ACEST ARTICOL APARȚINE UNUI CITITOR CARE ȘI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU SOȚIA LUI, DAR ȘI PENTRU ALTE SOȚII
Draga mea Soție,
Îți promiteam la începuturi, în primii ani de căsnicie, fără să cred prea mult în această eventualitate, sinceritate totală în cazul în care va fi să îmi placă o altă femeie. Te rog să citești calm acest text. Nu am găsit altă modalitate mai convenabilă să îți spun cele ce urmează.
Sunt mai multe probleme: prima este că am făcut dragoste cu altă femeie, a doua este că mi-a plăcut și a treia este că mai vreau.
Și NU vreau să mă despart de ține. Nu îmi pot imagina viață fără tine și fără copilul nostru. Aș vrea să tratezi acest viciu al meu ca pe oricare alt viciu benign: fumat, băut, pierdut timpul cu băieții, fotbalul.
Mă apasă faptul că te mint prin omisiune, mi-aș dori să îți pot spune „mâine mă duc la amantă” așa cum ți-aș spune „mâine nu sunt disponibil că e meci mare”. M-am tot gândit și recunosc că situația este tulburătoare și pentru mine. Știu că această întâmplare ar putea însemna sfârșitul nostru, lucru care m-ar ucide. Există însă circumstanțe atenuante, mai multe împrejurări care au contribuit la această evoluție.
Mi se pare că diferența de apetit sexual dintre noi doi, pe care o știm și despre care am mai vorbit, este una din cauze. Nici eu nu sunt un mare campion, dar recunoaște că de multe ori te lași rugată. Mi s-a întâmplat și mie să „nu am chef”, dar mai rar.
De ceva vreme îmi lipsește contactul intim cu ține, și nu este vorba neapărat despre sex. La asta contribuie și copilul, care nu ne lasă să ne ținem în brațe ca adulții. Aș da vina și pe „criza de 40 ani”. Îți amintești că în urmă cu un an am avut o disfuncție erectilă, lucru peste care ai trecut ușor, dar care pe mine m-a cam pus pe gânduri. Așa am început să fiu mai atent la femeile care îmi zâmbesc fără motiv.
Ar putea să ți se pară scandalos la prima vedere, dar după ce mă giugiulesc puțin cu Ea, mi se încarcă bateriile. Dacă în unele zile ți s-a părut ciudat că sunt mai în vervă decât de obicei, trebuie să știi că ăsta era motivul. Niciodată după ce m-am întâlnit cu Ea nu am venit la tine mai morocănos sau fără chef, ba din contra.
Apropo de gigiulit, vreau să știi că nu ți-am adus acasă nicio scamă sau fir de păr de-al Ei, am grijă să îmi fac duș după.
Știu că orice relație în afară căsniciei este catalogată că fiind toxică, încerc să judec limpede și sunt tentat să cred că nu este chiar așa. Dacă ai fi cunoscut-o în alte împrejurări, nu ai fi detestat-o, sunt sigur. Mă cunoști și știi că oamenii mă apreciază pentru că nu practic păcăleala și nesinceritatea. Și mai știi că nu am în anturaj decât astfel de persoane, pe care și tu le apreciezi. Dacă altcineva ți-ar povesti despre mine și despre Ea că avem o relație amoroasă sunt sigur că nu ai crede, de aceea întâmplarea este cu atât mai tulburătoare. Un timp am avut impresia că nu sunt cu nimic mai bun decât ultimul curvar care își neglijează familia; și totuși vreau să cred că sexul recreațional poate fi practicat fără să îți lezezi în vreun fel consoarta.
Este tulburător faptul că lucrurile încep să nu se mai potrivească cu ce știam noi despre căsnicie. Am impresia că pot să iubesc mai multe femei în același timp, fără că măcar să fie nevoie să le iubesc pe toate la fel. Și mai cred că oamenii se pot iubi inteligent, fără să strice țesutul familiei.
Nu știu ce aș putea să îți cer, dar te rog să nu mă părăsești după ce vei fi citit și să accepți că pot iubi încă o femeie fără că tu să insemni mai puțin pentru mine.
Cu drag,
soțul tău.
Nu știu ce-aș face și ce-aș spune în locul soției autorului textului de mai sus. Sînt tentată să spun că l-aș părăsi fără prea multe discuții, pe de altă pate, e ușor să iei decizii cînd nu sînt despre tine. Am pus mai jos un sondaj, în ideea că va fi un punct bun de pornire pentru o discuție pe subiect, cine știe ce ne mai pregătește viața, unora sau altora…
Precizez că eu sînt de bună credință și am publicat scrisoarea pe care mi-a trimis-o domnul așa cum a scris-o el (cu minime editări pentru a păstra anonime persoanele care apar în scrisoare), dacă ce scrie el aici e o minciună, este a lui, nu a mea. Din păcate nu am cum să verific veridicitatea faptelor, trebuie să pot avea încredere în autor, asta e regula jocului.
[interaction id=”5671be6d8161d2223268df74″]
Sursa foto: sex recreațional, via Shutterstock.com
Eu nu cred o iotă din povestea asta, îmi pare un experiment social.
Sa stii ca asa a zis si omul meu, ca nu pare autentic, eu zic ca e posibil ca autorul sa nu fi facut fapta pana la capat si doar sa sondeze opinia feminina, sa afle daca ce are de gand e total inacceptabil sau poate poate…
Surprinzator eu cred. Am in jurul prea multe cazuri de genul acestora. Ce as face eu? Nu stiu. Cum as reactiona? Rau.
eu cred si cunosc o astfel de persoana
Frate….daca e barba-tu?…te rog nu publica. Sper sa fie o parere idioata. Sa avem Sarbatori linistite! :).
ups! m-ai pus serios in dificultate. de fapt m-am pus singur, ca eu am aprobat comentariul.
daca nu zic nimic si ma fac ca ploua, suspiciunea ramane.
daca zic ceva, lumea poate sa zica ca cine se scuza se acuza.
totusi o sa risc si o sa ofer 3 argumente:
1. eu scriu mai bine decat autorul scrisorii – desi se poate spune ca am scris mai prost special ca sa nu-mi fie recunoscut stilul
2. de cand m-am maritat, am devenit si mai ursuz si mai neplacut cu lumea, ca na, acum nu mai am motive sa fiu dragut cu lumea (cu fetele), ca deja m-am maritat.
sincer imi fac uneori probleme ca daca Ioana da divort, nu mai am nici o sansa sa ma mai lipesc de o alta femeie, atat e de rau.
3. in ultima vreme iar m-am ingrasat. sigur, sunt si femei carora le plac barbatii rotunzi, dar problema e ca imi afecteaza stima de sine mie, deci sunt si mai nesigur si evitant in interactiunile cu femeile decat de obicei.
🙂
Plus ca tu nu iti doresti sa faci dragoste nebuna cu alta femeie? Nu? Nuuuu?
ce dragoste nebuna bre, la cat sunt de gras mi-e teama ca fac infarct.
si oricum, eu nu pot sa fac sex decat daca sunt indragostit, doar stii asta….
eu fac „decat” dragoste, nu sex.
E posibil chiar sa fie real! Eu cunosc un cuplu , el isi facuse o obsesia din a face sex cu alte persoane. I-a povestit sotiei si aceasta l-a acceptat asa (!!!) si respectivul filma toate partidele de sex cu celelalte si le viziona impreuna cu sotia! Mi s-a parut de-a dreptul dizgratios, dar vorba aceea, mare ii mai e gradina Domnului!
What the actual fuck?! 😀 Pardon de vocabular.
Eu cred că această scrisoare nu își avea rostul decât dacă domnul avea cohoneles necesare să i-o trimită ei. Altfel, sună mai mult a laudă (ioi ce poetic sunt eu, și cu nevastă iubită înșelată și cu o Ea care mă face să tresalt). Eu am citit amuzată confesiunea scrisoare pentru că a pus cumva punctul pe i cu fraza asta: ”și totuși vreau să cred că sexul recreațional poate fi practicat fără să îți lezezi în vreun fel consoarta.”- păi atunci ar trebui să admită că dacă soția lui consoartă decide să se recreeze cu un El ar fi la fel de chill dacă ar primi aceeași scrisoare. Chiar, să o rescrie ca și cum el ar fi primit-o ipotetic de la ea și dacă lui i se pare ok…asta e.
Și eu l-aș întreba pe ”domnul” (craiul ce se destăinuie și cere îndurare) cum ar reacționa dacă ar primi o scrisoare asemănătoare de la soția lui? Dar dacă ar primi-o de la Ea? Să-i scrie Ea: ”Dragul meu, amant, am făcut dragoste și cu al bărbat, mi-a plăcut și mai vreau. Și NU vreau să mă despart de tine! Vreau să mă recreez și cu El (celălalt) și cu tine! Și, nu vreau să te mint prin omisiune, așa că, atunci când îți voi spune că nu ne putem vedea, te rog să mă înțelegi!”
Poate ne răspunde ”domnul” ….
TOTAL INACCEPTABIL!
Nu, e total inacceptabil. Inacceptabil sa ramana impreuna. Daca ar schimba locurile nu cred ca sexul cu alt barbat in afara de el ar parea la fel de inofensiv.
Sa inteleg ca acest cuplu avea un copil mic si ca mamica era epuizata si nu avea chef de sex. Sau poate mamica nu a avut chef de la inceput si atunci de se s-a maritat cu ea?Exista o gramada de presupuneri aici.
Nu trebuie sa fi laureat Nobel ca sa stii ca exista metode de a „produce chef de sex”. Daca vrei ca relatia sa mearga , ar fi bine sa pui creierul la munca nu doar alt organ!
Nu cred ca as putea trece cu vederea acest „viciu benign” al lui nici daca as vrea…in timp f probabil se va destrama casnicia lor. Pt ca nu ai cum sa nu te gandesti ca mai exista „o alta” in viata omului tau, chiar si just for fun. Eu as deveni ironica, acida, rece, si mai lipsita de chef cand vine vorba de sex, iar in timp raportul de timp petrecut de sot cu familia se va schimba in favoarea amantei, lucru care va duce cu singuranta la divort. Deci nu, nu as putea sa merg mai departe cu un om in conditiile de mai sus. Si cred ca nici lui nu i-ar conveni daca sotia ar face sex recreational cu alt barbat, indiferent cat chef de sex are sau nu sotul…
Chiar daca ne vine greu sa recunoastem, crestinismul a adus egalitatea barbatului cu a femeii ( printre altele, un barbat pt o femeie)…asadar, daca nu esti crestin…cine iti interzice sa ai si amanta si sotie?
Nu, crestinismul nu a adus egalitatea barbatului cu a femeii (intre altele crestinimsul zice ca femeia trebuie sa se supuna barbatului dar nu si invers, deci inegalitate clara), ci doar eventual a intarit practica monogamiei (care era practica acceptata si de iudaism, desi poligamia nu era formal interzisa).
Si la cum ai exprimat tu „un barbat pentru o femeie” de fapt sugereaza o alta inegalitate: pentru ca reciproca nu e neaparat valabila „o femeie pentru un barbat”.
Nu e nevoie de religie pentru ca o societate sa prefere monogamia poligamiei; lipsa religiei poate insa elibera cuplurile sa decida de comun acord ce e acceptabil pentru ele.
Femeia sa se supuna barbatului iar barbatul s-o iubeasca ca pe sine insusi..lumea tine minte doar prima parte…
Tot e inegalitate pentru ca nu li se cere acelasi lucru.
Dar zic eu ca e mult mai greu sa iubesti cum trebuie sa o faca barbatul ca a te supune….ooo si eu cu supunerea nu ma prea inteleg, dar tot imi pare mai usor.
Hmmm, scrisoarea asta e scrisa de un barbati. Dar cum ar fi daca ar fi scrisa de o femeie?De obicei, daca barbatii inseala ei sunt macho. Daca femeile inseala sunt curve. Asta e o parere general valabila.Nu sunt de acord cu astfel de comportamente. Mai ales minciuna. Pt ce te casatoresti daca nu esti alaturi de celalalt la bine si la greu?
Eu nu as mai putea sa privesc jumatatea mea in ochi stiind ca as insela-o. Nu m-ar lasa constiinta si bunul simt.
Si relatiile sunt ca o sinusoida, o perioada e mai bine, in alta e mai rau, in alta e foarte bine, in alta e foarte rau. Dar toate trec, si in final ar trebui sa ramana iubirea si respectul pentru celalalt, si implinirea de a fi cu el.
Daca s-ar putea as da 20 de like-uri! Iar autorul articolului l-as trimite sa-i spuna nevestei in fata exact asa, admitand ca-l asculta pana la capat…..sa vedem atunci curaj de macho! Nu scrisori anonime pe bloguri citite in majoritate de femei! Ce credea, ca-l vom compatimi cu toate si-i vom lamuri noi sotia ca defapt nu-i chiar de speriat sa-ti inseli perechea? RUSINE!
Nu cred ca e adevarat scrisoarea. Daca nu ma inseala memoria, citisem la un momenta dat ceva de genul in engleza. Cred ca e o traducere.
Aaaaaa, nu, nu, lasati, du-te tu la amanta si stai acolo, bre!
La ce sa te mai obosesti sa revii si sa ma iubesti la fel?!
Pai nu fu vorba sa ne iubim in fiecare zi mai mult decat ieri??
Scandalos si inacceptabil!
Daca era o aventura de o noapte, zicea ca s-a racorit si ca nu ii mai trebuie, poate mai lasa loc la discutii si reconciliere, dar sa spuna ca o iubeste si ca mai vrea, este de neconceput. Sa o vrea de tot si basta.
Ps: facea dus dupa ce se „giugiuleau”… Argh! Cine nu ramane cu o pata pe retina dupa asa ceva?
In relatia anterioara am trecut o data peste infidelitatea partenerului, incercand sa nu mai fiu atat de radicala in gandire si sa iau in considerare circumstantele atenuante, de genul greselilor mele. Ei bine, patru ani mai tarziu, ne-am despartit fix din acelasi motiv si printre concluziile trase la final a fost ca mai mult m-am chinuit toata aceasta perioada. Fisura in increderea in el a ramas tot timpul, chit ca uneori a fost doar un bazait pe fundal, care avea darul sa ma deranjeze.
Erau vremuri in care barbatii trebuiau sa aiba amante ca sa fie in „trend” ; iar sotiile erau mandre de barbatii lor si chiar ii ajutau in relatiile extraconjugale (cadouri , scrisori , intalniri) . Cred ca am devenit prea egoiste 😉
Cand au fost vremurile astea?? Tare-s curioasa…
Tanti, asta este o gluma la fel de proasta ca si scrisoare de mai sus.
Am devenit poate prea REALISTE ,Anna…si sa consideram ca meritam si noi tot ceea ce merita ei!
Cred în a doua șansă când e vorba de o greșeală,repet o greșeală nu o alegere… însă viața m-a învățat ca nu toată lumea o merită. Nu poți iubi doua persoane în același timp,ca sa nu mai spun de faptul ca „nu îmi pot imagina viața fără tine ” dar nu pot renunța la sexul cu Ea, mi se pare de-a dreptul josnic.
Da, partea cu viciu benign este minunata. Exact asa as crede dacă as fi soția. Nu m-ar deranja deloc, ca doar e sex recreațional! What the holy fuck?!? Sex recreațional cu amanta! Asta vreau sa ii iau soțului de Crăciun! Pentru ca sunt sigura ca toți bărbații care ar avea viciul asta benign nu ar fi deloc deranjați sa îl aibă și soția! Pai ce ii trebuie ei, ca și-așa nu prea avea chef. Da, cu tine.
Avem și noi copil mic, am trecut și noi.prin perioade lungi de m-am lăsat rugata și uite ca a trecut. Acuma nu știu cât o fi contribuit sexul recreațional, eu sper ca deloc. :))
Rezultatul la testul de mai sus a fost: „Esti impotriva curentului! ” 🙂 Eu i-as accepta acest „viciu”, as aprecia sinceritatea si as merge inainte.
asa spui tu acum, dar o sa vezi daca ti se intampla cum iti faci o mie de ganduri, daca incepe sa-i placa de ea mai mult, ce are ea si eu nu am, oare cu ea se simte mai bine decat cu mine, daca arata si mai bine e super jale pentru mandria ta iti zic… e grav!!! Si mai ales daca aia ii face si un copil, apoi tre sa imparta banii copiilor vostri cu ea, e fain ce sa spun, o nebunie de ratat!!! :)))))
Pe bune ? nu pot sa cred ca exista sotii care ar accepta acest viciu si ar merge mai departe.
Mai departe cu ce ? cu recreatiile? si cum ai face ? ai lasa liberul sau arbitru si necesitatea sa isi spuna cuvantul ? cand vrea el si cum vrea el ? sau ea ? ea adica amanta….
Femei din toata lumea treziti-va ! Avem o viata si ea trebuie respectata ! de noi si de cei din jurul nostru. Cum ti-ai creste fetita ? I-ai spune ca aceasta este calea ? ca asta este normalitatea ? ca asa trebuie sa faca si ea ? Dar baiatului ce i-ai spune ? Ca asta este foma suprema de respect ?
IN final as vrea sa o citez pe bunica mea : si cu sufletul in rai si cu dansa (,,,,,,,,,,,,) nu se poate maica ! Trebuie sa alegi cu ce ai tu mai de pret ( sufletul sau dansa dupa caz).
Ar face ca un cuplu de soti divortati care impart custodia copilului. 2 weekenduri e al meu, doua al tau. Craciunul e al meu, Pastele e al tau. :)))))) ce tampenii… Eu cred ca in momentul in care sotul/sotia te inseala, nu mai are respect pentru tine. Si fara respect ce ne facem la batranete cand atractia fizica va fi zero? Pentru mine respectul joaca un rol foarte important intr-o relatie. Consider ca din respect pentru partener, nu inseli.
Dar oare nu toți cei care facem al doilea copil practic „scriem” primului copil aceeași scrisoare?
Nu pentru ca dragostea pentru copii se inmulteste, nu se imparte. Nu faci al doilea copil pt ca esti nemultumit de ceva ce face/nu face primul
Eu ma refeream la ce simte copilul, nu la motive.
De ce ar simti copilul asta daca nu e adevarat? Doar nu il iubesti pe fratele lui pe ascuns
@Cristina – excelenta intrebare! nici nu am inteles-o prima data cand am citit-o, de-abia dupa ce am citit raspunsul am inteles.
@Giboanca – de ce crezi ca doar dragostea pentru copii se inmulteste si nu se imparte?
eu sunt de acord ca asa e, dar totusi merita sa ne intrebam de ce spunem despre dragostea fata de copii ca se inmulteste, dar in acelasi timp spunem ca nu poti iubi romantic doua persoane?
(nu cunosc raspunsul la intrebare, doar intreb)
Pentru ca prin dragostea pe care i-o porti celui mic il inveti si pe fratele lui mai mare sa il iubeasca.
Eu nu inteleg comparatiile tot mai dese – cel putin asa percep eu, ca le intalnesc tot mai des – intre iubirea dintre doi adulti care se iubesc conditionat si cea dintre parinti si copii, cea neconditionata. Chiar e acelasi lucru? Really? Explicatia cu sotul care aduce acasa o blonda ravisanta vs mama care vine acasa cu al doilea copil mi se par cam deplasate. Adultii intra intr-o relatie la o varsta matura, e o decizie constienta, asumata, de a cladi o viata impreuna, e o indragostire total diferita de dragostea pe care o simte un copil fata de parinti. Alta e miza, altul e dansul dintre ei. Unei femei nu ii va imbogati viata o amanta ravisanta oricum ai da-o (sau or exista situatii, dar cam rare) asa cum ti-o imbogateste un frate sau o sora, ceea ce se intampla destul de des. Am un frate si ma bucur enorm ca e in viata mea, il iubesc. Nu tin minte exact cum l-am primit in lumea mea, cat am suferit sau nu, dar clar nu am simtit acelasi lucru pe care l-as simti daca mi-ar trimite sotul scrisoarea de mai sus. As suferi crunt, asa cum sufera un adult… si nu zic asta ca sa minimalizez durerea unui copil, imi amintesc cum m-au durut lucruri si ce au insemnat atunci. Dar daca ceva ma doare la varsta asta, pai ma doare pana la oase si o simt extrem de constient, filtrez durerea prin prisma tuturor experientelor de pana acum. Despre ce vorbim aici de tot comparam mere cu pere? Da, exista gelozie intre frati, exista respingere, poate nu se vor suporta niciodata, dar acest tip de gelozie si respingere e absolut complet diferit la un copil mic fata de gelozia aia incarcata cu tensiune sexuala, dragoste matura, insecuritate si ce mai exista intre adulti. Am intrat cam abrupt in discutie, dar sunt un pic uimita ca mai mereu cand se discuta despre adulti se fac comparatii cu relatiile dintre parinti si copii si invers.
M-a dat pe spate individul ăsta plăcut de lume,culmea,”pentru că nu practic păcăleala și nesinceritatea”.Hai pe bune?
Mânca-l-ar mama cum zburdă el ca taurul comunal și mai se cere și apreciat că doar se spală după!
Acasă n-ai vrea s-o duci pe „Ea”,să faceți încet-incet un trib,tot ai impresia că ai putea iubi mai multe femei în același timp.Asta,dacă nu te pocnește din nou disfuncția erectila.
Desigur,soția va aproba,îngăduitoare,ba chiar va întreba ce haine dorește când joacă în deplasare.Soțul meu,bărbatul nostru! (NOT)
Dacă scrisoarea nu este cumva un articol cu rol de sondaj, aș putea spune astfel: atunci când el/ ea ajung să între intr-un astfel de amantlac, se iese din normalitate. Nu există să mergi cu altcineva și să te simți la fel lângă soț/soție.
E usor sa vorbesti ipotetic..nu stiu cat de autentica e scrisoarea, dar cunosc barbati care ar fi in stare sa scrie asa ceva. Din fericire nu al meu, care stie ca nu as accepta niciodata. Oricat de greu mi-ar fi as alege despartirea. Stiu ce vorbesc pentru ca am mai fost despartiti in trecut, atunci nu eram casatoriti si nu s-a intamplat pentru ca a aparut alta, pur si simplu nu a mai mers in acel moment. Am putut sa traiesc fara el asa ca nu as avea la ce sa ma mai gandesc.
Scrisoarea in sine pare intradevar un fake dar de dragul discutiei sunt curioasa cate dintre doamnele care afirma cu atata patos ca si-ar parasi barbatii in cazul in care ar afla de amanta, ar face-o cu adevarat. Vreau sa cred ca o relatie/casnicie nu e cladita strict pe sex. Ma distrez teribil de fiecare data cand citesc despre subiectul asta si vad cat de razboinice suntem noi cand e vorba despre asezarea in spatiu a organul reproducator al sotului.
Nici eu nu sunt de acord cu sexul recreational (cum suna asta:))) dar mai cred si ca noi ca specie nu suntem construiti sa fim monogami o viata intreaga. Cine zice ca dupa o relatie de tzspe ani, sexul e la fel ca la inceput minte. Ori sexul stim cu totii cat de important e. Si da, cred ca poate face sex cu alta dar sa isi iubeasca in continuare sotia si copilul.
PS: Din cate stiu sotul meu nu face sex recreational in momentul de fata desi avem un copil de 2 luni 🙂
cred ca problema cand apare infidelitatea nu e faptul ca relatia e cladita pe sex, ci faptul ca e cladita pe incredere, iar sexul in afara relatiei distruge in primul rand aceasta incredere.
Din poveste eu inteleg ca omul are o alta relatie in paralel, nu o aventura. Aventura pt sex e atunci cand te vezi cu o femeie de cateva ori. El nu face sex in afara relatiei oficiale, ci are o relatie cu cealalta femeie. Sunt doua chestiuni diferite. Nu ritmul sexul al sotiei l-a impins catre cealalta femeie, ci altele sunt motivele…pe care cu siguranta nu le poate identifica, caci e greu…iti trebuie niste date. 🙂
As accepta daca nu as stii….nu stiu cum vine asta…??? Adica, daca as afla ca se duce la alta as deveni (asa cum zice Claudia mai sus) acida, rea, ironica, sarcastica in comportametul meu fata de el.
Orice se poate discuta in cuplu mai ales viata sexuala. Vorbeste cu ea mai barbate, spune-i ca nu mai merge si ofera solutii. O seara pe saptamana plecati amandoi si iubiti-va fara copil, incercati sa reinviati focul.
Acum intrebarea mea pentru autorul scrisorii: ce ai face daca ea ti-ar trimite aceasta scrisoare?
Nici nu stiu daca nu ar fi cazul sa fim mai realisti cu lucrurile astea.
Eu cred ca intr-adevar nu exista monogamie, sau daca exista e doar fizica, fantezii avem cu totii. Sigur, astea se intampla doar in mintea ta, dar se intampla.
Infidelitatea raneste, pentru ca oricat ar fi de improbabil ca cineva sa vrea sa faca sex doar cu noi toata viata, toate ne dorim asta. Eu cel putin mi-o doresc, dar nu stiu daca e o asteptare realista. Si nu stiu daca peste alti 10 ani de relatie nu-mi voi dori pentru mine hobby-ul asta. Poate cineva sa spuna despre el insusi asa ceva, fiind onest?
Mie deplasat mi se pare sa descrii sotiei giugiuleala cu o alta femeie – daca e recreational, tine-o pentru tine, doar nu-i povestesti nici fazele de la meciul la care te duci tot recreational.
Cred ca daca am cinstiti cu noi insine, am realiza ca oamenii se schimba, ca nu poti promite sincer nimanui nimic.
După 3 ani de relație, s.a gândit el că totul e atât de distrus între noi, încât nu merită să repare, ci să o ia de la capăt cu alta. Și a făcut.o…vreo 6 luni, după care s.a întors spășit, jurând că nu mai face. Și l.am acceptat înapoi, că doar îl iubesc enorm. Ce încerc să spun e că…au trecut alți 3 ani de atunci. În total, sunt 6 ani de relație. N.am uitat, n.am iertat, doar am acceptat realitatea, o realitate în care am fost înșelată și a fost alegerea mea dacă mai rămân sau nu cu acel om. Nu pot spune că regret. S.a schimbat, ne.am mutat împreună, ne vom căsători, și mi.a spus anul trecut, sub bradul de Crăciun, că cel mai mult pe lumea asta își dorește un copil. Încă o dată, nu regret, dar o fisură în încredere…a rămas. Un sentiment de nesiguranță atunci când spune că iese la bere. Niciodată nu o să șteargă cele 6 luni de coșmar. Totuși, simt că mă iubește. Când mă cuibăresc în brațele lui, parcă emană liniște și căldură sufletească. Dacă simt toate astea…probabil că nu am făcut greșeala vieții mele, acceptând să ne împăcăm.
Probabil multi barbati pe lume gandesc ca ce exprima domnul in scrisoarea de mai sus. Insa ma indoiesc ca ar si scrie asta sotiei. Dar zic ca unii asa gandesc fiindca foarte multi isi iau amante. Si in acelasi timp nu pleaca de langa nevasta, ca nevasta e nevasta, eventual si mama copiilor si na. Iar unele femei sunt de acord. Cat timp vin inapoi la ele, au casa si masa si nu le lipseste nimic, de ce nu? Sunt oameni si oameni.
Mie una personal mi se pare trist. Adica daca as primi asta de la sot automat as gandi ca eu nu mai sunt de ajuns. S-apoi, eu de ce nu as face la fel? Pana la urma sunt cupluri de swingers, am putea sa ne luam amanta si amant casatoriti. Sa fim asa, in familie. Pai nu?
Serios acum, o fi pentru unii, nu zic. Sunt si oameni asa, care vor si pot. Nu doar barbatii ci si femeile. Asta sunt convinsa. Nu stiu daca tin o vesnicie lucrurile astea, poate dupa un timp amanta vrea mai mult sau sotia nu mai vrea asa. Dar si marile iubiri, casnicii frumoase, pot sa se sfarseasca cu mult inainte de ‘pana moartea ne va desparti’.
Barbatului nu i-as putea ierta duplicitatea. Hai, 1 punct pentru sinceritate, dar cam tarziu vine ea. Pai intai se duce, isi ia amanta, apoi sta si analizeaza si se decide ca vrea si amanta si sotia. Hmmmm. Not fair.
Personal nu as tolera asa ceva. Cine poate, e alegerea lor. Stiu femei care accepta asta. Se multumesc cu faptul ca sotii se intorc la ele. Nu e insa de mine asa ceva. Nu ma consider atat de ‘marinimoasa’.
Adica, eu nu as putea accepta asta. Chiar deloc. Daca vrei sex recreational, here I am. Altfel, poate vreau si eu si na, ma indoiesc tare ca barbatul din scrisoare ar mai gandi la fel daca nevasta i-ar raspunde tot intr-o scrisoare, zicand, dragule, ce bine, si eu am un amant, stii, vecinul de la 3. Si eu inca te iubesc, dar si vecinul de la 3 ce-mi face. Ce bine ca ne putem iubi in continuare si sa avem hobby sexul cu amantii. Poate diseara dupa cina stam si vorbim de ce noi pozitii am invatat. Stii, am una bestiala, poate o incercam si noi pentru prima data… Asa ar fi meritat raspunsul domnul…
„Scrisoarea” este scrisa relativ bine, „sotul” incearca o argumentatie victimizanta (ca a suferit, ca are apetit, ca are 40 ani), ba chiar ii da si un nume: „sex recreational” si o asigura pe nevasta de „buna alegere” pe care a facut-o cand si-a ales amanta….
WTF.?!?!?…..
Este penibil si dezgustator felul in care se inventeaza sintagme, care sa faca „scuzabil” un act trivial.
Ca si „submissive sex” din 50 Shades, incat orice fatuca de 15 ani sa accepte toate porcariile pe care handralul i le cere in pat, ca asa e la moda….
Ioana, nu inteleg de ce ai publicat articolul asta…
Ce plus valoarea aduce?
Am o intrebare pentru El, sper sa imi si raspunda:
Daca e vorba de sex recreational, domnul este de acord ca si sotia dumnealui il poate practica oricand doreste, asta neinsemnand ca-l va iubi mai putin sau deloc, nu?!
Dragul meu Sot,
Mai tii minte perioada cand nu ti scula anul trecut? Atunci am decis ca e inacceptabila diferenta de potenta sexuala dintre noi si am hotarat sa ma culc cu postasul care imi zambea sagalnic fara motiv. Acum nu am deloc chef de tine pt ca postasul e atat de bun la pat incat imi descarca efectiv bateriile. Dar sa stii ca inca te mai iubesc si nu vreau sa ne desartim. Esti ok deci cu relatia mea la fel cum eu sunt ok cu a ta, da?
Cu drag,
A ta Sotie
Dubios, dar plauzibil. Oare de ce susţinem că fidelitatea fizică este mai importantă decât cea emoţională? Suntem atât de ipocriţi imaginându-ne că o căsnicie ne salvează simultan şi definitiv de singurătate şi imoralitate. Cât timp ne simţim neînşelaţi şi neameninţaţi de fantezii extra-conjugale, suntem safe, înfăşuraţi steril în propriile aşteptări. Uite un test care răspunde realist sondajului de mai sus :p http://www.catchy.ro/fidel-sexual-sau-de-incredere-pe-termen-lung/51313
Auzi la el: „sex recreational”….
Ma face sa rad si in acelasi timp, am o grimasa de dezgust total…
Ce fel de explicatie este asta? „sex recreational”- ca suna neologistic, face mai scuzabil actul?
Romania este o societate profund traditionalista iar discriminarea de gen este printre cele mai mari din UE, da, chiar si in mediul urban.
Faptul ca un astfel de comportament (cu o asemenea explicatie penibila si degradanta) se face public pe un blog atat de popular, este trist.
In cateva ora, o sa si vad articolul fwd. de zeci de mii de ori pe social media catre toti barbatii, care o sa zica „him… deci unii au cohones sa faca asa ceva… si chiar merge”.
Nu ma intelege gresit, apreciez blogul tau, dar daca faci publice scuzele unor barbati adulteri, de ce nu publici argumentatia unuia care isi bate pisica sau care scuipa pe strada ca asa are chef sau care fura baterii din magazine sau whatever?
Ca sunt si ei oameni si toti fac parte din peisajul romanesc.
Comportamentele negative propagate devin parte din mentalul colectiv: ” ok, deci si pe sotul Ralucai de la HR l-am vazut cu una la terasa, si ea ramane cu el, deci si pe Gigel al meu, il voi ierta, ca asta este lumea in care traim…”
Ioana, de ce nu scri mai bine despre barabti care raman acasa in concediul de paternitate?
Sau despre barbati care baga o masina de spalat rufe sau care gatesc? Sau cum sa iti satisfaci nevasta, dupa ce ti s-a nascut copilul?
Asta da, comportament extravagant si poate incet-incet femeile din Romania o sa invete sa ceara mai mult si o sa invete si cum sa ceara (not nagging)..
De acord cu tot ce ai scris. Chiar nu vad de ce ar fi nevoie de astfel de articole incurajatoare pentru comportamente de genul asta. Mie mi s-a facut greata citindu-l…
hai sa punem problema invers…
daca avem un copil mic -5 luni – si, culmea, o „diferenta de apetit” inversa (adica mama vrea mai des decat tatal…naiba stie din ce resurse de energie sau poate doar de dragul relaxarii in bratele sotului; iar el vrea cam ca inainte de copil sau mai rar un pic, ca s-au adunat ore de lipsa de somn, griji, inhibari sa nu trezim copilul, etc)….
oare lui „nenea autorul” i s-ar parea normal ca sotia sa zica: „dragule, te iubesc, dar sunt obosita, stresata, am nevoie de recreere. stiu! o sa te las pe tine o ora sau doua cu asta micul si ies pentru putin sex recreational, niste carnita tanara si delicioasa…promit ca ma spal dupa. wtf…chiar si pe cap ca acasa nu prind decat dusuri de 5 min maxim si as sta si eu o jumatate de ora sub dus cu o masca de par, un balsam…deci in total cam o ora doua lipsesc: sexul mai repejor, un dus si un spalat pe cap. ti-am lasat un biberon cu lapte muls pt pitic. daca plange sau nu te descurci, suna-ma” 😉
vorba ceea…doar si mamele mai trebuie sa se relaxeze…si de ce sa ramanem la o ora de fuga pana la epilat/pensat/manichiura…
eventual daca sotul e ocupat, rugam sa vina una din bunici (mama lui?) sa stea cu bebe cat fiecare parinte se recreeaza separat 😛
eu banuiesc ca autorul scrisorii e troll sau se plictiseste si vrea sa faca un experiment sa vada cum reactioneaza femeile la ideile lui
Pe langa dilema moral/imoral pe care fiecare cuplu tb sa o rezolve in parte, mi se pare total nedrept pt copil sa imparta timpul si energia tatalui care si asa sunt f limitate.
Noi avem 2 copii sub 3 ani cu care stau acasa si cand ma anunta ca va intarzia…. e nasol. In mod normal ajunge acasa la 18 iar copii se culca la 20. Deci 2 ore in care se mai pierde ca mananca si el ca omu, se relaxeaza un pic, se joaca cu ei, ii pregatim de culcare alte 30min….gata. iar in we moțaie pe jos cu un lego in mana…..
Daca vrea sa aiba o relatie extraconjugala sa o aiba dar mai incolo cand nici mie no sa.mi mai pese asa mult si copii vor fi mari si nu ne mai baga in seama.
O da! Asta e prima intrebare care imi trece prin cap? Cand te duci la ailalta? Si asa e frustrant ca stai fara copil 9 ore pe zi la munca. Bineinteles presupunem un tata care isi iubeste copilu si care se topeste de doru lui in timpu zilei…Pentru celelalte specimene raspunsul e simplu si evident.
Pot sa inteleg multe si diferenta de apetit si atractia fata de alte persoane, etc…dar nu as accepta si intelege niciodata timpul furat copiilor.
? Niciodata sa nu spunem niciodata, zic eu. Eu ziceam ca nu o sa iert, dar am iertat si am pierdut vreo 2 ani din viata, el nu renuntase la „activitatile recreationale”, si pana la urma tot un rahat a iesit cand am aflat si in final am divortat. Partea proasta e ca dupa ce zici ca „treci peste” cam ramai cu sechele si neincredere si pe urma ies la iveala in urmatoarea relatie. La mine e cu happy end, am intalnit un barbat extraordinar de bun si loial, insa uneori ma surprind cu gelozii nejustificate – cum ziceam, sechele din prima casnicie. Sincer va sfatuiesc sa iesiti din relatii dubioase si bolnave imediat ce aflati, lumea e plina de barbati ok (orice v-ar spune altii ca nu e asa) si viata e scurta.
crezi ca ai putea sa il intrebi pe autorul scrisorii daca i se pare normala aceasta abordare si din partea sotiei? Adica ea are voie sa faca sex recreational cu alti batbati, poate si fata ei va fi mai luminoasa dupa o giugiuleala cu alt barbat si dupa logica autorului, daca si ea ar face asta vor avea parte de partida secolului ei doi :). Ce zici? Ii pui intrebarea si il rogi sa publice si raspunsul in completarea acestei scrisori???
se face!
Da, Și ea ar trebui sa lase dracului treburile case isi sa iasa ca fetele. Sa isi cumpere leggings de piele si un ruj rosu ca pacatul. Il poti intreba printesa Urbana daca e ok? O zi pe sapatamana sa spele is sa faca mancare la copii şi ea sa se distreze cu un barbat toata noaptea? E bine si e chit? Dar sa stea și in noaptea aia de jurna cu copii sau copilul si sa fie is micul dejun pregatit, se poate?? Sa vedem ce raspunde. A , sa fie și mancare Și casa curata.
Lola, perfect!
eu sunt pe partea baricadei care a propus asta sotului, la noi situatia fiind invers fata de scrisoare. nu a fost de acord, dar si eu incep sa cred ca nu suntem fiinte monogame prin natura iar mai devreme sau mai tarziu asta se vede (la unii prin ganduri numai, altii trec si la fapte). ce ma amuza este ca tot mai des vad nepotriviri de genul asta: cupluri in care ea nu vrea sex, el sufera, dar si invers. de ce oare ne imperechem numai asa, yin si yang?
Hmmm…De ce totusi ai vrea sa stai cu el si sa te culci cu altul? De ce nu il parasesti pe primu (sau ramaneti prieteni, etc) si te duci la al doilea? Ce sens are sa stai in casnicia asta? Presupun ca nu exista copii ca atunci e complicat tare si dureros tare…
Aveam mai mult respect pentru el daca nu dadea vina pe nevasta pentru alegerea lui. De ce trebuie mereu sa fie nevestele vinovate pentru ca barabtii isi iau amante? Oare daca avea mai mult timp pentru casa si copil nu ar fi fost si nevasta mai odihnita si mai deschisa la intimitati? Asa ca intrebarea mea e: daca e un tata implicat la fel de mult ca mama in cresterea copilului, cand mai are timp de sex recreational? Iar daca nu e un tata la fel de implicat, poate ca asta e de vina pentru ca sotia e obosita, fara chef etc. Deci vina e a lui si nu a ei si macar atata curaj sa aiba sa-si asume vina asta.
Stefi, uneori, suntem și noi vinovate. În sensul ca după nașterea unui copil ne transformăm total și uităm să mai fim soții. Devenim mame și atât. Soțul are nevoie de o partenera, nu de o mamă. Nu ne va iubi mai mult dacă noi părăsim patul conjugal și dormim cu copilul. Sau , mai rău, îl trimitem pe el în sufragerie
Suntem vinovate ca uităm din cauza oboselii să ne facem timp și pentru noi.
Personal, am înțeles asta cu mult timp înainte să nasc. N-am dormit cu copilul în pat, a avut pătuțul lui în cameră noastră și e foarte ok. Am căutat să împart sarcinile astfel încât seara să fiu puțin odihnită . Ne-am căutat refugiu în alta cameră. Un soi de escapadă. Acum, când s-a mai mărit, ne mai facem timp și pentru noi câte puțin.
Exemple sunt multe. Însă, dacă ar fi reală situația de mai sus, eu consider ca e lipsă de comunicare.
Ami, ai dreptate 100 la suta. Asa este. Dar pe de alta parte o femeie terminata de oboseala nu trebuie sa se scuze ca nu poate fata sa fie is femeie fatala seara. In teoriile inteleg ca trebuie sa fim super in tot dar realitatea e alta. Nu trebuie sa ne scuzam ca Suntem epuizate. Mai baiatule, intelegi ca maternitatea e grea? Nu? Atunci valea! Cred ca primii cinci ani sunt de transee pentru orice mama.
Buna, ar fi frumos si foarte educativ sa mai facem un sondaj. Puneti-va va rog in locul barbatului care NU a inselat. Se afla intr-un moment in care de cateva luni nu a mai avut parte de sex, nu a mai avut parte de tandrete, nu a mai avut parte de imbratisari. In schimb ziua acasa este formata din crize de plans, raspunsuri in doi peri, izbugniri, cateodata certuri din motive absolut insignifiante, persifilari. Acestea nu sunt permanente sau o stare de fapt/asediu, dar sunt infinit mai numeroase decat imbratisarile sau saruturile. In acelasi timp barbatul isi iubeste familia si copii nespus si, cel putin pana acum, a facut orice sacrificiu pentru ei. In ciuda a ceea ce se intampla el a pus familia pe primul loc. Am ajuns insa la momentul T si va intreb:
Sondaj: Ce ati face in locul acestui barbat? Ati cauta o raza de bunatate/intimitate in alta parte, o amanta, sau doar o aventura de o noapte?
In nici un caz.
Poate, dar doar o data.
Da, dar as acepta sa faca si ea la fel.
NU, pentru ca familia e cel mai important lucru.
Multumesc.
Raspuns: In nici un caz.
haide domnu’ Marius, ai impresia ca e ceva neobisnuit ca barbatul sa nu aiba parte de actiune cu lunile si sa o mai ia si in freza (metaforic vorbind) de la nevasta (care, oricum ai da-o, se ocupa (mult) mai mult decat el de copii)?
Welcome to the real world.
nu e din cauza ca familia e cel mai important lucru, e din cauza ca ar fi extrem de egoist sa-mi caut amanta doar pt ca vai de mine ce tragedie nevasta nu mai are chef de sex si de tandreturi cu mine ca urmare a faptului ca-i rupta in doua de copii.
mi se pare ca m-as comporta eu insumi ca un copil razgaiat care cand nu primeste jucaria, isi baga picioarele si in familie si in tot si se duce sa caute pasarica in alta parte, pentru ca, nu-i asa, barbatul ARE DREPTUL la pasarica, este un drept inalienabil al lui si orice situatie in care nu primeste este un atentat la acest drept fundamental al barbatului – acela de a fi servit de nevasta.
cam sexist felul asta de a pune problema, nu crezi?
Excelent!!! Abordarea ta este rationala, dar si calea cea mai grea de urmat. Din pacate, stiu prea multe cazuri de barbati care pana la varsta de un an a primului copil au capitulat intr-o amanta cu scuza ca ei se simt neglijati. Unul dintre ei este chiar psihiatru si stia exact ce presupune un copil in psihologia cuplului, dar uite ca de la teorie la practica drumul e tare lung.
Se pare că se confirmă: măsura bărbăției este autocontrolul. Aici se vede diferența între bărbați și lași.
Draga „Robo” nu inteleg de ce este nevoie sa ma jigniti. Porniti de la ideea ca am emis o opinie, ceea ce nu am facut. Sunt in mod sincer curios cum gandeste o femeie (si cum gandesc alti barbati) punandu-se in papucii barbatului din cazul expus de mine. In al doilea rand, din nou pornind de la o ipoteza gresita, considerati ca ipotetica „ea” se ocupa mult mai mult de copii. Am gasit in postarea dumneavoastra numai pareri preconcepute si etichete fara nici un fel de fundatie. Din pacate oameni care eticheteaza si arunca vorbe grele fara a sta nici macar o secunda pe ganduri au existat si vor exista intotdeauna, indiferent de sex. Inca ceva, vorbiti ca el „…isi baga picioarele si in familie si in tot si se duce sa caute pasarica in alta parte…”. Din nou eu NU am spus acest lucru. V-am rugat sa va puneti in situatia respectiva si sa-mi spuneti ce ati face. Raspunsul dvs. spune multe.
Inca o data, sunt sincer curios cum ar raspunde o femeie pusa in situatia respectiva, situatie care se intampla la suficient de mult timp dupa implinirea varstei de un an a copiilor si, cu atat mai rau, prospectele de imbunatatire a situatie nu se intrevad prea curand.
Cu respect,
Marius.
imi pare rau daca te-am jignit, nu asta am intentionat.
raspunsul meu a fost la persoana 1, asta am inteles ca vrei: un raspuns despre ce ar face cineva.
acum, am o rugaminte: in general, e greu sa-ti dai seama de propriile pareri preconcepute, asa ca as vrea sa te rog sa le enumeri explicit pe cele pe care le-ai gasit in raspunsul meu, sa-mi dau si eu seama de ele.
merci.
Domnu’ Robo, nu stiu despre ce pareri preconcepute vorbeste Marius, dar eu una cand i-am citit mesajul initial, mi-am zis ca probabil asa se simte si babatul meu destul de des. Raspunsul tau mi se pare al unui barbat cu capul pe umeri, dar m-a facut sa zambesc parea cu femeia care are mult mai multa grija de copii decat barbatul: in cazul meu eu muncesc si tatal creste acasa copilul 🙂
Poate Marius sta si el acasa cu copilul, mai ales daca citeste acest blog?
eu cred ca in majoritatea familiilor femeia investeste mai mult timp decat barbatul in ingrijirea copiilor.
este o estimare a mea proprie, nu este o prejudecata (adica nu zic ca asa ar trebui sa fie, zic doar ca asta-i situatia)
Marius,
Dl. Robo este sotul Printesei, nu prea are cum sa iti zica asa pe net chestii fara sa aiba ceva explicatii de dat acasa.
Acum, eu nu pot sa iti zic ce sa faci, dar chiar vrei sa iti distrugi familia?
S-ar putea ca acest comportament al sotiei sa aiba niste cauze hormonale (chiar nu glumesc), stiu de la doamna doctor homeopat ce m-a ajutat pe mine mult, in alta privinta, desigur, si din una in alta imi povestea ce incet vorbesc majoritatea pacientelor cu libido scazut sau inexistent, parca le era frica ca sunt ascultate de pereti. Solutii sunt, dar depinde de tine/ea/voi. Exista cazuri dupa ce nasc in care femeile au o repulsie animalica, irationala fata de sot… de la nenorocitele de tulburari hormonale.
Sfatul meu este sa incerci o discutie cu sotia, pe tema aceasta, si daca vrei sa mergeti la doamna doctor cauta cu google trifa homeopat amzei
Succes.
Nu cred ca un barbat isi inseala partenera pt ca nu mai rezista fizic fara sex (daca ar trai aceasta situatie). Sunt o gramada de barbati singuri care din ‘n’ motive nu fac sex. Deci, pana la urma e mai mult o chestiune de alegere, care tine de caracter, de trairile lui emotionale. Poate e un prost superficial care se plcitiseste repede, poate e frustrat si are nevoie de confirmari, poate se simte persecutat acasa si doar se razbuna etc. Orice ar fi e ceva care tine 100% de el, fara legatura cu partenera. Orice as face, eu ca femeie nu-l pot determina pe un barbat integru sa devina un rasfatat infantil. Daca sunt o nebuna ma lasa de tot. Cum ai da-o tragi concluzia ca oricare ar fi motivul, omul in cauza nu e o vreo superbitate capabila de prea multa iubire, devotament, forta si curaj. Ca se intampla multora nu e scuza, doar explicatie: da, multi oameni nu-s capabili de prea multe chestii adanci si frumoase si de aici tot felul de povesti stupide care le complica viata. Viata e frumoasa, dar prostii o complica. 🙂
Propuneti trei variante din care n-as alege niciuna. Daca familia e cea mai importanta, se sta la masa si se discuta cu sotia. Pina se lamureste problema. Variantele dvs. sint renuntare directa la relatie.
Puneti-va dvs (sotii care nu primesc sex) in papucii femeii care sta acasa si creste copil/copii + tot ce implica sa tii o casa! Sigur ca n-aveti parte de sex daca veniti acasa dupa 10 ore de munca, o piscati de 2 ori de fund si aveti pretentia sa desfaca picioarele. Sotii se plang mereu ca nu mai au parte de atentie din partea sotiei/mama dar sotia/mama de ce atentie mai are parte, cine o mai face sa se simta frumoasa, dorita, etc?? Daca incepeti un preludiu prin a o asculta, a o lasa sa vorbeasca despre cum a schimbat scutece toata ziua, daca ii faceti si un masaj usor, etc … poate ati avea parte de mai mult sex !!!
Pai, de asta.unii barbati sunt de fapt niste horny teenagers care s victimeaza groaznic si merita parasiti. Ca nu ti cladesti viata cu un cry baby…
Hm, deci barbatii „este” niste fragili si delicati in cautare de atentie si afectiune care au dreptul sa si insele nevasta si tot ea sa fie de vina pt toata promiscuitatea morala in care se scalda „sensibilul familiei”…
Indiferent ca e reală sau nu, situații ca asta există. Si-s multe. Nu vreau să jignesc, dar proaste îs peste tot. A se vedea cazul ăluia de ține două surori și are nush cați copii.
Dom’le, când unul din doi căuta fericirea în altă parte, e o problemă. Iar acea problemă vine din multe cauze. Nepotrivire, incapacitate de comunicare, handicap, etc. Dacă ar fi o boală, ar mai găsi scuze, înțelegere. În rest, nu văd cum ar decurge o relație după ce „reincalzesti supa”!
Să fim realiste! Cum naiba am trăi noi gandindu-ne ca în ziua x el se freacă cu alta? !
Eu sunt perfect de acord cu altă femeie. Se numește Menajeră și e o tanti dodoloață, mai în vârstă… ca sa știe cum se face mâncarea bună și curățenia..
Normal că o femeie care le face pe toate în casă+serviciu+copil nu mai are resurse să fie și amanta soțului ei. Așa că mi se pare corect, ca și bărbat, dacă tot îți iei altă femeie, să o scutești pe soția ta de muncă și stres, nu de sex și îmbrățișări. Și deja soția ta o sa devină „alta”.
Excelent! Bine gândit!
Chestia asta cu „nu mai are resurse sa fie amanta sotului” eu nu o inteleg. Pare mai degraba o datorie. Deci, trebuie sa avem grija de casa, de munca, de copii si sa nu uitam, trebuie sa ne culcam din cand in cand cu sotul. De ce trebuie? Tu, ca femeie, nu simti nevoia sa ai un orgasm??
Nu stiu daca scrisoarea aceasta este reala sau nu, dar daca nu este ea reflecta cumva gandirea multor barbati care sunt prinsi in niste relatii in care se simt nefericiti. Dar de asemenea reflecta si tristetea multor femei care nu gasesc puterea/curajul/taria sa iasa din relatia nefericita in care sunt.
De-a lungul a multi ani de relatie, cu bune si rele, cu copii sau fara, cu oboseala multa, stres si probleme, poate multi dintre noi s-au gandit sa isi insele partenerul.
Pentru o privire galesa (barbatii), pentru o apreciere si un compliment amuzant (femeile), poate ne-am gandit sa o facem. Da, stiu….nu voi….altii….
Cati dintre noi avem puterea sa recunoastem chiar si in sinea noastra faptul ca uneori ne-am intrebat privind pe cineva „Dar cum ar fi daca….?”
Ce face diferenta, este cati dintre noi au si facut pasul asta. Cati au ales calea relaxarii si linistirii sufletului (nu si a constiintei) in alte brate, in alte zambete? Cati dintre noi isi aduc aminte ca toate relatiile incep lin (cu brate si zambete) si devin mai anevoioase pe parcurs? Cati dintre noi isi dau seama cu adevarat ca o relatie de 15 ani cu amanta, tot in acelasi loc l-ar aduce (cel in care este acum cu sotia).
Nu cred ca inselatul este solutia, dar cred ca este calea celor lasi. Stiu asta pentru ca si eu am fost acolo si desi eram nefericita, nu am avut taria de caracter sa parasesc, sa fiu singura pana cand nu am gasit pe altcineva cu care sa il inlocuiesc pe bietul nefericit.
Dar as vrea cumva sa recunoastem pentru noi, fiecare dintre noi, faptul ca viata ne schimba, timpul ne schimba, copii ne schimba, nu mai suntem cele de care s-au indragostit sotii nostri….si chiar daca veti arunca cu pietre in mine (feel free, chiar nu ma deranjeaza), iata ca o voi spune: femeile se schimba mult mai mult decat o fac barbatii.
Nu mai suntem la fel de dornice, la fel de dispuse sa ii iertam, sa le facem placere, sa ii facem fericiti. Devenim mai cicalitoare, mai „cautatoare de nod in papura”, mai neglijente, mai mame. Mai putin sotii, cu siguranta mai putin amante. Haideti sa ne aducem aminte de perioadele de inceput ale multor relatii (cu partide zilnice – sau chiar multi-zilnice 🙂 ) cu pozitii, cu minti deschise, etc. De ce o faceam atunci si ni se parea ok iar acum nu o mai facem si ni se pare ca sunt ei nebuni ca vor sex in fiecare zi?
Era un joc de impresionare, de atragere, „uite-te la mine ce fac”?
Sa nu imi spuneti ca nu este asa. In primul rand sunt femeie, in al doilea rand am multe prietene femei. Le vad, chiar ma uit cu atentie la ele si le analizez.
In multe multe cazuri (ingrijorator de multe), parca le vad ca nu mai au rabdarea, bunatatea si blandetea pe care le aveau acum cativa ani. Sa il sarute fara niciun motiv, sa se uite in ochii lui cu dragoste, etc etc. Dar in schimb sunt mult mai dispuse sa il certe (pentru motive de nimic), sa ii faca reprosuri, sa fie obosite si fara chef.
Si sa isi caute circumstante atenuante: da, am nascut, alaptez, am grija de copii, etc. Fara sa isi aduca aminte ca si ei se duc la munca, au probleme, trebuie sa asigure o stabilitate financiara, etc. Toate astea palesc, sunt normale…ei trebuie sa faca asta.
………….
Ce incerc eu sa zic (poate nu foarte pe scurt) este ca inainte sa aruncam cu „Porcul”, „Nesimtitul” si tot restul epitetelor, sa ne uitam lung si serios in oglinda si sa ne analizam cine suntem ca parteneri si ce oferim. Nu spun ca este ok sa inseli. Dar spun ca si inselatul se intampla cu un motiv. Si de multe ori motivul acela suntem si noi.
Si cei mai multi vor spune ca nu este adevarat, ca sunt ok si ca daca „el” sau „ea” a inselat, a facut-o din cu totul alte motive.
G.
dar cu ce a gresit femeia aia la care vrea uneori sa mearga dragul asta de sotul alteia?… sau ea nu e mama, nu conteaza ce simte? 😀 important e sa nu se supere sotia, nu mai conteaza ca ne batem joc si de alti oameni, care vor suferi mai devreme sau mai tarziu.
din pacate, fff multa lume calca stramb. intr-adevar cunosc barbati care au facut o meserie din a avea aventuri, stiu si discursul „eu i-as zice sotiei, dar e prea inchisa la minte sa inteleaga”, stiu si vrajelile cu care merg la amante samd. din pacate, le stiu. consider ca am fost de vina ca m-am bagat in asa situatie, dau vina pe tinerete si naivitate, dar e doar neincredere in sine si prostie, sau chiar lipsa de educatie ca lumea. in nici un fel si mod n-as mai accepta acum sa umblu cu un insurat… din pacate, nu mai pot schimba trecutul.
dar ceva nu stiam si nici nu banuiam: numarul femeilor casatorite cu copii care au aventuri stabile, daca le pot numi asa! am fost socata sa aud asta din gura lor, ba chiar sa mai si vad dovezi.
inca nu-mi dau seama daca e tot vina barbatilor care prostesc doamnele casatorite, heh. cum zicea cineva, viata e simpla, prostii si-o complica. been there, done that. acum sper doar ca nu se intoarce roata.
Parerea mea este ca barbatul care a scris aici nu isi iubeste sotia. Nici nu cred ca a iubit vreodata, pentru ca atunci cand o face, nu simte nevoia sa insele si poate astepta si 2 ani fara sex sau poate sa isi iubeasca partenera si daca aceasta a trecut de la 50 kg la 75. Exista fidelitate in iubire si mai ales, acolo unde ea (iubirea) este impartasita. Despre restul, ce sa zic, pacat de aceste relatii care esueaza din cand in cand si apoi se redreseaza de dragul copiilor, rudelor, banilor. Pacat, pentru ca ele nu-s cele adevarate si nu merita sacrificii.
Serios? Deci ca tu sa devii din gazela vaca, e total ok, nu? Si daca tu 2 ani nu faci sex cu el, iar e ok, nu? El trebuie sa astepte…. Extrem de egoista abordarea ta.
Inteleg situatia in care din motive medicale nu poti sa faci sex 2 ani, dar pentru niste mofturi …sa ma scuzi…
La teorie stam bine toti, dar in practica, eu, ca barbat, daca iubesc si iau in casatorie o femeie de 50 de kg care se face de 75 in 2 timpi si 3 miscari…plec in secunda 2. Pentru ca treaba asta spune multe atat despre tine, ca femeie, cat si despre respectul pe care mi-l porti ca sot.
Iar daca timp de 2 nu simti nicio dorinta pentru omul cu care te-ai maritat…ce sens mai are?
Parerea ta ca eu am o abordare egoista de genul: pot sa arat oricum, ma iubeste oricum, pot sa ii fac orice, tot ma iubeste, este eronata si nu inteleg de unde ai dedus-o 🙂 Breaking news: si oamenii naspa, urati, grasi, obezi, fac sex 🙂 ce ne facem cu aceia? Nu ar trebui sa aiba voie sa faca? Eu absolut deloc nu ma refeream la partea asta superficiala pe care o vizezi tu aici. Nu am zis ca nu trebuie sa te ingrijesti sau sa ai grija de celalalt. Si culmea, am mai auzit pareri din acestea de la niste domnisoare, cum ca „domne, am 1.70, 50 kg, salariu decent si nu-s deloc proasta, de ce nu imi gasesc jumatatea?” Pentru ca, guess what, nu s-a nascut barbatul ala perfect pentru tine…
Hmmm….stiu ca o sa primesc multe injuraturi pentru asta…dar eu n-as lua nicio masura. Ba chiar m-as bucura ca mi-a spus si l-as respecta mai mult pentru asta.
Casatoria si fidelitatea sexuala nu sunt chiar legate strans, asa ca prefer sa traiesc intr-o realitate decat intr-o iluzie permanenta sau in negare.
Omul a spus clar ca isi iubeste nevasta, copiii, etc.. Si nu, o partida de sex nu-i un motiv de divort (strict dupa parerea mea).
Nu cred in monogamie, mi se pare o chestie care pe termen lung e total iluzorie.
Prefer un om ca asta, care sa vina acasa plin de energie pozitiva, energic si care sa-si respecte casa (familia) decat un fidel frustrat, vesnic nemultumit, neatent la nevoile mele si total nepasator.
Pai de fapt se cam bat cap in cap fazele cu partenerul „care sa-si respecte casa (familia)” si partenerul care are amant/a. Lipsa de respect e demonstrata chiar de atitudinea de genul: mie nu mai imi ajunge ce am acasa (din motivele x , y si z), si atunci caut si altceva altundeva. In mod corect, cui nu ii mai ajunge ce are, ar trebui sa caute altceva cu altcineva. Problema e ca nu poti sa stai cu picioarele in doua barci sau sa „have your cake and eat it too”, asa ca e o lipsa de respect sa ii ceri partenerului sa accepte asta.
O intrebare pentru autorul scrisorii : Crezi ca ai situatia sub control? Ce ai de gand sa faci cand ‘sexul recreational’ iti contacteaza nevasta, sa-i impartaseasca aventura?
Multumesc, Ioana, pentru ca ai acceptat sa publici scrisoarea, pentru mine inseamna foarte mult si iti sunt recunoscator. Am vazut fani ai tai nemultumiti; imi cer iertare daca am iesit din registrul obisnuit al blogului.
Nu am intuit ca textul va crea senzatia de „fake”. Din pacate nu am ce sa raspund la asta. Tot ce pot sa fac este sa iti multumesc inca o data pentru incredere.
Apare de cateva ori intrebarea ce as face daca povestea ar fi fost simetrica invers. Cred ca as tolera situatia in anumite conditii (nu detaliez).
Cineva spune ca ma victimizez. Poate nu am nuantat suficient. Imi asum integral derapajul doar ca imprejurarile amintite nu pot sa nu fi contribuit la el.
Despre „cojones”: chiar si atunci cand decizi ca le ai, de regula se intampla dupa reflectie si pregatire mentala, cel putin in ce ma priveste.
Pentru Carla: imi pare rau ca nu am cum sa demonstrez ca istoria nu este o inventie, dezastrul meu personal este ca acum aflu si eu cine eram de fapt. Este prima data totusi. Nu pot sa vorbesc nici macar cu cel mai bun prieten.
Cateva detalii: actul sexual s-a intamplat o singura data acum 2 luni, nu prea avem loc de intors motiv pentru care relatia se consuma momentan intr-un mod adolescentin; nu am deturnat nici o secunda din timpul copilului pentru ca povestea s-a intamplat chiulind un pic de la munca (chiar si curvele pot sa aiba moralitatea lor).
Multumesc tuturor pentru reactii. Cernute putin, imi dau subiecte de reflectie.
Este mai usor de tolerat critica atunci cand vine de la un necunoscut.
Mai vorbim.
Poti sa detaliezi in ce conditii ai tolera reciprocitatea unei extraconjugale?
As remarca un lucru: nu spui nimic despre femeia care a participat la ,,recreere”. Ea de ce a facut-o, oare ea priveste la fel relatia voastra ?
In ciuda atator comentarii, cred ca numai tu si sotia ta va cunoasteti problemele.
Nu dau cu parul si nu am pretentia de atotstiutoare, dar cred ca mergi pe un drum gresit, care o data parcurs va duce la destramarea familiei tale… S-ar putea sa mai ai timp sa repari lucrurile.
E bine sa poti vorbi cu niste necunoscuti despre ceea ce te framanta, poate te ajuta ceea ce ai citit pe aici de la lume.
Voi, sotii/soti v-ati gandit vreodata cum se simt sotii/sotiile voastre cand sunt respinsi pentru ca nu aveti chef? Voi, soti, v-ati gandit cum se simt sotiile visate cand le transformati in niste jucării sexuale, pentru ca trebuie, ca daca nu mergeti in alta parte? Inainte de a judeca pe unii sau pe altii, iubiti-va 100%, nu cu jumătăti de masura, partenerei/partenerului. Cand o femeie/sau un bărbat ajunge in aceasta situatie, si nu iau apărarea autorului, amândoi sunt de vina.
Daca e pe bune, atunci domnul in cauza e de un egoism gras. De ce sa nu isi pastreze familia si caminul intact, sotia care are grija de el si de copil si de casa dar si amanta care ii starneste fluturi?
Si sa o justifice dand totul in fundul nevestei cu libidoul scazut.
A incercat cu o intalnire romantica? A avut vreo incercare sustinuta sa isi reaprinda pasiunea in relatie?
E greu de zis ce ai face intr-o situatie de genul mai ales cand sunt si copii la mijloc. La prima strigare ar fi sa ii fac bagajul si sa il trimit in strada unde ii este locul. Apoi stai si te gandesti, daca regreta, poate ca nu mai face, poate a fost o greseala. Persoana care a scris scrisoarea de mai sus nu pare sa regrete si nici sa zica ca e o greseala. In situatia asta, mai bine ar pleca si i-ar lasa pe ceilalti sa isi vada linistiti de drumul lor. Poate chiar va fi un prieten mai bun decat un sot si tata. Eu am trecut printr-o despartire din cauza infidelitatii lui si nici nu m-am uitat in urma cand am plecat. Am plans, e drept, un week-end intreg dar dupa a trebuit sa imi revin. Sa caut o casa unde sa stau, sa imi adun prietenii care erau de partea mea, sa imi refac viata. Eu am ales sa ma mut din oras, a fost cea mai buna alegere pentru mine atunci, la 24 de ani. Acum la 30, cu un copil langa mine, probabil ca as alege sa ma mut in alta tara :))
E greu sa te desparti de omul pe care il iubesti, cu care ai construit pana atunci ceva. Dar mai greu este sa ridici o constructie prabusita. E plina de petice, nu mai sta la fel de dreapta si sigura nu e clar. O femeie, devenita mama, cu greu isi va gasi pe cineva doar pentru sex, sunt prea multe in joc pentru ea. Posibil sa se indragosteasca si atunci cu siguranta isi va parasi sotul. Un barbat, devenit tata de ce ar fi mai diferit. Amandoi avem aceleasi nevoi, amandoi avem nevoie de sex, de imbratisari, de giugiuleala. Numai ca cateodata nu vrei decat sa iti odihnesti oasele pe pat si sa nu faci nimic. Dupa ce ai mers la munca, ai fugit la gradinita sa il iei pe cel mic care dupa o zi petrecuta cu niste straini are nevoie de atentia ta, mai pui si de o ciorba (poate), il culci pe cel mic si ti se inchid si tie ochii. Mie mi se intampla. Planurile de peste zi, cand visez cateodata la sex si planuiesc sa am parte cand ajung acasa se naruiesc si visez la un dus si un somn cuibarita in plapuma, imbratisata de el ca sa stiu ca e inca acolo. E greu sa pastrezi o relatie, sa o faci sa functioneze, dar sa fim seriosi – daca ne-am casatorit cu partenerii nostril doar pentru ca sunt buni la pat, doar pentru sex , poate nu e persoana cu care trebuia sa ne casatorim.
Din raspunsul de mai sus al autorului reiese clar ca nu e vorba doar de sex. E o „relatie” in plina constructie, asa adolescentina cum e ea. Iar autorul ar face bine sa recunoasca fata de el insusi asta. Vrea sa fie cu cealalta si este cu ea. Punct. Ca relatia aia sa creasca timpul va trebui sa vina de undeva si va veni din timpul sotiei (nu vreau sa aduc in discutie copilul). De fapt, el asta cere: timpul ala. Problema e ca se minte pe el insusi odios incercand sa pastreze o oarecare imagine de om bun, moral, care isi iubeste sotia si familia (asta pare a fi definitia lui de moralitate, nu e a mea) , pe care o are despre sine. Ar trebui sa accepte ca nu e omul ala. Cand iti inseli nevasta nu o mai iubesti. Iubesti poate mama copiilor, colega de camera, bucatareasa, menajera si toate celelalte roluri ale ei, dar pe ea in rolul de NEVASTA nu o mai iubesti. Si nu e vorba de sex, niciodata nu e vorba doar de sex, TOT ce ii ofera celeilalte ii neaga implicit sotiei, chiar daca ea nu stie asta. Cand va afla de relatie, durerea nu va fi data de unde si-a bagat el puta (pe alocuri disunctionala) cat va fi data de toate celelte mici detalii: tandretea, caldura, acele zambete complicitare, rasetele, tinutul de mana – alea dor. Autorul nu a iubit niciodata cu adevarat daca nu vede asta. Si da, poate ar fi mai bine in situatia asta daca ar lasa biata femeie sa isi caute fercirea alaturi de altul care chiar o va iubi asa cum el nu e in stare sa o faca.
am scris vreo 5 comentarii ar toate mi s`au parut stupide. daca problema e reala, nu inventata de dragul comentariilor, ca se stie ca lumea adora sa dea sfaturi, atunci sa lase treaba asa cum e, aparent functioneaza. cand nu o mai functiona poate mai da un mail si ne povesteste ce s`a mai intamplat cu viata lui. multa bafta!
pai autorul articolului a revenit cu un comentariu aseara…
In primul rand scrisoarea e o tampenie, nici un barbat care ar avea o relatie buna cu sotia lui nu ar ajunge sa scrie asa ceva. Sotii care ajung sa isi respecte libertatea unul altuia intr-atat incat sa fie posibila poligamia n-au nevoie de scrisori si marturisiri, iar domnul ori nu exista ori are multe alte probleme in casnicie si amanta e doar supapa pentru frustrari mult mai adanci. Eu nu cred in monogamie decat ca si norma. Oamenii sunt tot animale, construite sa se inmulteasca, programati sa supravietuiasca. Instinctele noastre ne spun sa ne cautam constant parteneri potriviti pentru a ne reproduce, relatiile monogame sunt doar nascociri recente (recente in raport cu toata evolutia umana). Ca ceea ce indruga omul asta sa poata functiona e nevoie de doi oameni extrem de liberi, cu incredere in sine, autosuficienti si aflati intr-o relatie de perfecta egalitate…ceea ce e greu de crezut ca exista. Ar fi poate mai sanatos sa ne putem trai vietile departe de ideile de moralitate si normalitate care ne domina societatea dar societatea si civilizatia cer sacrificii.
Probabil autorul scrisorii se distrează copios citind toate aceste comentarii.
Cred că asta a fost și intenția dumnealui, să stârnească anumite reacții pe seama cărora să se amuze de numa’.
Nu sunt de acord! Nu sunt o feminista convinsa si tind sa fiu de acord cu ideea ” it’s a man’s world „. Totusi, stiu ca o femeie sufera pentru orice, cat de mic pentru ca totul sa fie bine pentru copii ei, pentru sotul ei si abia la final, pentru ea. Stiu ca femeia da nastere, stiu ca femeia echilibreaza, femeia mentine familia unita, mereu puternica si sensibila totodata. In tot acest timp, trebuie sa acorde maxima atentie copiilor, trebuie sa aibe grija de sotul ei – spala, calca, fa curat, fa de mancare, trebuie sa aibe in atentie si aspectul ei pentru aprecierea sotului si poate are si un loc de munca la care trebuie sa ajunga.
Si dupa toate astea si multe altele pe care cu siguranta nu le-am enumerat..el pleaca pentru a se „destinde” pentru ca nu primeste suficienta atentie acasa.
Draga sotule, la varsta de 40 de ani, dupa ce ai intemeiat o familie ( si felicitari pentru aceasta ), probabil ca ai un loc de munca decent, o sotie ce din povestirea ta pare a fi cea mai buna prietena a ta ( si nu cred ca realizezi suficient cat de mult inseamna asta ), nu merita un asemenea gest. Stiu ca poate ajunge o problema sexul dupa un anumit timp, dar trebuie sa intelegi ca nici macar nu mai este atat de important. Alte aspecte ar trebui sa primeze acum si poate daca ti-ai da un pic silinta, ai gasi o modalitate poate chiar tu sa reaprinzi flacara fara a fi necesara interventia unei terte parti.
Imi pare rau pentru astfel de situatii ce pot destrama familii si iti doresc mult succes in continuare ! 😐
„o sotie ce din povestirea ta pare a fi cea mai buna prietena a ta ( si nu cred ca realizezi suficient cat de mult inseamna asta )”
Multumesc Andra B.
@autorul articolului. Referitor la ce ai scris şi un articol precent: daca as fi nevasta ta ti– as spune ca mos craciun exista si ma intalnesc cu el diseara toata noaptea! Ai grija de copii, rufe, vase te pup!
Ce „vrajeala”ieftina are domnu’daca e adevata istorisirea…hm, auzi, sa il lasi cu amanta dar sa ii lasi si familia. O familie nu inseamna mereu roz si nu se bazeaza doar pe activitate s….a , mai rar auzi femeile sa fuga sa isi ia amat cand dau de greu… Un tampit si un imatur!
Draga domnule autor al scrisorii,
Inchide prohabul, trage bine slitul si mergi si fa o baie in cea mai apropiata apa rece (Marea Neagra, Dunare, daca nu ai nimic pe aproape-merge sa stai si intr-o cada cu apa rece in care ai pus o punga de cuburi de gheata). Stai acolo pana ti se dezumfla podoabele, se mai stinge focul pe unde l-oi avea, mai zboara din fluturi si ti se limpezesc gandurile.
Nu nu sunt de acord cu ce ai facut nici daca s-ar intampla asa o data, ceva de moment, aventura etc. Dar ce mi se pare mai grav e ca iti place si continui-giuguleli, relatie adolescentina. Domnule, mai verifica-ti o data buletinul si vezi ce varsta arata si comporta-te ca atare.
Vad in comentarii ca e adusa in discutia monogomia sau poligamia. Sincer nu stiu exact oamenii la baza cum sunt. Am observat ca e mentionat instinctul animalic-pai cei care sustineti asta nu uitati ca unele animale isi mananca puii si altele savarsesc incest. Ce ne diferentiaza oamenii de restul animalelor? Ratiunea! In trecut se savarseau casatorii intre frati rude etc. Acum nu. De ce? Pentru ca tocmai ratiunea aia le-a spus – stati mai ca nu e bine, uite nici copiii rezultati nu snt mereu ok.
Da, inaintea barbatul feroce se intorcea de la vanatoarea si avea haremul lui-dar in el ardea testosteronul, hormonii, instinctele, nu ratiunea. Dar acum barbatul se duce frumos la birou cu servieta. Daca comparati creierul omului actual cu al unui om preistoric veti vedea ca difera ca forma, marime, greutate, structura. Ca da, ratiunea, desteptaciunea s-a dezvoltat, s-a perfectionat. La fel si reteaua de neuroni.
Societati care prin definitie erau poligame au renuntat la asta sau practica din ce in ce mai putin. Oare de ce? Pentru ca ratiunea (pe baza experientei) le-a spus ca e mai simplu si mai ieftin sa intretii doar o nevasta.
Cuplurile de swingeri nu o fac pentru ca vai ce cool sunt ei si ce detasati si nu au nici o problema. Duceti-i la un psihoterapeut si pe fiecare in parte si ca si cuplu si un mare procent din ei vor desoperi traume, rani nevindecate. Care nu se vindeca si nici nu se trateaza cu ce fac ei, dar care ii ajuta sa depaseasca momentul, fara sa intre in depresie sau se apeleze la alte solutii (alcool etc). Pentru ca surpriza-marea majoritate nu o fac toata viata, nu e un stil de viata pe perioada nedeterminata, ci e doar „o toana” care trece.
Asa ca domnule vezi pe unde ti-e ratiunea, pe unde ai uitat-o si foloseste-o. Nu te mai minti si nu ne mai minti ca sex recreational, ca stres, ca te-a refuzat sotia ca etc. Sexul recreational nu exista. Ne spui ca nu iei din timpul copilului si al nevestei si ca mai chiulesti de la munca. Nu stiu exat ce face iubita ta sotie (daca si-a reluat activitatea, daca inca sta acasa cu copilul), dar in chiulurile alea ai putea sa o bucuri pe ea – un sex mic recreational in pauza de la birou sau o giugiuleala mica cu sotia ta (si sigur economisesti si timp ca nu mai trebuie sa faci dus de fiecare data). Sau mici surprize pentru ea, sotia ta – un buchet de flori, o cutie cu bomboane, un pranz impreuna si sunt sigura ca seara te va astepta mai zambitoare si mai binevoitoare. Si tu vei veni revigorat acasa, cand sotia ta te va astepta asa.
Da, noutatea e mai frumoasa, giugulelile adolescentine te fac sa te simti mai tanar, nu iti reamintesc permanent varsta pe care o ai. Tuturor le place tineretea si multi tanjesc dupa ea. Poate ai vrea sa citesti un pic despre criza de 40 de ani a barbatilor (criza varstei mijlocii mai precis).
Mai spui ca nu ai cu cine vorbi-un psiholog, un psihoterapeut sunt oricand la indemana si secretele tale sunt in siguranta. Ia chiuleste un pic de la munca si foloseste timpul mai util pentru tine si familia ta.
Si cum spune cineva mai sus-o noua femeia in viata voastra ar putea sa exista, dar sa se numeasca menajera, bona (fara alte implicatii bineinteles, ca nu e exclus acum daca tot s-a deschis apetitul…).
Numai bine domnule si asteptam o noua scrisoare cu deznodamantul acestei intrigi.
Mi mi se pare ca toata lumea s-a revoltat, dar cam un singur comentariu a atins problema adevarata: nu e vorba doar de carnalitate aici, asta-i tragedia adevarata, nu „sexul recreational”. Daca un barbat vrea sa-si o bage undeva, ca ii lipseste, si nu mai poate, ca-i explodeaza coaiele, merge la o femeie specializata exact in asta, plateste frumos o taxa, si o fute asa cum vrea el, cat vrea el… ma rog, pentru cat are bani – sau daca nu are deloc, merge pe internet sau intr-un bar si agata o tipa ready and willing, si se mai linisteste putin… apoi cand i se aduna iar, o face din nou. (Sa sti ca sunt multe femei, myself included, care ar ridica din umeri la asta, si ar considera ca e ca si o zi cu prietenii la pescuit… recreationala.)
Nici intr-un caz nu se complica cu mazgaleli adolescentine cu o colega de servici, unde exista in primul rand riscul (speranta?) de a fi descoperit, in al doilea rand he doesn’t really get to fuck all that much, ceea ce e ciudat, ca parca tocmai de asta are el nevoie sa-si insele familia. Da, da, nu-ti face iluzii, iti inseli si copilul/copiii, domnule autor al articolului! Ce faci tu aici e chiar mai josnic decat o recidiva in cazul aventurierilor de gen midlife crisis, ca aia merg si fac sex cand au o zi mai proasta, cum am descris mai sus, si atat. Tu astepti sa te indragostesti, in timp ce ii ceri nevestei sa te inteleaga, ca doar e vina ei ca tu esti nevoit sa „te giugiulesti” cu alta. Treci exact prin fazele prin care se trece la inceputul unei noi relatii romantice… bine, un om matur nu mai are nevoie de esemenea excitement la 40 de ani, dar pe la 16-18 imi amintesc de iubirea mea cu ochii turcoaz, cu care nu am umblat niciodata properly (pentru ca eu eram fetita buna si el baiatul rau, si oricum nu se facea sa te combini cu colegi de clasa), cum era sa il ador de la distanta, sa abia-astepti sa-l vad, sa schimbam priviri secrete, sa mai furam o atingere tandra, cand nu se uita nimeni.
Asta faci si tu, si asta nu se face. Nici un om intreg la minte si sentimente nu va categoriza asta ca fiind normal, pentru ca nu este, chiar daca acceptam ca nu suntem o specie monogama. Tu nu iti urmezi instinctul de a-ti raspandi semintele; tu pur si simplu nu-ti mai iubesti/respecti nevasta, esti pe cale sa te indragostesti de alta, dar esti prea las s-o recunosti si mai ales sa actionezi ca atare. Alegi solutia comoda, cu familie frumoasa acasa care asteapta cuminte, sa te intorci din escapada amoroasa, pana cand n-ai sa te mai intorci, ca va fi si mai comod asa. Esti prea las sa-ti asumi responsabilitatea pentru alegerea facuta, si sa spui lucrurilor pe nume. Ti-e usor sa iti imaginezi monologul asta explicativ, in care tu esti de fapt victima sotiei si a circumstantelor, dar ti-e frica sa si faci pasul, pentru ca poti sfarsi intre doua: sotia sa-ti zica adio, ca poate totusi are mai mult respect de sine decat incerci tu sa-i lasi, iar amanta sa te lase, ca de fapt ea chiar nu isi doreste mai mult decat sex fara complicatii inutile… sau mai rau, sa te vrea acum, dar sa te paraseasca pentru o alta partida cateva luni mai incolo, ca dupa cum se vede inselatoria nu i se pare un lucru de condamnat.
Eu zic sa te straduiesti sa-ti faci curaj si sa fi barbat: spunei nevestei ce ne-ai spus noua, si dai sansa sa decida ea daca e okay ce faci, ca doar tu asa crezi ca este, numai parera ei mai lipseste din ecuatie (si a copiilor, dar ei ti-o vor da peste 15-20 de ani). Probabil ca va zice good riddance, si vei fi liber sa faci ce vrei, cu cine vrei, de cate ori vrei – scary shit, dar crede-ma cu fiecare zi care trece asa, vei ajunge tot mai dezgustator in ochii ei… nu trebuie sa si faci sex, e de ajuns, sau chiar mai rau, sa visezi la el in modul in care o faci.
Voiam sa dau like, dar am apasat gresit. Sorry
Pt autorul articolului.
Crea ca trebuie definit corect ceea ce vrei: initial vorbesti de sex recreational, (ceea ce poate fi inteles ca o activitate inofensiva, farà implicatii majore si fara mari responsabilitati), ca la final sa spui ca iubesti inca o femeie ( ceea ce e cu totul altceva, si implica nu mult, ci tot).
Pe urma, tu nu marturisesti doar ca ai inselat sotia, ci doresti cumva aprobarea ei pt a avea o relatie paralela… Ceea ce e…nu stiu, da-i tu un nume…
Pe urma, din faptul ca i-ai marturisit sotiei acest episod, inteleg ca intre voi, dincolo de sex, e un raport onest, deschis, prietenesc (altfel nu ai fi intrezarit posibilitatea unui dialog pe tema asta), insa gandeste-te ca ea nu decide doar pt ea, decide si pt copil, sau altfel spus, cred ca in orice decizie ia, se gandeste in primul rand la copil, (ceea ce, scuza-ma, ar fi trebuit, sau ar trebui sa faci si tu).
Tu ce asteptari ai? Esti dispus sa pierzi familia? Esti dispus sa renunti la…ea? Ca amandoua… nu cred ca este posibil, si n-ar fi corect pt niciunul din dei implicati.
Decide cu intelepciune…
Daca am simtit nevoia sa vorbesc cu cineva probabil ca ceva din ce aveam bun in mine supravietuieste. Daca m-as fi confesat celui mai bun prieten l-as fi facut partas la o ticalosie fara voia lui, nu era cazul.
Un psiholog ar fi fost o idee buna doar ca psihologul, imi imaginez, in prima faza trebuie sa te faca sa te simti confortabil ca sa iti castige increderea, chiar daca in realitate te detesta.
Am dorit sa aflu cateva pareri de o sinceritate bruta, fara ocolisuri, cred ca internetul este locul ideal. Din acest punct de vedere raman indatorat Printesei Urbane si voua pentru ca v-am ocupat timpul. Este un fel de catharsis. Sper ca efectul acestei conversatii sa fi fost util in ambele directi si mai sper sa va treaca enervarea pana de Craciun.
Despre etichete si catalogari, cred cu tarie ca numai dupa moarte poate fi pusa o concluzie finala, sper ca am timp sa imi compensez derapajele ca de corectie nu mai poate fi vorba.
Nu am decis nimic dar cred ca un tatic prezent, fie el si cu preocupari tenebroase, e mai bun decat unul absent.
Inca o data, multumiri pentru simceritate!
” cred ca un tatic prezent, fie el si cu preocupari tenebroase, e mai bun decat unul absent.”
Nu ma refeream la prezent sau absent, ci la valorile care se transmit copiilor.
„Daca m-as fi confesat celui mai bun prieten l-as fi facut partas la o ticalosie fara voia lui, nu era cazul.”
Ar fi interesant de pus problema in aceiasi termeni si in raport cu copilul, ca si el ar fi „partas la o ticalosie farà voia lui”, si cu posibile efecte neplacute…
In fine…
Multumim si noi pt exercitiul de imaginatie.
„Sunt mai multe probleme: prima este că am făcut dragoste cu altă femeie, a doua este că mi-a plăcut și a treia este ca mai vreau.”
Stimate autor,
Am citit de 3 ori scrisoarea ta,ti.am scris de vreo 8 ori in mintea mea si nu lucruri tare dragute… pana la urma am decis ca daca tu ai avut curajul sa ne spui apasarea/drama ta, cine sunt eu sa te judec? Nici macar nu ceri parerea cuiva,pur si simplu impartasesti trairile tale (sunt convinsa ca se regasesc in povestea ta alte zeci de barbati).
Doar ca o curiozitate , spune.mi te rog : ai facut dragoste cu o alta,ti.a placut , mai vrei…tot cu ea? Sau cu alte femei? Nu reiese de nicaieri daca doresti aceeasi femeie sau altele , sau poate doar pentru mine e neclar …
Toate bune!
Aceeasi sau alta dar nu oricare, oriunde sau oricand.
Parerea mea si fara sa te judec nici intr-un fel e ca nu mai esti indragostit de sotia ta, poate o iubesti ca om dar nu ca femeie. Si poate ca ar trebui sa ii dai libertatea sa o iubeasca altcineva, asa cum nu mai poti tu sa o faci, daca isi doreste acest lucru…Eu cred ca asta mi-as dori. Pana la urma asa cum nu moare barbatul din voi, nu moare nici femeia din noi, poate doar la unele e mai ascunsa dupa ce devine mama.
🙂 Mi-a amintit de o reclama in care o tipa si un tip stau undeva intr-o statie, tipa remarca ce fermecator e apusul, il trage de brat pe tip, el se uita in telefon, incearca iar sa-i atraga atentia, el o ignora in continuare cu telefonul in brate, si apoi tipa face o poza la apus si i-o trimite pe email/ reteaua de socializare in care era el, whatever.
Mi-a amintit pentru ca (nu stiu nici eu daca e adevarata povestea, sau macar probabila) sunt sanse destul de mari ca sotiile si mamele care intra pe blogul asta, citind insemnari interminabile si scriind interminabile comentarii 🙂 sa iroseasca putinul timp pe care ar putea sa-l petreaca cu partenerul. Imi si imaginez un tip care incearca sa ii spuna sotiei ca ar avea nevoie de mai mult sex, dar ea e ocupata cu printesa urbana. apoi incearca sa ii spuna ca se simte atras de alta femeie, dar ea e ocupata cu printesa urbana. si apoi ii scrie ca o inseala, direct pe printesa urbana :))
Citind comentariile autorului, povestea mi se pare tot mai implauzibila (sau poate nici autorul nu stie prea bine cum sta..): de la ma spal dupa fiecare giugiuleala a ajuns la am facut sex doar o data, de la iti scriu draga sotie ca sa afli si tu ce fac a ajuns la aveam nevoie sa spun cuiva, sa nu tin in mine ‘ticalosia’.
totusi, respectand pactul fictional, nu pot sa nu remarc faptul ca practic TOATA LUMEA s-a identificat cu sotia tradata si a inceput sa arunce cu sfaturi, cu scantei si cu venin, care mai de care doritor sa il faca pe autor sa se simta de cacat, sa-si bage mintile in cap si sa respecte instituatia familiei si a casniciei.
De unde atata siguranta ca e mai bine asa? Si mai bine pentru cine? Omul pare sa se fi indragostit de altcineva, de unde stim ca aceasta femeie nu l-ar putea face mai fericit decat l-ar putea face vreodata sotia lui? E evident ca relatia lui nu merge, altfel nu s-ar fi ajuns aici. De ce sa o continue in loc sa se gandeasca si la posibilitatea sa incerce o relatie cu amanta, sau pur si simplu sa se separe de sotie, CU CARE NU E FERICIT? Care nici ea n-o fi fericita cu el, si care si-ar putea la randul ei gasi pe cineva cu care sa aiba o relatie mai de doamne-ajuta.
Am in jur (doar) 3 cupluri cu copii, si desi n-or epuiza ele toate tipologiile de cuplu din lume, o sa le expun, pentru ca mi se pare chiar amuzant ce concluzie se poate trage din ele.
Un cuplu cu copil tocmai a divortat, la initiativa ei. Ea dinainte sa se nasca copilul imi spunea ca daca ar intalni pe altcineva care sa o faca sa isi piarda mintile (or smthg) si-ar parasi sotul. Apoi dupa nasterea copilului imi zicea ca apetitul ei sexual e ca si inexistent, ceea ce pe el il deranjeaza cumplit. Pana sa faca copilul 4 ani, s-a decis ca divorteaza, lasandu-l pe el cu inima franta si incapabil sa inteleaga ce i s-a intamplat. Pai poate si el o fi avut posibilitatea sa se culce cu alte femei sau sa se indragosteasca de altele, dar l-a impiedicat moralitatea.
In alt cuplu ea l-a inselat, el a aflat, a ‘iertat-o’ si acum ii face viata un calvar (dupa standardele mele): nu pierde nici o ocazie sa o umileasca in public, e vesnic bosumflat si frustrat, se poarta urat cu ea de fata cu copilul. Mai bine ramanea ea cu amantul si poate toata lumea era mai bine.
in alt cuplu nimeni n-a inselat pe nimeni, si nici n-au divortat. Au dintotdeauna probleme sexuale iar ea mi-a marturisit recent ca el nici n-o mai atrage, pentru ca s-a ingrasat. Pai nah poate pe alte femei le atrage, cine stie? Poate ar trebui sa-l lase sa isi traiasca aceasta parte semnificativa dintr-o viata (sexualitatea) cu o femeie care e pe aceeasi lungime de unde cu el, in loc sa-i fie fidela si sa-i ceara fidelitate si sa fie amandoi frustrati.
Draga Printesa,
te citesc de multi ani in taina dar cu mare placere. Multe posturi mi s-au parut extraordinare si ti-am multumit in gand pentru ca ai avut curajul sa-ti impartasesti sentimentele si gandurile cu noi. Nu ti-am multumit pana acum pentru ca m-am gandit ca un plaudac in plus nu este important. De cateva ori chiar am vrut sa imi dau cu parerea dar de la gand la fapta a fost drumul prea lung asa si nu am mai reusit.
Si acum postez cu multe zile intarziere de la data publicarii articolului dar tema este mult prea incitanta ca sa ma dau batuta si de data asta.
Aceasta fiind introducerea sa trecem la fapte.
Articolul de fata pare sa fie marul Discordiei intre cititoare, asa cum era de fapt de asteptat. Ma intreb daca o doamna ar fi scris articolul daca s-ar fi bucurat de simpatie in unanimitate sau ar fi fost privita cu acelasi scepticism.
Articolul a fost ca simplist catalogat dar atinge coarda sensibila a tuturor relatiilor de lunga durata. Problema este cum sa il faci pe partener sa te gaseseasca incitant dupa multi ani de trait impreuna, dupa ce ti-a vazut fiecare centimetru de piele, dupa ce ti-a auzit toate gandurile si parerile, dupa ce te-a vazut cu parul valvoi , cu cearcane si cu respiratia ca de „floare“ dimineata devreme. Si mai ales cum sa il faci sa te mai gaseasca interesant cand mai mult te vede in haine de casa decat in lenjerie sexi sau costum cu cravata si dupa ce cele cateva pozitii de facut dragoste le-ati repetat de sute de ori?
Pentru ca vrei nu vrei, mai devreme sau mai tarziu intervine plictisul intr-o relatie, moment in care creierul incepe sa urzeasca fantezii de tot felul cu persoane reale sau mai putin reale.
Este normal sa avem aceste fantezii? Eu cred ca da, cred ca natura este cea care ne trage in mrejele fanteziile doar, doar vom lasa garda jos si vom produce un copil pentru a duce genele mai departe.
Sa ridice primul piatra cel care nu a avut nici-o fantezie in urma unui film romantic sau a unei carti erotice (si aici ma adresez doamnelor) sau a unui filmulet erotic(si aici ma adresez domnilor). Si de la fantezie la realitate de multe ori este de ajuns un zambet.
Intrebarea pe care nu a vociferat-o autorul a fost daca acel sex recreativ merita sa riste relatia pe care o apreciaza asa de mult cu sotia . Pentru ca nu cred ca sotia afland din intamplare sau de la vre-un binevoitor despre „viciul“ sotului va sta la dezbateri filozofice despre cat de benefica casatoriei este amanta.
Eu cred ca mersul la amanta in cazul de fata, dar sa nu excludem nici doamnele care calca stramb, are in mare masura o parte etica si morala. Daca sotul se recreaza la amanta ce face sotia in acest timp?
Calca, spala, merge la cumparaturi, face de mancare, face lectiile cu copilul? Si atunci cand sotul vine bine dispus acasa iar sotia il intampina imbracata cu un sort patat de bucatarie si mirosind ademenitor a tocanita ii povesteste ca e moarta de oboseala de la cate a facut in acea zi. Pai si se mai intreaba sotul in aceasta situatie de cum de nu ii mai arde sotiei de romante si de sex?
Se va simti ea ca o fraiera ca s-a sacrificat pe altarul casatoriei si mamiciei stiind ca in timp ce ea nu isi mai vedea capul de treburi sotul mergea sa se „relaxeze“?
Oho, si inca cum?
Cum ar fi insa daca sotul ar prelua o parte din sarcini, i-ar face putin masaj sotiei sa se mai relaxeze si sa uite de lista de TODO-uri, sa o puna sa citeasca cateva pagini dintr-o carte erotica sau chiar sa se amuze citind amandoi(da ati citit bine, dintr-o carte, pentru ca spre deosebire de barbati majoritatea femeilor sunt mult mai incitate atunci cand citesc decat atunci cand vad un film porno) si apoi cred ca si sotia ar fi mult mai disponibila pentru ceea ce englezi numesc „bed play“.
Acum hai sa nu ne facem ca sotul este persoana non grata. Multi barbati si multe femei au in diverse faze ale vietii un apetit sexual mare. Curiozitatea pentru sexualitate nu este ceva doar pentru adolescenti, asa cum scenaiu un barbat si o femeie, la care se referea o cititoare nu este singura formula de fericire acum asa cum nu a fost pe vremea orgiilor romane sau a conceperii Kamasutrei.
Un barbat si o femeie sunt fericiti atat timp cat isi sunt ei insisi de ajuns. In momentul in care unul incepe sa isi doreasca si altceva este etic sa se lamureasca pe sine de ceea ce vrea, de consecintele pe care le presupune si apoi sa gaseasca o solutie cu partenerul.
Ca poate nu doar sotul isi doreste sex de relaxare cu o Ea, poate si sotia are fantezii cu un El si asa pot merge amandoi la „relaxat“.
Eu cred ca in aceaste vremuri libere in care clipuri porno sunt la un click distanta, fara macar sa dai o adresa de mail si in care oamenii isi aranjeaza intalniri pe portale doar cu scopuri amoroase, ar inseamna ca dam dovada de bigotism daca nu acceptam ca total omenesc ceea ce autorul numeste „viciu“, ceea ce eu as numi apetit sexual(care mereu este calificat ca ceva negativ) sau curiozitate sau dorinta de reafirmare fata de sexul feminin.
Draga autorule sunt sigura ca macar ai auzit despre swinging: https://en.wikipedia.org/wiki/Swinging_(sexual_practice)
Cu siguranta exista si in Romania pentru ca stiu ca am citit cu gura cascata un articol acum cativa ani despre aceasta practica.
Nu este intentia mea sa jignesc, desi nu vad de ce asa ceva ar fi jignitor, dar poate asta este solutia pentru fanteziile tale dar si a dorintei de ati mentine relatia cu sotia.
Stiu ca abordarea poate fi avangardista pentru multi, chiar si pentru zilele de azi.
Dar oameni buni este mai bine sa iti minti partenerul? Si sa nu imi spuneti ca este pentru a-l proteja.
Sau sa il faci sa se simta ca ultima carpa pentru ca nu te mai poate face sa razi ca pe vremuri si nu te mai incita ca in prima zi? Toate acestea sunt lucruri pe care natura le-a organizat cu un anumit scop iar noi oamenii incercam sa le deturnam dar de multe ori nu stiu cum sa facem sa ne fim fideli noua insine dar si partenerului.
Pana la urma comentariul meu a ajuns sa fie mai lung decat articolul, asa ca incheierea va fi succinta.
Doresc sa inchid acest comentar dorindu-va tuturor sa fiti cu mintea si sufletul deschis, sa lasati dorintele si fanteziile sa va imbunatateasca viata si nu sa v-o distruga sau sa ii raneasca pe cei de langa voi.
Multumesc, Tina, pentru comentariu!
Ma sfatuiesc cu un prieten psiholog de cateva saptamani. Vestea buna a fost ca daca ma framanta subiectul inseamna ca nu e totul pierdut, desi pagubele nu sunt mici.
Cel putin o vreme, sotia mea nu va sti despre aceasta problema. Divortul este exclus; stiu ca pentru un copil acest lucru este devastator, chiar si cand copilul a devenit adult, oricat de canalie ar fi unul dintre parinti (vorbim de mincinosi nu de violatori sau batausi).
Vestea proasta este ca dededesubt se afla lucruri care vor trebui reparate si despre care nu vreau sa dau detalii din teama de a nu fi identificat.
Swing-ul ar putea fi o solutie. Nu sunt edificat asupra statisticilor, cate din cuplurile de swingeri rezista pe termen lung si daca nu cumva swingul este pasul catre un divort mai soft. Daca as intalni un cuplu de swingeri care au ajuns intregi la varsta de 70 ani probabil ca m-ar convinge.
Pentru swining iti cam trebuie sa fie de acord si sotia, e o practica de cuplu cu alt cuplu. Ori tu nu vrei sa-i spui, deci cam tot ipocrizie este.
Eu cred că pentru copil ar fi mai devastator să știe că tata a înșelat-o pe mama nu știu câți ani la rând decât ca acei părinți să fie onești unul cu altul și să divorțeze dacă relația nu mai merge.