O școală în joacă, disponibilă de acasă pe internet (P)

De câte ori vorbesc cu cineva care are copii mai mari ca ai mei, aud același lucru: Bucură-te că-s mici, când începe școala, se termină distracția. Și eu mă cam sperii, recunosc, dar nici nu-mi vine-a crede. Adică ce, după ce începe școala, n-o să ne mai jucăm? Nu mai dansăm, nu ne mai prostim, nu ne mai batem cu perne, nu mai facem concert la capace?

Se pare că după clasa întâi se încheie perioada de aur, pentru că apar TEMELE PENTRU ACASĂ. Ochi obosiți, joacă amânată pe mai târziu, guri căscate a plictiseală, umeri ofiliți, cearcăne și nedumeriri, mai mici la început, tot mai mari pe măsură ce copilul crește. Or fi grele proiectele de la serviciu, dar unele dintre exercițiile la matematică din clasa a patru sunt de-a dreptul imposibile (am văzut eu pe Facebook).

Stau și mă gândesc ce ne așteaptă și ce avem de făcut. Să stai să reiei toată materia împreună cu copiii, nu e vreme (și e și plictisitor, să fim serioși). Să lași copilul în plata lui, să se descurce, iar nu-i bine, că pierzi orice conexiune cu el și odată cu ea, și controlul asupra activității lui școlare. Plus că dacă rămâi în urmă de la început, greu mai recuperezi, sunt atâtea materii, totul se complică de la un an la altul, cum o să-l poți ajuta sau verifica la funcții dacă tu nu mai știi să rezolvi o ecuație de gradul doi? Eu recunosc că nici nu mai știu cum arată una, deși acum 18 ani pe vremea asta eram la olimpiada națională de mate, în rândul trei.

O soluție bună pentru liniștea și confortul copilului, dar și ale părintelui, mi se par platformele de e-learning. În alte țări ele sunt deja implementate de câțiva ani, mă bucur că se instalează și la noi această modă. Vă dau azi un exemplu bun de astfel de platformă de învățare creată pentru elevi din ciclul primar și gimnazial și pentru părinții lor. Se numește My Koolio. Platforma respectă întocmai programa școlară avizată de Ministerul Educației, conține 200 de lecții interactive pentru clasele I – VIII și exerciții (cu tot cu rezolvare), un sistem de evaluare, concursuri naționale, toate online, accesibile de pe laptop, telefon sau tabletă. Vă dau detalii mai jos, eu am navigat zilele astea prin majoritatea cursurilor de matematică si română, mi se par prietenos realizate, simpatice, ușor de înțeles și rezolvat.

Toate lecțiile și exercițiile sunt realizate de o echipă de 20 profesori români coordonați de profesorul Radu Gologan (coordonator al Lotului Olimpic de Matematică al României) și de un specialist în e-learning, cu implicarea a 30 de elevi de vârste diferite. Platforma este prietenoasă și ușor de folosit inclusiv de către copii de clasa I. Se poate folosi așa: părintele își face cont gratuit, apoi face sub-cont fiecărui copil școlar. Apoi copilul poate accesa cursurile și exercițiile corespunzătoare nivelului la care a ajuns cu predarea la școală, părintele vede ce a lucrat copilul, rata de răspunsuri corecte, poate lucra împreună cu cel mic sau doar analiza performanțele lui. Părintele poate face un sub-cont pentru fiecare copil școlar.

Așa arată panoul de administrare:

mykoolio platforma

Lecțiile sunt disponibile gratuit, exercițiile (care vin în două grade de dificultate) și statisticile, concursurile naționale, statisticile pot fi accesate pentru o taxă lunară de 28 de lei.

Echipa de profesori implicați o găsiți aici.

Pe această platformă, materia este predată și apoi testată sub forma unei aventuri. Profesorul Koolio vine de pe o planetă unde extratereștrii (koolienii) și-au atins potențialul maxim al inteligenței și, pentru a putea progresa, planeta lor are nevoie de și mai multă înțelepciune. Copiii de pe Pământ sunt singurii care îi pot ajuta, pentru că potențialul uman este mult mai mare decât cel extraterestru. Așa că profesorul Koolio vine să lucreze cu copiii, care, rezolvând corect exerciții, devin mai informați și mai înțelepți, iar Koolio le copiază neuronii noi formați și îi duce pe planeta lui.

Platforma este inspirată din sistemul de învățământ finlandez, unul dintre cele mai inovative și eficiente din lume. De acolo vine și numele platformei, inspirat din cuvantul finlandez pentru şcoală (koulu). Mottoul platformei este gândul lui Constantin Noica: “De învăţat înveţi multe şi de la toţi. Dar profesor nu e decât cel care te învaţă să înveţi.”

Deocamdată găsiți pe My Koolio lecții interactive și exerciții pentru română și matematică pentru semestrul II, urmând ca în viitor să găsiți aici toate disciplinele predate în ciclul gimnazial. Profesorii din sistemul național de învățământ au acces gratuit la platformă, ei pot folosi lecțiile acestea la clasă, dacă le consideră mai potrivite decât modul clasic de predare.

De ce cred eu că e utilă o astfel de platformă? În primul rând, pentru că e mai prietenoasă. Copiii vor învăța să rezolve logic probleme, nu doar să repete papagalicește informațiile auzite la profesori. Am pus mai jos câteva screenshoturi din platformă, să vedeți cum arată lecțiile interactive și exercițiile. Ele sunt însoțite și de sunete, puteți testa și voi platforma zilele acestea, accesul este gratuit pentru toată lumea până pe 29 februarie. Copiii învață mai ușor în joacă, știm deja asta cu toții. Dacă nu reușesc să înțeleagă ceva la școală, vin acasă și, împreună cu părintele, accesează platforma online, care îi ajută să recapituleze materia mai dificilă, care e prezentată amuzant, sub forma unei aventuri. Copilul poate reveni de câte ori dorește asupra capitolelor mai complicate, în rolul de participant la poveste, nu de simplu ascultător.

mykoolio mate cl 1

mykoolio mate cl 2

mykoolio mate cl 3

mykoolio mate cl 5

mykoolio mate cl 8

mykoolio rom cl 1

mykoolio rom cl 11

mykoolio rom cl 4 lectie

mykoolio rom cl 4 exercit

mykoolio rom cl 8

mykoolio rom cl8 ex1
Un alt avantaj este că aceste lecții, dar și exercițiile asociate lor, sunt create de unii dintre cei mai talentați profesori de la noi, și testate împreună cu elevi de vârste potrivite. Șansele ca celor mici să le placă de-adevăratelea să învețe de la Koolio sunt mari!

Apoi, totul e accesibil online, de oriunde, nu ai nevoie de placă video performantă sau de cine știe ce aplicații, e nevoie doar de o tabletă sau laptop sau PC și de o conexiune la internet. Cel mic se poate „juca” matematică din sala de așteptare la stomatolog sau din vacanță de la bunici.

Ca să nu mai zic cât mă bucură să văd integrată programa noastră școlară într-un sistem interactiv online. 🙂 Parcă se simte așa un val de aer proaspăt, nu? 🙂

Vă puteți face cont gratuit pe MyKoolio.ro aici. E important să introduceți la înscriere și adresa de email validă și numărul vostru de telefon, validarea contului se face după ce veți introduce codul primit pe telefon și veți valida adresa de email (nu e suficientă doar una dintre validări).

Sursa foto: e-learning via Shutterstock.com

shutterstock_365679542

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4267

14 comentarii

  1. Eu m-am uitat peste 2 lectii pentru clasa 1. Nu mi se pare nimic special, sunt niste lectii obisnuite.
    Ca avantaje de utilizare a platformei vad:
    -posibilitatea pentru copil de a parcurge lectiile in ritm propriu si de a-si lamuri ceea ce nu a inteles in clasa
    -posibilitatea pentru parinti de a intelege ceea ce lucreaza copilul in clasa si de a ajuta copilul sa isi consolideze cunostintele

    • Se iau silabele, adică grupurile acelea de două sau cinci litere, și se ordonează astfel încât să se formeze un cuvânt logic: me, xi, ta, trist = taximetrist. Mexitatrist este doar trist, nu este un cuvânt, ximetatrist este și mai trist, căci abia îl poți pronunța, tamexitrist nu are logică…și uite așa, descoperim cuvântul taximetrist! 🙂
      La școală se mai dau și alte exerciții asemănătoare, dar se folosesc cuvinte pentru a se forma propoziții. Ce crezi că se poate forma din cuvintele:
      să, trebui, școală, mergi, ar, la
      🙂 🙂

  2. o mica remarca de mama de copil de clasa a2a: conexiunea cu copilul nu are nicio treaba cu temele si cu scoala, se poate petrece in paralel, dar nu as baga de acum un device (tableta/laptop). La scoala copilul sta 4 ore pe zi (ok, plus drum, dar eu am dat copilul la scoala cea mai apropiata deci 10min maxim pe drum), asadar copilul ramane 80% din timp in mediul de acasa, astfel incat educatia ramane responsabilitatea mea, de parinte.
    Am explicat (si copilul a inteles) ca temele sunt responsabilitatea ei si cu cat mai repede cu atat mai mult timp de joaca. Daca vad ca nu are chef sau rabdare luam o pauza, iesim afara, ne jucam etc. si apoi bagam inca o repriza de teme – impreuna si mai nou in paralel (eu studiez pe ale mele, uite asa am inceput sa caut curs si pt mine).
    Copilul face ce vede – iar eu nu caut performanta acum ci placere si joaca. Iar din motive financiare am ales sa studiem engleza impreuna, sa ne jucam de-a chimia si fizica (eu sunt inginera si pasionata), la patinat si innotat e cu tati (el stie), iar la aritmetica am pornit cu exemple din necesitatea de zi cu zi. La 7-8 ani inca tin la interactivitatea eu-copil, nu as lasa -o la o aplicatie, desi sunt atatea educative…

    Dar na, eu sunt altfel de mama (si ma compar cu cateva din jur): nu ma crizez daca merge cu o tema neterminata: ii explic ca va suporta consecintele. Nu am inscris-o la extra activitati pana nu a cerut ea, a inceput 3 activitati pt ca are colegele acolo (si am platit) dar cand mi-a zis ca aia nu ii place si ca nu mai are timp suficient de joaca am zis ok: „renunta, mai ai pe celelalte 2”. Singura la care nu as vrea sa o las sa renunte e dansul (e la 3-4 min pe jos de casa, profesoara e o copila vesela de 20 ani, si fiica consuma energie si ii mentine o tensiune si flexibilitate a musculaturii, lucru important ca petrecem mult pe scaun).

  3. Nu as vrea sa fiu eu acel Gica Contra dar eu nu imi amintesc sa ma fi ajutat parintii la teme. Normal, mai intrebau din cand in cand ce tema am si daca am facut-o dar cam atat. De obicei rezolvam singura asa cum stiam sau mergeam la o colega si le faceam impreuna.
    Asa ca intreb sincer si fara urma de rautate, sunt temele mai multe si mai grele la scoala acum?

    • Din pacate, raspunsul e „da”. Temele sunt mai multe, lectiile mai grele, iar cadrele didactice par mai putin pregatite pentru a le explica orice copiilor. Deci trebuie ajutor suplimentar, acasa, macar pentru a-i invata si logic ceea ce scoala ii pune sa invete prin copiere sau pe dinafara.

    • Raspunsul meu e nu. Dar sunt parinti care au inscris copilul la cea mai ‘buna’ scoala si cea mai ‘bun’a invatatoare ce da teme multe, si inscris si la extra, etc. Eu nu..
      Doar ca primii 1- 2 ani unii copii nu inteleg rostul unei teme facute uniform: pagina de betisoare/de litere etc. , altii nu pot sta pe scaun cat dureaza tema (fiica mea e cea energica), altii au nevoie de cineva sa e aduca aminte ca urmatorul bastonas e inclinat, e paralel, e la fel de frumos ca primul. In plus fiica mea e stangace asa ca totul e pe dos, asa ca atrebuit sa urmaresc si sa exersam putin 2-3 litere inainte pe o foaice pt ca…ea are totul in oglinda.

      Mai vedem peste ani 😀

    • Raspunsul meu e „da”. Nu neaparat ca ajutor la teme.

      Ca si Mama Alunita, consideram ca este foarte important sa ne asiguram ca intelege logic, mai ales la materiile exacte. Din pacate, o mare parte din notiunile invatate (coborate mult in programa) se predau preponderent algoritmic (in detrimentul laturii intuitive, logice – asa cum ar fi mult mai usor de inteles de catre copii.

      Ne inspiram de pe platforme de e-learning straine, am gasit acolo multe metode interesante. Folosind stimuli diversi (eg. vizuali, auditivi), punand accent pe colerarea notiunilor si aplicarea unor scheme cu ajutorul carora invata sa faca rationamentul / calculele in minte, aceste instrumente sunt mult diferite fata de metodele traditionale. Si da, pot aduce un plus de intelegere logica, noua ne-au prins bine pana acum.

      Una peste alta, am constata ca majoritatea copiiilor prefera platformele online. Din punctul meu de vedere, asta nu exclude interactiunea cu parintele. Pe langa sursa de inspiratie in ceea ce priveste metoda, noi folosim platforme online pt a exersa anumite tipuri de exercitii.

      Interactiunea cu parintii ramane este, din punctul nostru de vedere, cea mai directa si mai eficienta modalitate de a discuta / explica un anumit subiect (putem detalia / nuanta diferentiat, insistam pe anumite aspecte daca este cazul – si toate acestea le facem intr-o maniera personalizata, nu exista tutorial pe lumea asta care sa ofere acest lucru).

    • Există copii inteliegenţi care nu au nevoie să fie ajutaţi la teme şi există copii mai puţin inteligenţi care au nevoie să li se explice mai multe ori şi care au nevoie de ajutor la teme. Aşa a fost dintotdeauna. Eu îmi aduc aminte că în şcoala primară + gimnazială (anii 80-90), aveam colegi proşti ca noaptea (mă scuzaţi că îndrăznesc să spun ceva atât de cumplit şi greu de acceptat).
      La liceu nu am mai avut astfel de colegi pentru simplul motiv că s-a intrat pe bază de examen de admitere (adică competiţie) şi în felul ăsta a existat o triere.

    • Copiii prosti ca noaptea sunt carentele invatatorului ce a lucrat numai cu cei inteligenti.
      Reusita unui cadru didactic se vede cand ia pe acei copii ce nu au invatat sa citeasca pana la 7 ani si ii aduce la un nivel sa se descurce, si nu din olimpici care olimpici ar fi in orice conditii.
      Eu tin minte in scoala ca invatatoarea a lasat copila din familie de tigani undeva in spatele clasei, marginalizata, nu reusea sa copie de la tabla pentru ca…nu stia literele. A abandonat scoala prin clasa a 2a – si mi-am dat seama ca nu e drept pt ea.

      Astazi trec din nou prin scoala fetei, cu o altfel de invatatoare, ce a luat pe cel mai mic copil din clasa ( a inceput scoala la nici 6 ani), mai nazdravan si fara astampar, l-a pus in banca langa ea, a lucrat cu totii dar in special mai mult cu acest baiat, si ghici ce? Baiatul are o super evolutie si toata clasa e incantata!!! Astazi baiatul e increzator in el si ajuta si pe altii.
      In paralel invatatoarea schimba colegii de banca, in asa fel incat sa se completeze si sa ajute – la exercitiile din clasa le da sansa ca cei 2 colegi unul sa explice la altul.
      Practicile astea marunte nu fac olimpici dar fac sa fie copiii dornici de scoala, fac ca cei mai slabi copii sa ajunga sa se descurce si unde nu se descurca au curaj sa ceara ajutor.

      Imi dau seama ca de asta are nevoie Romania astazi. Sunt estimati ca 17% din elevi abandoneaza scoala ( si unii de saracie crunta, ca nu au incaltaminte sa mearga la scoala si opresc…la primele noroaie), 40% din romani sunt estimati analfabeti functional ( adica citesc si nu pot executa niste pasi de pe hartie pt ca nu inteleg). Daca toti astia de jos urca cativa pasi, romania va fi departe.

    • Copiii proşti sunt copiii care înţeleg greu şi nu fac raţionamente. Au nevoie de ajutor individual si asta este responsabilitate părinţilor.
      E mai uşor să dai vina pe sistemul de învăţământ decât să admiţi că există copii mai puţin inteligenţi.
      România va ajunge departe când se vor reînfiinţa şcolile profesionale şi de meserii, când toate examenele şi notele se vor da pe bune şi când se va accepta că nu toţi copiii sunt făcuţi să urmeze un liceu şi o facultate.

  4. Desi imi ard degetele si ma roade curiozitatea, nu m-am inscris in program (am vazut pe site ca sunt disponibile doar 1000 de conturi gratis, si cum noi nu locuim in tara si m-as inscrie doar ca sa il rasfoiesc, m-am gandit sa nu ocup degeaba locul cuiva care chiar are nevoie). Daaar – ca unii care au beneficiat de varul mai mic in limba germana al unui asemenea program (var mai mic pentru ca programul venea pe CD, cu up-date-uri online dupa instalare), din capturile de ecran si ce se povesteste aici, in articol si si pe site – e genial!
    Din experienta noastra, un asemenea program chiar iti face viata mai usoara (si tie, ca parinte si si copilului), e un mod fain in care tehnologia devine un instrument care sa te ajute si nu un bau-bau de care sa nu stii cum sa te mai feresti.
    Si are legatura cu conexiunea intre parinte si copil – totusi scoala presupune 4-5-6 ore de curs si 1-2-3 ore de lucrat acasa. Eu am mai spus pe aici ca scoala este pentru instruire, educatia se primeste acasa, dar nu abdic de la implicarea mea in ce se intampla la scoala. Vreau sa stiu ce invata, cum sunt profesorii, ce fel de teme primeste, cat a inteles din clasa si ce trebuie sa mai lucram acasa. Pana la urma, petrece atat de mult timp la scoala sau cu temele, incat daca nu m-as implica ar fi o mare parte din viata ei din care eu as lipsi. E drept si ca am avut timp sa imi rafinez relatia cu scoala – fetita mea e in clasa a 6-a! :))
    Insa tocmai de-aia un asemenea program e foarte folositor – nu ajungi sa devii stresat si sa stresezi si copilul: daca nu a inteles un subiect deja din clasa, ai posibilitatea sa il reiei acasa, ai cum sa fixezi cunostintele intr-un mod jucaus, ai un sprijin. Chiar daca de la o varsta incolo, copilul lucreaza independent. Si asta nu pentru note, ci pentru intelegerea copilului legata de subiectul predat la scoala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *