si n-as lua ca litera de lege sondajele prezentate fiindca nu stim cat de profesionist au fost facute dar sunt oricum mai relevante decat experienta personala a fiecaruia.
Si da, sigur ca acele probleme frecvent intalnite in alaptare (atasament incorect al copilului, mastita, ragade…etc) pot fi rezolvate mai mult sau mai putin usor si exista multe sfaturi utile in acest sens dar nu mereu functioneaza. Dar intuiesc (ca date certe n-am) ca multe femei reusesc sa alapteze cumva pana la 6 luni dar nu neaparat exclusiv ceea ce tot e bine.
Xenia, ma bucur ca, in sfarsit, cineva posteaza si niste date concrete legate de procentele astea care m.au distrus psihic!! Eu am avut un chist endometriozic, ovare micropolichistice (nu stiu daca sindrom sau fara, m.am bucurat doar ca am ramas insarcinata), iar dupa nastere, la o consultatie pt raceala, medicul internist mi.a spus ca am probleme si cu tiroida (am facut analize si urmeaza sa merg la control). Povestea cu tot ce am incercat sa fac ca sa alaptez exclusiv…nu are sens sa o redau aici, ca mi.ar trebui cateva pagini. Ma bucur ca acum stiu ce probleme de sanatate sa verific mai amanuntit, pt a afla exact daca ele au fost o piedica in calea alaptarii exclusive. Daca ai si alte postari care pot fi de folos in „diagnosticare”, te rog mult sa imi scrii.
O zi frumoasa!!
M-a emotionat cumplit articolul fiindca am trecut si eu prin acelasi lucru cu mulsul, fetita mea de la 1 luna a refuzat sanul chiar daca treceau 6 ore intre mese ea tot nu vroia si atunci am incercat sa ma mulg, lapte aveam din belsug. Ma mulgeam de 5,6 ori pe zi. Dim la 5 ma trezeam sa ma mulg, la fel ca tine afara nu prea mai aveam timp sa ies, sa nu am niciun stres ca alte mame. M-am muls pana la 1 an cand deja imi era f greu, laptele curgea mai greu, cam 1 ora si jumatate pentru 200 mil. Te inteleg perfect prin ce ai trecut dar macar tu te poti simti fericita ca experimentezi din nou senzatia minunata a alaptatilui. Daca ar fi s-o iau de la capat as faceo din nou.
Emotionant si foarte motivant pentru a continua sau a incerca de nou data viitoare. Felicitari, Oana.
Bravoooo!
Eu am înțărcat al treilea copil la 10 luni si la 1 an si 4 luni am facut redactare pt ca nu reușeam sa o liniștesc intr-o seara si am pus-o la sân… Acum, la 2 ani si 5 luni încă o alăptez 🙂
Claudia Heim este guru alăptării dupa părerea mea, nu știu daca mai e de gasit in RO, dar le-a instruit f bine pe fetele de la Fundația Crucea Alba.
Oricum, schema magica 7 min sânul stâng, 7 min sânul drept, apoi 5 min st, 5 min drept, 3 min stâng, 3
Min drept stimulat cu pompița de vreo 5 ori pe zi cateva zile, mi-a readus laptele de nenumărate ori cand se oprise de tot!
Alăptați, mame minunate!!! In 2015 chiar exista informație si se poate, nu am timp sa va povestesc mai multe…
Wow, habar nu aveam ca ati trecut prin atatea. Felicitari!!
Mi se pare trist, insa, ca din povestea voastra ce emana de fericire se hranesc tot vechile dispute „toate femeile au lapte/ba n-au”. E povestea voastra, e frumoasa, e personala, si parerea mea e ca oricine vede in ea altceva decât asta, decat bucuria unei dorinte arzatoare implinite, are propriile probleme de rezolvat. Ca e o dorinta discutabila – pai, as zice, cam toate sunt 🙂 e problema fiecaruia care ii sunt prioritatile in viata si pentru ce alege sa lupte.
Pupici lui C!!
Multumim frumos, Magda! Ai pus punctul pe i, nu puteam spune mai bine nici eu! Si noi va pupam!
Am citit cap-coada. Din tot ,pot trage concluzia ca deși ai reușit, ai fost o mamă care te-ai stresat enorm din prima zi. Ai avut așteptări mari , posibil unor articole citite precedent despre alte cazuri, și nereusind , ai clacat psihic. Iar stresul asta, se reflectă în tot. Copii simt și implicit, corpul tău simte.
Să nu crezi ca n-am alăptat. Îți spune cineva care a alăptat destul de greu prima data după 5 zile de stat în spital și văzut copilul cam după 3. Și al meu varsa la 2-3 luni și nu știam de ce. Însă a mâncat și sân și biberon de mic fără probleme să renunțe la una sau alta. A băut și muls și praf fără probleme.
Însă, stresul omoară tot. Și da, dacă ai un soț minunat, treci peste toate. Contează mult psihicul fiecareia.
Mda, citam americanii cand vine vorba de perioada recomandata sa alaptam (3 ani) insa trecem cu vederea ca la ei Molilium e interzis… Mai ales la bebelusi mici pt ca trece in lapte si poate provoca moarte subita.
Daca femeile au lapte cat trebuie,in orice situatie, de ce ne mai complicam cu schinduf si suplimente? Sa lasam natura sa si faca treaba atunci. Nu avem incredere in corpul nostru?
Ce frumos! Felicitari, mamico!:)
Si bravo Ioanei pt suport! MNe ca Oana si blogul asta ma face sa visez la o lume mai frumoasa, civilizata. Numai bine!
Felicitari pentru articol! Ma bucur nespus ca am citit povestea ta. Asa am aflat si eu, dupa 18 luni de la nasterea minunii mele ca lactatia mea scazuta se datora afectiunilor tiroidiene, afectiuni pe care le-am descoperit la 6 luni de la nastere. Si care probabil au fost responsabile si de nasterea prematura. Mi-ar fi placut ca unul din medici sa ma indrume spre un consult, dar, acum nu mai conteaza.
Ce vroiam eu sa adaug, fara intentia de a intretine lupta dintre mamele care alapteaza si celelalte este ca uneori laptele praf face rau. Uneori, si foarte rar, probabil. Si atunci tu ca mama, care nu reusesti sa scoti suficient lapte pentru puiul tau cum faci sa nu inebunesti stiind ca nu are alta varianta? (Asta apropo de un comentariu anterior referitor la faptul ca mama s-a stresat de la inceput pentru lactatie.)
Si noi, la fel ca autoarea articolului, suntem un caz fericit: dupa 3 luni de lapte muls cu greu si frica ca ramane copilul flamand, am ignorat sfatul medicilor si am pus copilul la san. Acolo este si acum :).
Felicitari din suflet, mi-ar fii fost de ajutor sa citesc asa o poveste inaite sa am copil ! Eu credeam ca mie mi-a fost greu cu alaptarea…mhh, acum mi-e aproape rusine.
Eu am avut lapte suficient de la inceput, bebelul a mancat bine de la inceput dar durerile acelea de sani din primele zile/saptamani mi le amintesc si acum! Ironia e ca eu imi amintesc intensitatea durerilor si faptul ca au durat cateva zile, sotul meu isi aminteste ca au fost cateva saptamani bune de chin. Citind rand cu rand ce ai scris m-a facut sa realizez ca eu nu as fii avut atata determinare niciodata ! Felicitari !
Buna! Felicitari pentru determinare si puterea nesfarsita. Alaptarea nu e mereu o poezie…Asta stiu din experienta proprie – doua minuni ghiduse la activ. O intrebare, daca se poate – cum se numesc pastilutele cu schinduf? Eu iau More milk plus. Mai exista altceva – va rog iertati ignoranta farmacologica…Imbratisari si ganduri bune!
Multumesc! Se numesc, pur si simplu, schinduf. Eu le luam de la Farmacia Tei.
Multumesc! Am tot intrebat pe la magazinele de tip Plafar de la mine din zona si nu am avut succes. Voi merge la Tei. Numai bine!
Felicitari pentru rabdare! Iubirea pentru piticii nostri ne face sa dam totul din noi pentru a le fi lor bine. Ma bucur ca ai reusit, este intr-adevar un sentiment minunat. Eu am acum al doilea copil si nu am reusit sa-l alaptez, ii dau lapte muls, dar productia scade. Imi poti lasa te rog o adresa de mail? Mi-ar prinde bine cateva sfaturi. Multumesc!
Bucura-te in continuare de alaptare, esti o mama fericita!
Bianca, scriei-i printesei un mail si cere-i adresa mea. cu drag!
Am o fetiță de 4 luni și de mai mult de 2 luni pompez laptele și i-l dau la biberon. Suge de la am doar noaptea și și atunci extrem de puțin. Cum sa fac sa o pun la sân, pentru ca urla groaznic numai când vede ca îmi desfac sutienul? Și cum sa fac sa scot suzeta „din meniu”? Mulțumesc
Cu rabdare, calm si fara panica. Noi nu am vrut suzeta deci aici nu te pot ajuta, dar nici rabdare prea multa la supt nu avea. Era un bebe lenes. Ne-am chinuit cu pompe, pastile, ceaiuri … Pana am descoperit plimbarea prin casa. Il luam in brate fara sa-l atasez la san, doar in pozitie. Ma plimbam ca nebuna prin casa cu el asa pana se mai linistea putin, apoi il atasam si sugea. Dar nu aveam voie sa ma opresc din mers si leganat ca scuipa sanul. Incearca si varianta asta. Oricum la noi a fost lapte destul, dar nu suficient pentru nerabdarea si disperarea lui bebe. Deci ne-am alimentat mixt intotdeauna. A crescut frumos, sanatos, conform tuturor standardelor, ba chiar intelectual si motric e putin cam prea dezvoltat pentru 1 an si 5 luni. Lapte de la mine a baut pana la 7 luni, la san sau cu biberonul. Important e sa il bea, nu cum il bea. Nu iti face probleme. Este ideal sa alaptezi exclusiv, dar daca nu se poate nu e cazul sa ajungi la psihoza ca vezi tu ce mama denaturata esti. Linistea ta = linistea copilului. Parea mea. Succes! Si … Enorm de multa rabdare! Astept vesti
Mulțumesc frumos pentru răspunsul prompt. In mișcare am reușit sa alăptez doar de vreo 2 ori, la putin timp dupa ce a început greva suptului.
… răbdare am, altfel as fi renunțat demult. Am luat-o 2 nopți la rand cu mine în pat- a supt ceva mai mult, dar pentru mine trezitul din ora în ora este devastator și cu impact negativ asupra puterii de concentrare din ziua următoare, la serv.
Mi-Am dorit mult sa alăptez fetita pana la un an – pe băieți a forat imposibil. În negura bucureșteană din anii ’90, pediatrul mi a recomandat rapid lapte praf ca mecanism de combatere a colicilor-nu a funcționat și am rămas și fără lapte. La al 2-lea am întrerupt alaptarea de 3 ori, din cauza spitalizarilor. Bietului copil, nu îi plăcea deloc sa primească biberon- de unde am decis ca obișnuința cu biberonul și refuzul sânului reprezinta un mit…
Minunat. Si eu as vrea sa povestesc cu dvs. Am cam aceleasi probleme. Multumesc!
Buna Oana! Eu am aceeasi problema, am hipotiroidism si nu am lapte suficient. Ce tratament ti s-a recomandat? Multumesc!
Buna Ioana. Felicitări in primul rand ca nu te ai lasat” bătută „. În al doilea rând multumim ca ai împărtășit cu noi experienta ta. Eu sunt la al trei lea bebe si m am confruntat cu alaptatul din prima zi. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si cu ajutorul Cristinei(colega de serviciu si prietena) ,căruia îi mulțumesc din suflet pentru tot suportul oferit Am reusit sa nu pierd laptele. Pe primii doi i am alaptat până la 4.5 luni si 10 luni . Nu am stiut atunci importanta alaptarii la san. Bebe are 5 luni si inca sunt stresata ca nu am lapte suficient si ca il voi pierde. Iau Schinduf două capsule de 3-4 ori pe zi si o capsulă de Galafor forte. Pana la 3 luni am luat si Elevi 3. Bebe ă luat in greutate in medie 650 gr. Ceaibde stimularea lactatiei de la Fares ,cam 6-8 plucuri pe zi plus ceai de musetel si tei. Beau si lapte cam 500 ml pe I (imi place laptele). Nu pot spune ca mananc foarte mult sau foarte sănătos ,nu prea am idei si uneori nici poftă de mâncare ci de dulceeeee. Lichide beau si cate 3.5 litri pe zi,nu mereu….dar nici atunci nu pot sa ma laud cu o lactatie mare. Mai noi cam de o lună și ceva sta cate 3-5 minute la san (vrea doar un san) ,seara dupa baie sta mai mult dar nu ca ar trage efectiv tot timpul asta. Ce să fac sa am suficient lapte ??? Mulțumesc. Si sa auzim numai de bine. ???????????
Am alaptat gemeni pana la 1 an, productia maxima a fost undeva la 1.6 litri pe 24 ore desi nimeni n-ar zice ca as fi avut de unde, exact ca si tine am luat Galafor, Galactogil, am baut litri multi de ceai de anason, fenicul si apa, lapte, chiar si bere fara alcool. Ce stimuleaza garantat productia de lapte, daca bebe nu sta foarte mult la san sau nu trage vartos, este exprimarea laptelui cu un aparat (mulsul cu o pompa dubla electrica). Eu exprimam laptele si de 8 ori pe zi/ 24 h, prolactina – hormonul care ajuta la secretia laptelui – este mai activ noaptea intre 02 si 04 dimineata, aveam grija ca una dintre pompari sa fie in acel interval orar. A fost nu greu, ci foarte greu dar este posibil. Daca glanda mamara nu este stimulata suficient de des sau de mult, productia scade. Aveam grija sa exprim laptele in fiecare sesiune cam 15 minute.
Buna Oana,
Iti multumesc pentru poveste! Trec prin ceva similar. Dupa 6 saptamani de greva suptului (de la 6 saptamani la 12 saptamani) am cedar si i-am dat lapte cu biberonul pt ca deveni se galen ca ceara si trece au 7-8 ore fara sa manance. Banuiesc ca de vina pt greva a fost frenul lingual si labial si faptul ca eu l-am fortat sa se ataseze corect. Am facut frenectomie in a 7 a zi de viata, insa nu s-a imbunatatit suptul.
Acum are 5 luni. Mananca de la 12 saptamani laptele meu din biberon. Nu ma mai plan ca nu avem timp de nimic, insa ma frustreaza enorm ca nu mai sta la san, macar putin… Nu stiu daca va mai accepta vreodata sanul…
Exact ce aveam nevoie. Acum,in 2019,avem aceeasi problema. Bebe,a stat 10 zile la terapie intensivă,ma storceam si primea laptele meu cu biberonul. Acasa,mi’a fost frica sa o pun la treaba,sa nu oboseasca prea tare si sa nu mai respire. Si asa,m’am stors 6luni si o fac in continuare. A primit mereu proaspat, pt ca am avut destul de mult lapte si inca am,fara a luat ceva. Țiți e o joaca pt ea,prinde cu mana, duce gura da doar pentru a musca, mai curge si cate o picătură. Dar sincer,nu am incerc niciodata prin somn. De azi o voi face, articolul tau mi’a dat ambitie,multumesc.
Pot sa primesc si eu adresa de email, va rog! Multumesc!
Buna ziua, am aceeasi problema cu alaptatul,nu reusesc,am probleme cu tiroida…vreau si eu adresa de e-mail,va rog din suflet! O zi buna!
Bună ziua!
Și eu am aceleași probleme. Am născut prin cezariana și producția de lapte a fost extrem de mica. Acum nu mai am deloc. Pentru relactare consultantul în alăptare mi-a recomandat Motilium, însă neonatoloaga mi-a spus sa nu iau deoarece afectează sănătatea copilului. Nu știu ce sa fac …
Buna, noi ne-am confruntat la început cu mici probleme in alăptare, fiind primul copil nu am avut destule cunostiinte, in spital ne-a fost foarte greu, asistentele trecând pe lângă noi nu ne încurajau prea mult, dar pana într-un final am luptat și alăptez de 8 luni, de la 3 luni ne confruntam cu o mică problema ce pe mami o irita puțin, refuzam sânul drept, este foarte neplăcut, am încercat sa îl mulg, sa îl ajut dar consider ca pana in momentul de fata nu am găsit soluția perfecta, un sfat ne-ar fi foarte util..
Buna.
Las cateva randuri, in speranta ca pot fi de ajutor cuiva. Eu am aflat de schinduf din acest articol si mi a revenit laptele (dupa o sedere in spital).
Combinatia / boost ul care a functionat la mine (dupa ce am incercat galafor, more milk) a fost:
2 bere fara alcool + 2 schinduf + o sticla lacto+ + 2 lactil, luate impreuna.
In cateva ore, eram cu laptele ca la inceput, Doamne ajuta. Binenteles, un psihic ok este cel mai important si combinatia poate diferi de la pers la pers, insa eu le am incercat pe toate, aceasta a mers la mine.
Ref ragade, lasat sanul cat mai mult dezvelit si dat cu lapte matern mereu peste ragade. Laptele matern este cel mai bun remediu pt acestea.
Sanatate multa!
Buna! Luai toate astea o data pe zi? O sticla intreaga lacto+? Te intreb ca-s intr-o situatie grea, s-a dus laptele de tot si caut cu disperare ceva sa revina. Dar am vazut ca o sticla de lacto+ e 55 de lei, una pe zi n-as putea sa-mi permit.
Buna. Sunt intr-o perioada foarte grea cu alaptatul. Ma mulg in continuu. Chiar am nevoie de ajutor. Abia mai reusesc sa scot 200ml de la sani. Va rog sa ma ajutati. Nu mai stiu ce sa fac
Buna , sunt disperata , am nevoie de ajutor sa îmi readuc puiul la sân . Puiul meu are doua luni și refuza categoric sânul in favoarea biberonului . Va rog am nevoie de un sfat de o părere , de o încurajare .. Mulțumesc mult !!
Buna ! Trec printr-o perioada foarte grea , deoarece puiul meu refuza sânul in favoarea biberonului .. mi-as dorii din tot sufletul sa pot sa îl readuc la sân .Mi se rupe sufletul când ma respinge și plânge . Va rog am nevoie de ajutor , un sfat , o părere , o încurajare . Ar fii cea mai mai mare împlinire ca puiul meu sa îmi accepte din nou sânul . Menționez ca sunt proaspăta mămica și fiind primul bebe lipsa experienței își spune cuvântul . Mulțumesc mult !!
Bună, Andreea!
Asa pățesc si eu: bebe acceptă sânul doar cand doarme iar ziua ii dau doar la biberon laptele matern. Atâta timp cat am lăptic, nu vad sa fie o problemă faptul ca nu papă mereu la sân desi mi-aș fi dorit foarte mult.
Nu luati supradlza de Motilium că puneti viata bebelusului in pericol, dar și pe a dumneavoastra. Prospectul nu e degeaba! Eu când am luat la recomandarea consultantilor in alaptare, bebe toata ziua era foarte agitat și plangacios, iar mie îmi scazuse tensiunea mult, desi nu am probleme cu inima. Asta e experienta mea cu Motilium.