ACEST ARTICOL APARȚINE UNEI CITITOARE CARE ȘI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI
Mi-am luat permisul de conducere în toamna lui 2005 cu mare nerăbdare, emoții și bucurie. Fac parte dintr-o familie de șoferi și instructori auto la MAPN! Pentru mine, permisul nu reprezintă doar un act care-mi dă dreptul să conduc pe drumurile publice, ci și o responsabilitate mare. Am văzut în cei 10 ani de șoferie și condus zilnic în străinătate, prin prisma meseriei de șofer, o mulțime de grozăvii. Dar nimic nu m-a putut pregăti psihic și sufletește pentru întâmplarea trăită de curând.
Veneam cu mama și bebe de 4 luni din parc. Fiind zăpușeală, mama a insistat să nu-l pun pe cel mic în cărucior, ca să nu îi fie cald la spate. L-a luat ea în brațe și am pornit agale spre casă. Pentru cele/cei care sunteți din Oradea, vă sfătuiesc să aveți mare grijă la trecerea de pietoni de lângă orășelul copiilor, Corneliu Coposu colț cu Liniștii.
Am ajuns în dreptul trecerii, ne-am asigurat stânga-dreapta și am pornit traversarea. Erau două mașini destul de departe, aveam timp să traversăm. La mijlocul străzii instinctul de șofer m-a făcut să realizez că un taxi al firmei Hello vine prea repede și nu pare să aibă intenția de a frâna. Și știți vorba aia: nu te pune cu prostul cu mintea odihnită? M-am oprit pe banda de sens și am zis că mai bine îl lăsăm pe grăbit să treacă. I-am spus și mamei mele, care era un pic înaintea mea, să stea dar nu m-a înțeles. Taximetristul, în loc să frâneze, a accelerat și a intrat pe contrasens ca să mă ferească pe mine, trecând milimetric cu vreo 70 km/h, pe lângă mama și copilul meu.
Ce am simțit în momentul acela e greu de descris, îmi amintesc cu claritate că tremuram din tot corpul și gâfâiam în timp ce palmele mi se udaseră instantaneu. M-am uitat după mașină, am retimut nr. de înmatriculare și am sperat să oprească. Adrenalina era atât de mare încât dacă ar fi oprit îl jucam în picioare pe nenorocitul (îmi cer scuze pentru limbaj) care aproape mi-a omorât mama și copilul. Explicația lui la secția de poliție rutieră? Se grăbea la o comandă și nu a realizat ce face. Bineînțeles că dacă vreau să fie pedepsit serios, singura cale e să-i intentez proces civil, că stufoase și complicate sunt legile noastre!
Aveți grijă de voi și de copiii voștri, deschideți bine ochii și lăsați disperații și șoferii de duminică să treacă chiar și când aveți voi verde. Pe noi, cineva acolo Sus ne iubește! Altfel, în loc să sărbătorim cele 4 luni pe care bebe le împlinea atunci, ne-am fi pregătit de înmormântare.
Sursa foto: șofer grăbit de taxi via Shuuterstock.com
Mi se face pielea de gaina cand ma gandesc la orice accident dar sa mai fie si copilul meu.. nici nu vreau sa imi inchipui. Adevarul e ca exista conducatori auto si soferi si intre ei e o diferenta enorma.
mi s-a strans stomacul la ultima fraza :(((( ma bucur tare ca nu s-a intamplat o tragedie.
inconstienta asta a unor soferi (foarte multi) din tara noastra mi-e imposibil sa o inteleg.
toata lumea se grabeste (si nu doar soferii, inclusiv pietonii care traverseaza pe rosu, uneori fara sa se asigure, am vazut un accident asa, soferul nu a putut sa evite, i-a sarit in fata, norocul a fost ca nu avea viteza), fara sa isi puna vreo secunda problema ca graba asta chiar poate omori – pe ei, pe altii. si pentru ce? unde se grabesc asa toti?
acum cativa ani eram la o trecere de pietoni, fara semafor, sosea cu linie de tramvai pe mijloc si o singura banda pentru fiecare sens. un autobuz ratb a oprit in dreptul trecerii, iar dupa ce am facut 3-4 pasi pe trecere a claxonat puternic si luuung. m-am oprit pentru ca m-am speriat de claxonul lui, am crezut ca ma claxoneaza sa ma misc mai repede, e des intalnit in randul soferilor la noi, m-am si enervat, dar … nu, in secunda urmatoare a trecut o masina cu viteza foarte mare, pe linia de tramvai. eu nu as fi vazut-o din cauza autobuzului, soferul a vazut insa in oglinda retrovizoare cu ce viteza venea, si-a dat seama ca m-ar fi lovit in plin. omul acela mi-a salvat viata…
apoi … foarte multe accidente se intampla cand cei de pe prima banda dau prioritate la trecere, iar cei de pe banda a doua nu, chiar nu pot intelege de ce …
Pentru ca-si imagineaza ca au timp sa treaca inaintea pietonului.
Imi pare nespus de rau….fii tare !Te imbratisez!
Azi a evitat sotul meu un cretin. Avea prioritate de bmw si a omis stop-ul. Nu s-a sinchisit nici de politie. Nu stiu daca e vorba de prostie la natia asta a noastra sau de nesimtire si rautate.
Ce-mi „place” când aud „naţia asta a noastră”.
Eşti sigură că la naţiile altora nu se întâmplă?
Atata nesimtire-n trafic ca-n Romania n-am mai vazut in nicio alta din tara din Europa prin care m-am plimbat si am condus. Nici macar in Italia si italienii chiar au o reputatie proasta ca soferi, mai ales mai la sud.
Asa ca mi se pare justificat comentariul de mai sus.
Mda, Turcia nu e-n Europa…
Din pacate, trecerea de pietoni si semaforul verde nu ne face pe noi, pietonii, mai putin vulnerabili in fata masinilor. Daca cumva ma loveste o masina, nu ma incalzeste cu nimic faptul ca eram pe trecere.Soferul poate avea pile si scapa bine-mersi, dar pietonul e cel care ramane cu sechelele. De aceea de fiecare data cand traversez o strada ma uit intr-una in toate partile, si la fel o invat si pe fetita mea
Off, inca am cosmaruri si trac dupa intamplarea asta. Cred ca n-o sa-mi revin niciodata, de cate ori trec strada daca vad ca masina nu incetineste ca lumea pur si simplu ma blochez. Prea multe nenorociri se intampla in trafic si prea multi oameni nevinovati mor inutil 🙁
Vai ca mi s-a facut rau cand am citit. Am retrait un moment oribil care s-a intamplat anul trecut. Eram insarcinata in 9 luni, trebuia din moment in moment sa vina bebe. Intr-o zi urata, ca frumoasa sigur nu a fost, primesc un telefon . Nu voi uita niciodata. O voce speriata si tremuranda : ” a lovit-o pe mama masina „. Primul gand a fost ca nu voi putea merge la inmormantarea mamei mele, eu fiind in alta tara. In avion nu ma lua nimeni cu ditamai burta gata de nascut, iar cu masina, la un drum de 12 ore sigur nu ma puteam porni. Am paralizat. Pana sa aud ca nu murise de fapt, dar era in spital. O lovise un tanar, pe trecerea de pietoni. Era cu mama lui in masina. Explicatia lor? Nu o vazuse niciunul. Atitudinea politiei? Luat permis pt 3 luni. Si atat. Cu toate ca toata scena a fost filmata de camerele de supraveghere are unei benzinerii din apropiere. Mda…tara noastra mult iubita si legile ei minunate. Drag autor, ma bucur ca nu s-a intamplat nimic grav, a fost chiar un miracol. Cat despre sofer, merita pumnii tai , nici nu se pune problema.
Cu unii soferi e crunt…si parca sunt tot mai multi, vara cand se intorc din tarile calde..de ex la Lugoj, un sat cu blocuri, e plin mai ales de masini inmatriculate in tari straine conduse de tigani ( nu sunt rasista sunt realista)..ma feresc de ei cat pot..ii las si sa treaca inaintea mea..numai sa nu stau langa/in spatele/in fata lor..pur si simplu mi-e frica…dau in tine, masina ta e facuta praf..si ei isi iau alta masina..mai bengoasa…nu mi-e frica de nimic pe lumea asta…doar un lucru ma ingrozeste : masinile vitezomane!!!
eu nu am carnet. Mi-e frica. Intelegi de ce.
Fara sa avem masina noi am avut scaun cumparat/imprumutat. (am mai imprumutat masina de la rude). Nu discutam alternativele – cele mai multe din incidentele rutiere sunt pe distanta de 4-5 km de casa.
Lucrurile acestea povestite sunt adevarate tragedii, ce au fost evitate la limita si asta este un lucru bun.
Dar haideti sa nu fim hateri, „tara noastra de 2 lei”….si tot restul. E o tara ca toate celelalte, sa nu credeti cumva ca doar legile noastre sunt scoase din context si nedrepte, in timp ce in alte tari…wow….curge lapte si miere. Asta este o atitudine paguboasa, sorry….
Nu toti soferii de bmw sunt idioti, asa cum nu toti soferii de Dacia sunt niste pericole ambulante. Cu totii (chiar daca nu ne dam seama) facem la volan niste „dude” cat noi de mari. Ca nu rezulta in accidente….sau victime….mai tine si de noroc uneori…sau de atentia celorlalti participanti la trafic.
Fac zilnic 60 km catre si de la munca, merg pe drumuri nationale si prin oras…si credeti-ma ca vad destule.
Trebuie sa avem noi grija, sa ii invatam pe ai nostri copii tot ce trebuie, sa traverseze corect, sa respecte regulile si sa se asigure de 100 de ori….
G.
Voi ati avut noroc. Saptamana trecuta mama mea a avut ghinion – masina de pe prima banda i-a acordat prioritate. Masina de pe a II-a banda a lovit-o in plin.
In lipsa unei legislatii dure si a unei educatii despre urmarile negative ale grabei copiii nostri sunt expusi la accidente indiferent de nivelul de educatie rutiera primit. Mama mea nu a avut nici o sansa. Era la ora 13,30 pe mijlocul trecerii de pietoni. Ce viteza avea soferul? Medicii au luat-o de la 28 m distanta de la marginea trecerii pentru pietoni.
Adevarul este ca in spatele grabei unor soferi ne aflam (poate fara sa constientizam acest lucru) si unii dintre noi. Din acest motiv ii indemn pe toti soferii care sunt rugati sa se grabeasca sa intrebe inainte sa apese mai mult pe pedala de acceleratie: Câți oameni pot să omor ca să ajung mai repede la destinație?
http://www.staupenet.ro/cati-oameni-pot-sa-omor-ca-sa-ajung-mai-repede-la-destinatie.html
Tot in Gl, o tampita a dat peste o gravida in luna a 5-a. Evident a pierdut copilul.
Off, imi pare tare rau. Nu pot sa inteleg ce e in mintea acestor oameni? Condoleantele mele 🙁
Nu stiu din ce oras vii tu, dar in Galati trebuie sa te feresti de masinile scumpe, beneficiaza de o prioritate speciala. Nu de putine ori am fost injurati si amenintati de soferi nervosi care au impresia ca trebuie sa le eliberezi calea datorita masinilor lor. Atata timp cat s-a deschis portbagajul sa ni se arate o sabie, da-mi voie sa-ti spun ca traim oarecum in vestul salbatic. Pe langa neatentie, nestiinta, impresii, unii sunt capabili de tot felul de chestii ,,interesante”.
Comentariul meu ii este adresat Gabitei.
Nu vreau sa generalizez, dar majoritatea celor cu masini de lux sunt proxeneti sau traficanti de droguri…majoritatea. Nici ei nu stiu cum au luat permisul intrucat nu stiu sa scrie si sa citeasca. La ce te poti astepta de la acesti oameni? Da, imi dispretuiesc tara intr-o oarecare masura pt.ca nu a stiut sa se protejeze impotriva unor astfel de fenomene. Face parte din cultura noastra sa nu luam masuri, sa ne mentim ca merge si-asa. In realitate, suntem straini pe propriile meleaguri.
Stau in Bucuresti, fieful masinilor de lux si al arogantei. Nu stau de fapt in Bucuresti, stau in afara intr-unul din orasele de langa, dar sunt bucuresteanca get beget, am stat in Bucale de cand ma stiu. Ii stiu oamenii, traficul, problemele.
Nu zic ca in Galati poate nu este cum spui tu, sau ca in Vaslui sau Craiova, nu se intampla ceva similar (no offence, nu vreau sa jignesc pe nimeni din zonele respective).
Incercam doar sa dau o nota de „realitate” comentariilor referitoare la „cum este la noi si nu este la altii”, etc.
Nu imi plac generalizarile astea si nu cred ca traim intr-o tara profund in neregula. Asa este peste tot….doar ca noi (romanii) suferim de atitudinea paguboasa a „ierbii care este mult mai verde la altii. pe cand la noi este numai cacao”.
Cati dintre cei care comenteaza despre cum sunt legile in Ro, au cunostinte legislative si stiu cadrul legislativ din alte tari cu care fac comparatie? Voi chiar credeti ca intr-o tara din EU, tara „x” poate sa aiba niste legi de 2 lei in timp ce tara „y” are totul ca la carte?
Totul se armonizeaza, legile sunt similare, directivele europene prevaleaza le cele locale, cam toate legile sunt la fel si amenzile sunt toate asociate salariilor din tara respectiva, etc.
Nu vreau sa arunc in derizoriu subiectul, este foarte important sa avem grija cum traversam, cum conducem…..imi pare sincer rau pentru cei care au avut in familie evenimente atat de tragice cum sunt cele povestite mai sus…..dar sunt absolut sigura ca exista si cealalta fata a monedei….pietoni care traverseaza pe unde nu trebuie, care nu sunt atenti, care alearga printre masini, motociclisti/biciclisti care merg intre benzi, oameni care traverseaza seara DN1 si stau intre sensurile de mers intr-un echilibru precar…..si care sunt feriti de restul de soferi…aia atenti….
G.
eu in schimb cred ca soferii romani sunt mai idioti decat alti soferi.
am mers cu masina (nu foarte mult, dar am mers) in vreo 3 tari din europa de vest si nu se compara ce-i acolo cu ce e aici. Probabil ca in turcia, in bulgaria si in rusia este mai rau decat la noi, dar nu si in europa.
principalul lucru care ma scoate din minti la soferii romani este lipsa instinctului de conservare, adica ei fac niste lucruri care fie ii pun pe ei insisi in pericol in primul rand, si apoi ii pun in pericol pe altii, iar aici este vorba tot de instinct de conservare, pentru ca desi poate tu nu patesti nimic, totusi nu are cum sa fie placut sa fii vinovat de accidentarea altora, adica e un lucru pe care nici tu, ca sofer, nu il doresti, ca fie ai de reparat tabla proprie, fie ai de umblat prin tribunale si de trait cu constiinta incarcata ca ai accidentat pe cineva.
ei, atunci cand unui om ii lipseste in primul rand instinctul de conservare, acel om se numeste idiot, in sensul ca e ceva stricat in capul lui.
un singur exemplu dau: soferii romani nu pastreaza o distanta sigura fata de masina din fata, nici in oras, nici in afara lui. Daca in oras mai e cum mai e, ca vitezele sunt mici, totusi sa mergi la 2 metri in spatele unuia cand amandoi aveti 100 de kilometri la ora este o dovada de idiotenie in sens clinic, de lipsa de activitate a cortexului prefrontal in cel mai strict sens cu putinta.
la 100 de km la ora, o masina parcurge cativa metri in mai putin de o secunda. daca cel din fata franeaza brusc pentru ca i-a sarit ceva in cale, soferul din spate nu are timp nici macar sa-si dea seama ca trebuie sa franeze.
realmente, chestia asta ma face sa cred ca traiesc printre maimute inferioare.
pe de alta parte, in alte tari, pe autostrada am vazut marcaje si semne cu „pastrati distanta” foarte dese, iar la noi nici pomeneala de asa ceva, ceea ce inseamna ca si aia care administreaza drumurile sunt tot maimute inferioare.
ar mai fi multe de zis.
Pai si instinctul de supravietuire se afla in stare latenta la noi. E mai puternica nestiinta, e pregnant teribilismul, din cazua asta se comit fapte grave. Si ce-mi pare mie rau e ca, de obicei, din toata distractia asta nu este sifonat cine trebuie…pe principiul iarba rea nu piere.
„Maimute inferioare”??
Geez….crezi ca poti sa gasesti SI mai multe apelative jignitoare pe care sa le utilizezi?
G.
dar nu este o jignire.
dupa cum am spus, incapacitatea de a analiza o situatie, de a discerne corect gradul ei de pericol si de lua decizii in consecinta este semn de lipsa sau deficienta a activitatii cortexului pre-frontal.
exista studii care au gasit ca acesta este mai mare la om decat la primate.
info:
http://www-psych.stanford.edu/~knutson/bad/semendeferi01.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Prefrontal_cortex
https://en.wikipedia.org/wiki/Brodmann_area_10#cite_note-Semendeferi01-3
Sunt absolut sigura ca fiecare dintre noi este o „maimuta inferioara” intr-un anumit moment (sau mai multe) al existentei sale. Cand facem alegeri sau luam decizii care nu sunt 100% sau sigure sau in regula.
Si tu, la fel de cu siguranta, te incadrezi in aceiasi categorie, pentru ca altfel nu ai fii om.
So relax, take deep breath si nu mai cataloga oamenii. Doar pentru ca pui 2-3 linkuri de research de pe internet nu inseamna ca ai dreptate sau ca nu jignesti.
O zi frumoasa sa avem.
G.
sunt oameni care ii pun in pericol pe altii (si pe ei insisi), asa ca chiar nu imi fac probleme daca ii jignesc pe internet.
in plus, nu inteleg ce legatura are asta cu tine, pare ca te-ai auto-desemnat reprezentantul soferilor inconstienti din romania, o categorie difuza si ambigua, orice s-ar spune.
insa i-adevarat ca pe idiotul care s-a proptit la un metru in spatele meu sambata dimineata in otopeni, de-am crezut ca o sa ne spulbere, apoi m-a depasit prin dreapta exact cand voiam sa ma duc si eu in dreapta ca sa-i fac loc, apoi mi-a aratat tot el degetul, chiar as vrea sa-l jignesc direct in fata, desi pentru el apelativul „maimuta inferioara” pare prea slab.
Singura chestie care îi motivează pe rromânii noştri e ideea statutului social: să fii cea mai nobilă maimuţă din cârd.
Cu puţini ani în urmă, publicul de maimuţe de la noi ştia două chestii mari şi late: cocalarii cu maşini de 2 litere şi cifre ca în revista Rebus (Q7, X5, X6, ML, GL) şi viteza. Să le luăm gâtul cocalarilor, să le distrugem cu ciocanul maşina cocalarilor, să le împuşcăm familia cocalarilor.
Cât timp nu mergeai cu viteză şi nu aveai rebus pe post de maşină, puteai să fii cel mai mare idiot, să tamponezi toţi copacii de pe marginea drumului, să parchezi călare pe hidranţi luând o ladă de gunoi pe bot, să opreşti în mijlocul intersecţiei la oră de vârf, să deschizi uşile răzuind vopseaua de pe toţi vecinii de parcare. Nu avea importanţă, în ochii lumii erai cetăţean nobil şi respectabil câtă vreme nu erai cocalar.
Sau, cum zicea un băiat d-ăsta cu tastatura pe mână şi mult timp liber: „există cocalari frustraţi, care şi-au luat o maşină cu sigla de BMW, Audi sau Mercedes-Benz dorind să pară ceea ce nu sunt, şi mai există şi alţi posesori de astfel de maşini, directori, manageri, respectuoşi, demni şi corecţi”.
Se vede că tipul avea prea mult timp liber şi nu lucra sub ordinele cuiva. Altfel ar fi înţeles că directorii şi managerii nu sunt cu mult mai respectuoşi, demni şi nobili decât cocalarii 😀
eu nu prea mai merg cu masina de niste ani, ca in oras folosesc metroul sau bicicleta iar drumuri multe in afara orasului nu fac.
in weekend insa am facut un drum in afara orasului si am observat urmatoarea chestie: pana acum eram obisnuit cu gibonii care vin tare din spate si dau flash-uri, sa te dai la o parte, ceea ce ma scotea din minti maxim, ca normal este ca daca vrei sa depasesti, pastrezi o distanta sigura si pui semnal stanga.
ei, in weekend-ul asta am observat ca au disparut flash-urile, adica magotul se propteste pur si simplu in spatele tau, chit ca tu ai 100 la ora si el vine cu 150, si probabil ca daca nu te dai la o parte intra in tine.
am patit treaba asta de cel putin 10 ori in weekend.
sincer, ii preferam pe aia cu flash-urile.
dar ce ma intereseaza este daca intr-adevar s-a schimbat chestia asta si acum s-a renuntat si la flash-uri.
Of course, si pentru ca ai intalnit un caz (sau 2 sau 9), ai generalizat spunand ca majoritatea soferilor sunt asa.
Imi pare rau ca ai intalnit asa un exemplar, inteleg ca este frustrant…dar catalogarea si generalizarea mi se par cea mai simpla si la indemana solutie.
Nici tie nu ti-ar placea sa fii facuta „maimuta inferioara” de un domn sau o doamna amabila ca si tine, careia i-ai taiat fata intr-o intersectie sau a carei masina ai lovit-o din greseala pentru ca erai obosita si nervoasa de la munca si te gandeai la altceva decat la condus…..
G.
ce am spus in legatura cu distanta este o chestie pe care o observ de cel putin 10 ani, nu de ieri.
eu la volan nu tai fata nimanui si nici nu am lovit pe nimeni pentru ca eram obosit sau nervos, ca eu cand sunt in masina sunt atent la condus, gen, ca sa nu fac accident pentru ca sunt obosit sau nervos.
si ca sa anticipez intrebarea urmatoare: da, am lovit de 2 ori alta masina in 18 ani de condus. ambele accidente au fost foarte usoare si nu au fost din oboseala sau neatentie, ci pur si simplu mi-am atins in momentele alea limita de competenta intr-ale sofatului – dar astea sunt accidente in sens adevarat, din cele care se vor intampla tot timpul.
eu vorbeam insa de punerea in pericol a tovarasilor de drum care se intampla din lipsa de gandire.
Robo, vezi ca jignesti maimutele.
Gabitza, cu tot respectul, nu stii despre ce vorbesti.
La ce anume te referi?
Nu stiu despre ce vorbesc cand ma refer la sofat si experienta sau legislatie?
G.
pentru ca sunt fara masina, in Bucuresti, am optat sa facem totul local: medic local, gradi locala (desi cea mai apropiata e la 1,5km, adica mai aera una mai aproape dar nu aveau locuri). Asta m-a ferit de incidente si conflicte – da, am fost claxonata pe trecerea de pietoni ca mergeam cu copilul de mana, mai lent, dar asta a fost maximum. Cand va intra copilul la liceu deja ma gandesc ca voi inchiria aprt. nostru si cauta altul sa ne mutat fix langa liceu, tocmai pt simplitatea vietii copilului.
Bucuresti.
Intr-o vineri cu soare eu si sotul am fost invitati, in aceeasi seara, de catre un prieten la un restaurant ca sa isi serbeze ziua de nastere. Dupa ce l-am trecut garla dus intors pt ca ni se pare cam de cacao sa procedezi asa, am decis sa mergem. Tipul precizase ca nu vrea cadouri dar nu poti sa te duci cu mana in buzunar … Si cum nici nu obisnuia sa serbeze genul asta de eveniment nu am fost pe faza sa ii fi luat cadou mai inainte.
Deci dupa o zi grea la serviciu in care a trebuit sa si plecam putin mai devreme, spre marea incantare a sefilor, ne-am dus chititi la un magazin din apropiere. Din „fericire” aveau obiectul pe care il vroiam doar in alt magazin din partea cealalta de oras… Restaurantul era undeva la mijlocul drumului si mai aveam o ora si putin pana trebuia sa ajungem acolo. Asa ca ne grabeam, ca multi altii dealtfel.
Dam sa iesim cu cu masina de pe straduta unde era magazinul in maretul bulevard cand o minunata mamitica de manuta cu un minunat copilas de circa 1 anisor si ceva au intrat pe trecerea de pietoni ( si dupa noi nu mai venea nicio alta masina ). Si copilasul mai mult statea decat mergea si mamitica ii tot arata tot ce misca in jur. Si ei erau fericiti. Atat de fericiti incat nimic nu mai conta. Copilasu s-a simtit atat de bine incat chiar a luat loc pe asfalt ca sa admire o pietricica sau cine stie ce spanac de ciunga latita zarise el acolo.
Mie deja imi ieseau flacari pe nas si fum pe urechi. I-am urat aleia in gand de tot familionul. Sotul meu nu a claxonat si nici nu a scos capul pe geam sa o indemne politicos sa treaca naibii odata si sa se duca in parc pt plimbari lejere.
Mi-am tinut gura pt ca daca ii ziceam ceva si imi raspundea, la cat de nervoasa eram cred ca ma dadeam jos si o pocneam.
Era nesimtirea in stare pura. Nu conta decat ea si fisu. Respect pt ceilalti ? Nu cred ca auzise de asa ceva.
Imi imaginam in momentele alea ca vita aia considera ca pe ala mic nu trebuia sa il deranjeze nici macar o adiere de vand cand explora lumea ca nu cumva sa ramana frustrat restul vietii. Si imi venea sa ii iau pielea cu penseta (si multe altele 🙂 ) Cealalta varianta ar fi ca era prea proasta pentru lunea in care traim si nu prea realiza ce face si pe unde (si ideea de a o vedea castrata imi suradea).
Nu m-a deranjat atat timpul pierdut cat atitudinea aleia. O durea la 10 m de cot de cei din jur. Atitudinea ei era sfidatoare, parca spunea „fac ce vreau cand vreau”.
Una e sa stai sa treaca un parinte cu un copil de mana care merge intr-un ritm mai lent ca sa poata tine copilul pasul si alta e sa stai dupa unul care asteapta ingaduitor si surazator ca plodul din dotare sa se uite dupa stele verzi pe pereti la viteza melcului de livada.
Deci @o femeie, depinde ce intelegi tu prin „mai lent”. Poate ala de te-a claxonat avea si el dreptatea lui. Sau poate era doar un disperat cretin care are impresia ca e buricul pamantului .. 🙂
In principiu cred ca as fi fost de acord cu ceea ce spui, ca idee principala, daca nu ai fi simtit nevoie sa „pigmentezi” tot textul cu epitete jignitoare.
Asa ca din pacate…scopul argumentarii tale nu cred ca va fi atins. Din punctul meu de vedere, asa cum prezinti situatia, erai doar o doamna isterica pentru ca intarzia la o petrecere….si daca iti venea sa „ii iei pielea cu penseta” pentru ca se miscau incet, nu cred ca as vrea sa te vad cand te superi din motive cu adevarat serioase.
G.
Ai dreptate, as fi fost mai convingatoare daca spuneam ca trebuie sa ajung la spital la prietenul care trage sa moara.
Dar am lasat exeplul de mai sus pentru ca mii de oameni se grabesc fix din motive de genul asta. Motive care pentru altii sunt frectie la piciorul de lemn. Totusi, atata timp cat nu incalca regulile de circulatie si nu pun integritatea fizica a celorlalti in pericol, e treaba lor de ce se grabesc.
Da cine pricepe, pricepe, cine nu, nu …
Nu m-a enervat ca se miscau incet. M-a enervat ca o durea in fund de ceilalti. M-a enervat egoismul si lipsa de respect. Si pentru mine e un motiv serios sa ma enervez.
Comportamentul ei mi-a amintit de vacile pe care le intalneam pe sosea cand ma duceam la bunici. Si alea se mai opreau in mijlocul drumului sa admire peisajul in drumul lor pasune – casa. Asa, libere si fara nici o durere sub coada.
Am trecut suficient de lent sa nu fuga copilul de 5 ani dar nici sa nu stam pe loc. Mi se pare ca prea il alerg pe strazi spre gadinita/acum scoala, apoi inapoi acasa etc.
E drept, ocolim strazile foarte circulate.
Am plecat din tara si merge fata cu aceeasi viteza. Surpriza, nu merg claxoanele aici – doar la o masina romaneasca….
In sfarsit si parerea sincera a unei soferite. Da, si eu sunt sofer (ita) in Cluj-Napoca (un oras comparabil ca dimensiuni si trafic, cu Oradea, Bucuresti, Craiova, Iasi…etc). De luni pana vineri am deosebita placere de a traversa frumusetea de oras cap coada, la orele de varf si rar in weekend. Sunt exasperata de toate mamicile care, ca sa traverseze strada (semaforizata sau nu) se arunca cu caruciorul pe trecere si abia pe urma se asigura, sau asteapta schimbarea semaforului ele pe trotuar si caruciorul in trafic! vb sotului „lasa draga ca faci altul!”. Da, sunt soferi nebuni, grabiti, incepataori, traficul de la an la an este tot mai aglomerat, si primaria lucreaza la strazi fix la orele de varf, dar asta nu scuza atitudinea pietonilor. Multi dintre pietoni asteapta schimbarea semaforului de la mijlocul trecerii *(piata Marasti, M.Viteazu, Flora….cam la toate pietele mari din Cluj)! Se schimba verde pt pietoni si ei se arunca pe trecere ca in valurile marii, nici nu se asigura. Coboara din tramvai, autobus…etc. si vor sa traverseze prin plin trafic si trecerea e la 5 metri de ei. La fel, plimbatul pe trecere. pai ori traversezi ori esti la promenada. Nu zic, diferentele intre pietoni si soferi sunt evidente! Pe sofer il apara ditamai cascasa metalica! dar si lipsa de instinct de conservare a multor pietoni face victime! Parerea mea este ca, daca am fi un pic mai responsabili si mai respectuosi cu totii si soferi si pietoni am putea evita multe nenorociri!
Subscriu la acest articol. Tind sa cred ca este, in mod special, o caracteristica a taximetristilor! No ofense! Dar din punctul de vedere a uneia care mai mult sofez decat merg pe jos nici pietonii nu sunt tocmai cei mai atenti participanti la trafic! La trecerile nesemaforizate fac stafeta, NU se asigura stanga-dreapta, eu ca sofer, ma asigur la trecerea de pietoni …., ca sa nu mai zic ca si la trecerile cu semafor unii ignora culoarea rosie(la pietoni). Ce sa zic, se simte ca am o problema cu pietonii neatenti dar si soferii isi dau in petec mai mereu. Oricum sunt in asentimentul tau in ceea ce priveste situatia descrisa dar am profitat sa ma descarc si eu cu ce ma roade. Va pup. P.S. Am permis de 10 ani si am condus zi de zi de atunci.
Sunt de acord ca multi pietoni sunt de-a dreptul teribilisti. Solutia ar fi ca toti sa fim mai atenti, mai responsabili, mai civilizati. Conducand mult si de multi ani am vazut lucruri neplacute din partea pietonilor – unii asteapta sa ajungi langa ei ca sa zbugheasca pe trecere, altii traverseaza butonand telefonul, multe ar fi de spus…